DUŞMANUL
POPORULUI
Ştii
dumneata, stimate cititorule, ce înseamnă, să fii un Duşman al Poporului? Tot aşa se întreba la începutul uneia din
cele mai îndrăgite creaţii ale romanului de aventuri Karl May în capodopera sa
Winnetou: Ştii, dumneata, stimate cititor,
al acestor rânduri ce înseamnă un
greenhorn? Şi continua aşa: Un greenhorn este acela care...
În literatura Vestului
sălbatic american un greenhorn este un fel de papă-lapte, deşi nu văd de ce nu
ar fi fost mai bun, mai sănătos fizic şi spiritual, decât un suge-whisky. Parafrazându-l
pe scriitorul german, păstrând proporţiile, mutatis
mutandis, în noua religie socială, comunismul de tip sovietic, în mintea
pervertită a unui seminarist ortodox I.V. Stalin, "părintele înţelept al
popoarelor", un Torquemada sau Savonarola pe invers, noţiunea a căpătat
conotaţii noi, reactualizate, în plin secol XX.
Un Duşman al
Poporului, putea să însemne de la contrarevoluţionarul alb, Denikin sau Vranghel,
şi de la culacul din izba rusească, până la întemeietorul Armatei Roşii, Leon Troţki, sau copilul răsfăţat al
partidului cum era numit de către Lenin, Nikolai Buharin. Cu alte cuvinte
noţiunea era laxă, ca de gumilastic, în mintea acestui iubitor de Ivan cel
Groaznic, şi care şi-a impus pecetea o epocă întreagă asupra propriului
popor precum şi a celor cucerite.
Un
Duşman al Poporului era acela pe care
nu-l agrea El, indiferent de convingerile sale. Un Duşman al Poporului era tot ce nu
aparţinea de noi şi nu era partinic, ba
uneori trecea şi de aceste graniţe, vizându-şi propri adepţi.
Un Duşman al
Poporului trebuia stârpit asemeni dăunătorilor imediat după ce l-ai identificat.
Fie prin deportare în Gulag, închisoare la Lubianka, sau mai expeditiv, un
glonte de Nagan, în ceafă.
Din
fericire în regiunile limitrofe noului imperiu, noţiunea îşi mai pierdea din
acuitate, în virtutea descreşterii intensităţii forţei care emana de la centru,
proporţional cu distanţa. Dacă ar fi fost după voinţa acestei minţi
suspicioase, locul unor popoare întregi ar fi trebuit strămutat în regiunile
arctice, aproape de Cercul Polar. Moartea omului rezolvă toate problemele. Uciderea
unui om înseamnă o crimă, uciderea a milioane de oameni, o cifră statistică, sunt
ziceri atribuite acestui mare preot al răului.
Un
Duşman al Poporului nu poate avea drept urmaşi decât tot Duşmani ai Poporului,
şi în virtutea acestui principiu, soţiile şi copiii acelui etichetat cu această
anatemă, o moşteneau cu toate consecinţele de rigoare. Am fost şi rămân mereu fascinat de tribulaţiile minţii umane. Am
citit cu aviditate, 12 Cesari ai lui
Suetoniu, şi mereu orice monografie apare despre Stalin şi Hitler, pentru a
diseca până-n profunduri genomul răului, conştient că renaşte periodic,strivind
oameni, suflete şi conştiinţe, iar şi iar.
Este
vina noastră colectivă a societăţii care
permite ca aceste buruieni ale răului să se dezvolte şi să ajungă la
maturitate. Când realizăm eroarea consecinţele sunt catastrofale. Războaiele şi
genocidul au secerat milioane de vieţi.
***
Sursa: Petru Istrate
Fragment din cartea Dușmanul poporului
