Ziua Iubitorilor de Carte

 

UN TIMP ISTORIC NECESAR: ÎNTRE LOCAL ȘI EUROPEAN

 

În anul 2025, între 22-23 mai, a avut loc un eveniment deosebit la Deva, Conferința Internațională „Între local și european – 240 de ani de la martirajul lui Horea, Cloșca și Crișan”. Cu acest prilej, un număr important de istorici, oameni de cultură, iubitori ai istoriei, au avut expuneri documentate despre eveniment, bine argumentate. Cu toate că au trecut 240 de ani de la răscoala cunoscută, o serie de materiale istorice au fost prezentate, noi și vechi paradoxuri au fost scoase la lumină. Sub coordonarea lui Ioan Bolovan, din partea Academiei Române, și Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva, au fost adunate aceste texte istorice într-o lucrare amplă, 751 pagini de ținută academică. Această manifestare științifică s-a materializat în cartea ÎNTRE LOCAL ȘI EUROPEAN, 240 de ani de la martirajul lui Horea, Cloșca și Crișan, Cluj-Napoca: Editura Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, 2025, finanțarea fiind asigurată de Consiliul Județean Hunedoara.

Cartea reflectă timpul răscoalei ca o izbucnire violentă a societății, contradicțiile sociale amplificându-se la maxim în acei ani. Transilvania a fost locul unde s-au petrecut faptele cunoscute: În Zarand, pe Mureș, în comitatul Arad, pe Valea Streiului, în Țara Hațegului etc. Cititorul are în față o geografie istorică a vremii, un film bazat pe mai multe cadre în care s-au desfășurat fapte violente cu impact emoțional, mitologic, social. Era vremea schimbărilor, în epocă răscoala avea legătură cu Războiul de Independență a Coloniilor Americane sau cu Marea Revoluție Franceză, evenimente cunoscute pe plan internațional. Există o punte între local și european sau chiar universal.

Note:

CONSTANTIN STANCU ©

Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, ediția a X-a

 

Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga” 

Opera Omnia, ediția a X-a

  

Consiliul Județean Alba, Uniunea Scriitorilor din România, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș și Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș organizează cea de-a X-a ediție a evenimentelui cultural Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, important, care urmărește omagierea marelui om de cultură Lucian Blaga, promovarea poeziei românești contemporane și un mod elevat de promovare a operei și a valorii unui poet român contemporan, dar și filozof, profesor, bun reprezentant al statului în străinătate în calitate de diplomat.

 

Juriul acestei ediții a Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia este format din: Constantina Buleu, Paul Cernat, Horia Gârbea, George Neagoe, Irina Petraș, Adrian Tudurachi și Mihai Zamfir. 

Scriitorii nominalizați la această a X-a ediție sunt: Vasile Dan, Dinu Flămând, Șerban Foarță, Ioan T. Morar, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu și Varujan Vosganian. (Domnul Varujan Vosganian a anunțat retragerea, dânsul fiind și președintele Uniunii Scriitorilor din România).

 

Ceremonia decernării Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia va avea loc în data 9 mai 2026, de la ora 11:00, la Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm. Evenimentul va fi deschis cu un moment poetic din opera lui Lucian Blaga susținut de Elena Anghel, urmat de prezentarea poeților nominalizați, a juriului și a invitaților speciali, de către Cornel Nistea, președintele Filialei Alba - Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România.

Vor urma apoi două conferințe: „Cum ar trebui citită poezia” susținută de prof. univ. dr. Al. Cistelecan și „Despre începutul cunoașterii «Prelegerile lui Schelling de la Erlangen»” susținută de prof. univ. dr. Dorin Ștefănescu.

După un omagiu adus marelui om de cultură Lucian Blaga va urma recitalul poetic al poeților nominalizați și decernarea Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, ediția a X-a.

 

Laureații edițiilor precedente au fost: Adrian Popescu (2017); Emil Brumaru (2018); Ana Blandiana (2019); Ion Mureșan (2021); Gabriel Chifu (2022); Nicolae Prelipceanu (2023); Ioan Es. Pop (2024); Aurel Pantea (2025).

 

 

Sursa: prof. Silvan Stâncel,
manager Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba  

 

Istorie literară. Eugen Evu despre cărțile din județul Hunedoara. Dr. Ciprian Drăgan și vechile biblioteci... (2012)

 

Biblio - retrovizor

 

Dincolo de acribia cercetării „ reci”, inevitabil tehniciste, cartea Dr. Ciprian Drăgan are farmecul acela special, indus de patosul şi fascinaţia cărţii- mărturie, aşa cum îl înţelegem din „ Numele Rozei”, a lui Umberto Eco. Este dealtfel şi sugestia unei anume structuri, unei anume arhitecturi catedralice, peiorativ zicând, sau dacă vreţi, labirintice… Ciprian Drăgan ne invită astfel la un drum retrospectiv, cumva iniţiatic, o călătorie în timpul pe cant al bibliotecii, ca Memorie netrucată de propagandismul niciunui sistem. Este deja vu că numai redescoperind corect trecutul, generaţiile următoare îşi vor înţelege prezentul, prin raportare şi clarificare obiectivă, întru a accede la un viitor imediat, eventual neo- iluminist. Liberalismul european evocat şi „restaurat” cu migala cercetării, poate fi reînsufleţitor pentru istoria care este, care devine.  ( eugen evu)

 

Ciprian  Dacian Drăgan

n. 27 septembrie 1980, Deva). Absolvent al Facultăţii de istorie şi Filologie, specializarea istorie, promoţia 2003, Univ. „ 1 Decembrie 1918”, Alba Iulia. În 2003 susţine disertaţia de master cu tema „Mărturii documentare privind viţa apolitică în comitatul Hunedoara în perioada liberalismului austriac 1960-1967”, iar în 2009 obţine titlul de doctor în istorie cu teza „ Biblioteci şcolare din Comitatul Hunedoara 1967-1918”. A publicat articole şi studii în reviste de specialitate, precum şi în revista Vox Libri a Bibliotecii Judeţene „ Ovid Densuşianu” Hunedoara- Deva,al cărui salariat este din anul 2003. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Bibiliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România ( A.N.B.B.P.R.) – filiala Hunedoara şi a Asociaţiei Culturale „ Cassina Naţională” din Deva. În imagine, amplul studiu recent editat de „ Emia” – Deva, constând în lucrare de doctorat, având-o ca prefaţator pe prof. univ. dr Eva Mârza şi referenţi ştiinţifici pe prof. univ. dr Lucian Ciura, CSI dr. Dumitru  Suciu.

 

 Eugen Evu, 2012

Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara -Deva: LANSARE DE CARTE, 16 februarie 2026, ora 17. Semnal, cărțile, istoria, memoria culturală

 

SALONUL HUNEDOREAN AL CĂRȚII: Revista „Vox Libri” -20. Deva Mall, 21 octombrie 2025

 

Salonul Hunedorean al Cărții este un eveniment cultural de importanță pentru viața județului Hunedoara și eveniment reper la nivel național. În anul 2025 are loc cea de a XXIV-a ediție, între 21–24 octombrie, în incinta Deva Mall organizat de Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara –Deva  cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara. Participă peste 100 de edituri din toată țara. Zile de toamnă, cu roade culturale,  alături de cărți, autori și întâlniri de suflet, iubitori de cultură și literatură, elevi, pensionari, politicieni care au iubit și iubesc cartea.

Vor fi sărbătorite și revistele culturale. Revista „Vox Libri”, aparținând de bibliotecă, se împlinesc 20 de ani de la publicarea primului număr! În data de 21 octombrie se va sărbătorim acest moment la Salonului Hunedorean al Cărții, prin lansarea ediției aniversare a revistei. Revista a apărut datorită pasiunii  autorilor, editorilor și corectorilor, care, prin munca lor atentă și valoarea textelor, au făcut din revistă un reper pentru cultura județului și pentru frumusețea cărților. De asemenea, Consiliului Județean Hunedoara a sprijinit biblioteca în mod constant de la primul număr. Numeroși scriitori din județ au colaborat la apariția ei, unii au plecat spre alte zări. Amintim: Dumitru Hurubă, Ladislau Daradici, Radu Igna, Eugen Evu, Paulina Popa, Ioan Vasiu, Constantin Stancu, Camelia Ardelean etc. Un rol important de-a lungul timpului l-a avut directorul bibliotecii, domnul Ioan Sebastian Bara, care a colaborat, a organizat și a promovat revista în mediul cultural. A făcut portretele a numeroși scriitori, prezentându-i cu multă căldură și respect pentru operele lor. Revista a susținut istoria cărții de-a lungul timpului.

Revista a fost/ este un exemplu de oglindă culturală pentru mulți pasionați de partea spirituală a vieții. Un argument pentru sărbătorile de suflet.

A semnalat Constantin Stancu 

SALONUL HUNEDOREAN AL CĂRȚII, 21-24 octombrie, 2025. Semnal, program, edituri, evenimente, nedeia cărților la Deva

 

Lecturi de toamnă, biblioteca în levitație

 

Cartea

 

Minunea este să descoperi în bibliotecă, în levitație,

o carte veche, uitată acolo acum o sută de ani,

poate chiar mai mult, minune este și gravitație cu dinți.

 

Din paginile ei se va ridica un bărbat

care-ți va face semne cu mâna dreaptă,

cea care a depins meșteșugul de scrie cuvintele,

îți va explica destinația călătoriei sale,

codul său genetic unde s-a semnat Dumnezeu.

 

Uimit, de te întrebi cum a căzut lumea în tranșee,

cu pământul în gură și iluzia că brazda de pământ

te va apăra de săgețile iernii din mintea rece a generalilor.

 

Există viață dincolo de tranșee,

chiar în cartea aceea veche,

înțelegi că ai fost ales cu forcepsul,

cu efort scoți în lume o căpățână fragilă.

 

Te dor tâmplele și sufletul,

falimentul este în registrele grefierului de la capătul lumii.

 

Intri în relații cu cei din tranșee,

le vorbești despre moarte ca despre o altă viață,

mai reușită, cu ritualuri perfecte.

 

Te vei naște după dorință, după rugăciunea din care

alunecă rumegușul pe mâinile tale.

 

E duminică, soarele-i o umilă monedă în mâna văduvei

care a dat totul pentru o cărămidă în zidul de apoi.

 

La final, închizi cartea și privești copertele de aur și

închizătorile delicate și ferme

precum oasele peștelui care l-a înghițit pe Iona.  

Constantin Stancu ©

Cărți de scriitori hunedoreni... Biblioteca de toamnă

 

Hațegul cultural în imagini - Radu Igna și cărțile sale + Dorin Ioan Pisoiu

 Primăria Orașului Hațeg & Biblioteca Orășenească Hațeg, a organizat în data de 11 septembrie 2025 un eveniment cultural deosebit, găzduit în Sala „Transilvania” din cadrul Primăriei.

Au fost peste 60 de participanți, cu ocazia lansării volumelor:

• „Recuperarea unei lumi” și „Poftiți, domnilor!” – semnate de Radu Igna, scriitor, profesor, translator, cronicar al vieții culturale, comentator al literaturii de astăzi.

• „Autodenunț” – semnat de ing. Dorin Ioan Pisoiu, fost director al Fabricii de Bere „Hațegana”, o carte de memorii despre sine, oamenii din zonă.

Manifestarea a reunit iubitori de literatură, cititori fideli și membri ai comunității locale, profesori, invitați, care au intrat în dialog cu autorii și au ascultat fragmente din operele prezentate, au solicitat autografe autorilor. Atmosfera a fost una caldă, confirmând importanța pe care cultura o are în viața comunității hațegane.

Au participat domnul primar Adrian Pușcaș, susținător al culturii hațegane, domnul Ladislau Daradici, scriitor, critic literar, prozator, poet, reprezentantul Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România. Dânsul cunoscând activitatea scriitorilor din județul Hunedoara, autorul ciclului de critică literară „Rezervor”, cărți în care a expus proza și poezia creatorilor din județ, prin note de lectură.

Evenimentul a fost prezentat de doamna Adina Grădiștean, directorul bibliotecii, dânsa făcând scurte prezentări a cărților și autorilor, arătând dimensiunea culturală a Țării Hațegului.

Cărțile au fost susținute prin scurte note de lectură de Constantin Stancu, scriitor, cronicar al culturii din județ, locuitor al orașului, autor al ciclului „Arhivele de la Hațeg”, punctând temele și ideile din acestea.

La final, cei prezenți s-au întreținut la o agapă, autorii au discutat și au dat autografe pe cărțile lansate.

A consemnat C Stancu, Hațeg

* Foto: Biblioteca.

*Colaj: C Stancu 

ZIUA LIMBII ROMÂNE la Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva, 28 august 2025

 

În limba română

Frica este o certitudine, aşi dori să fiu iarăşi copilul care învaţă

primele vorbe în limba română,

trupul se revoltă, are nevoie de timp, de apă, de tăceri, de radiaţia sângelui.

 

 

Îmbrac costumul cel serios,

negru şi cu linia curată, costumul vechi de mire,

nu l-am purtat de zeci de ani,

miroase ciudat, o haină scoasă în afara timpului de clorofilă,

e mirosul unui tânăr care speră să evadeze din

alfabetul unui limbaj pierdut.

 

Îmi pun costumul cel negru, ies în oraş,

pe marile bulevarde de neon ezit între a fi şi a nu fi...  

Constantin Stancu ©

„Fără perdea”, un eveniment literar cu impact

 

FĂRĂ PERDEA

 În data de 20 iunie 2025, de la ora 17, în ambianța Sălii de Lectură a Bibliotecii Județene „Odid Densușianu” Hunedoara-Deva a avut loc întâlnirea cu sonetul, lansarea volumului Sonete fără perdea de Camelia Ardelean și David Valentin, apărut la Editura PIM din Iași, în anul 2024, cu un dialog poetic luminos, cu umor, ironie și jocuri de cuvinte.

Evenimentul a fost deschis și coordonat de domnul Ioan Sebastian Bara. Dânsul a făcut o scurtă prezentare a cărții și a celor doi autori. Evenimentul a fost moderat de domnul Dumitru Dumitrescu, scriitor, membru Asociația Oamenilor de Artă și Cultură din județul Hunedoara (ASOCA) etc.

Au participat la eveniment, în număr mare, sala fiind plină, iubitori de literatură, prieteni din județ și din țară, bibliotecari, scriitori. Din județ au participat scriitorii: Daniel Marian, Radu Igna, Elisabeta Bogățan, Daria Dalin, Constantin Stancu, Daniel Mariș, Nuța Crăciun, Dumitru Tâlvescu, Dorina Brânușa Landen, Sorin Micuțiu etc.

A vorbit  Daria Dalin, cu emoție și pasiune, prezentând, pe scurt, o istorie a sonetului în literatura română și adăugând câteva note personale la cartea prezentată.

Despre volum au vorbit și prieteni sau invitați din alte județe. Domnul Daniel Luca, directorul editurii Castrum de Thymes din Giroc, jud. Timișoara, a punctat importanța apariției volumului de sonete, adăugând cuvinte de apreciere la adresa celor doi autori, curajoși în demersul lor.

De asemenea, poeta Mirela Cocheci a apreciat prezența celor doi autori în revistele literare, în activitatea culturală a județului, curajul de a aborda cu sinceritate aceste teme eterne, relația dintre ea și el.

Camelia Ardelean a avut o epistolă argument prin care susținea volumul, punctând sinceritatea celor doi, dincolo de perdea se ascund adevăruri pe care omul de astăzi evită să le etaleze, dar literatura, cu mijloacele ei, descoperă realități mai puțin acceptate la nivelul formalismului social.

David Valentin a prezentat și el volumul și a punctat faptul că prefața a fost scrisă de Cornel Udrea, unul dintre cei mai importanți umoriști de la noi, din păcate, plecat spre alte zări.

Volumul reprezintă dialogul dintre ea și el, punând în lumină, sub rigoarea formei fixe a sonetului, mentalitățile dintre femeie și bărbat în umbrele evului pe care îl trăim. Mândria personajelor, șmecheria, interesul material sau de poziție, invidia, falsa superioritate. O fină satiră la adresa relațiilor sociale văzute prin prisma relației dintre ea și el. Ipocrizia omului în societate, în spatele formelor de falsă sobrietate aflându-se imense interese personale de natură materială sau de poziție socială, fără legătură cu dragostea emisă de sonete de-a lungul timpului. Duelurile ludice, cu accente de umor bine dozat, dintre David Valentin și Camelia Ardelean pun în evidență conflictul fals dintre un bărbat și o femeie. Sunt adresate săgeți unul către altul, replicile vin imediat, cu savoare și fără perdea.  De la mitul Adam – Eva, la miturile vechilor greci, trecând prin cultura cunoscută a lumii, ne sunt aduse în față curtoazia cavalerului și prezența femeii dinamice, realistă, fără mari romantisme. Miturile sunt demitizate, vechile tipare sunt luat la rindea, umorul țâșnește din versuri, licențele lingvistice abundă, moraliștii sunt puși la zid. Sugestiile de natură sexuală și erotică sunt prezente din abundență, după tipicul emisiunilor de televiziune, oralitatea sonetelor aducând un plus de umor. Un duel construit cu răbdare, meticulos, fiecare sonet se împlinește prin următorul, pasele lirice fiind vii, cu un umor atroce, sincer și brutal, până la extreme.

Cei doi au recitat, pe rând, din carte, punând în lumină dialogul dintre ea și el, dintre el și ea. Sala a reacționat pozitiv la umorul provocat de cei doi prin tabloul dinamic oferit.    

Cei doi autori și-au răspuns în versuri, stârnind zâmbete și reacții calde din partea publicului, care s-a bucurat de atmosfera relaxată și de ritmul versurilor. O pasiune literară, cu efecte evidente, materializate prin cartea de față, un exercițiu literar pe o temă dată, cu reușite stilistice.

La final, cei doi au dat autografe pe cărțile oferite cu generozitate și căldură. Au fost prezenți și alți scriitori, prieteni, cunoscuți, iubitori ai literaturii.

La finalul evenimentului, domnul director Ioan Sebastian Bara s-a întreținut cu pasionații de literatură, i-a îndemnat să participe la viața literară a județului. A subliniat faptul că biblioteca este un loc unde oamenii pot lega prietenii, pot avea momente de frumusețe și liniște sufletească. A prezentat biblioteca și scriitorii care au îmbogățit locul acesta. Munca bibliotecarului ne fiind ușoară, din contră, necesită atenție, ore suplimentare, delicatețe față de cei care iubesc arta, oameni sensibili, cu pasiune.

A fost o după-amiază densă, amintirile se vor păstra pentru cei prezenţi în instantaneele fotografice fixate în timpul manifestării, pe contul de Facebook a bibliotecii, a participanților.

 

 

A consemnat Constantin Stancu ©

*Foto: biblioteca; colaj C Stancu

Deva, ZIUA POEZIEI 2025... Semne, fotografii, strada poeziei

 

                    POEZIA CARE UNEȘTE POEȚII, BIBLIOTECA, CITITORII

 

 

În data de 21 Martie 2025, începând cu ora 17, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva, în sala de lectură a bibliotecii, s-a desfășurat cu entuziasm  evenimentul literar ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI. O seară în care scriitorii şi poeţii hunedoreni, alături de iubitorii de poezie, bibliotecari și editori, au prezentat, recitat, au evocat importanța poeziei în viața oamenilor, cu inspirație și bucurie, poeme de dragoste, poeme sociale, existențiale, poeme pe diverse teme, inspirate din existența de fiecare zi.

Menționăm că din anul 1999  UNESCO a proclamat-o zi de celebrare internaţională a poeziei.

În fața sediului bibliotecii organizatorii au prezentat pe panouri publicitare, în format mare, poeziile scriitorilor din județ, animând strada, trecătorii oprindu-se în dreptul vreunei poezii sau parcurgând scurta istorie literară a județului.

Evenimentul a fost deschis de domnul Ioan Sebastian Bara, directorul bibliotecii județene, care a avut cuvinte calde pentru cei prezenți, a citat din doctrina poeziei eterne, a arătat că biblioteca este un loc unde poezia unește sufletele. A dat definiții ale poeziei, așa cum apar ele în cărțile vii, aflate în bibliotecă. Totodată, a mulțumit Consiliului Județean Hunedoara, domnului Laurențiu Nistor, președinte, și domnului Costel Avram, administratorul public al județului, pentru susținerea culturii vii din această zonă de țară.

Moderatoarea evenimentului a fost poeta Paulina Popa, scriitor și editor de carte, promotor al culturii din zonă, care a făcut scurte note pentru fiecare poet, a punctat importanța poeziei pentru cei prezenți, pentru mulții scriitori care au dat volume importante în literatura română. A recitat din volumul Îngerul politic, 2004.

Cei prezenți au preluat evenimentul integral pe dispozitivele lor, la fel angajații bibliotecii, toți au postat și pe pagina de Facebook, pe rețelele sociale.

Au recitat cu pasiune din creațiile lor, printre alții, scriitorii: Daria Dalin, Radu Igna, Aurelian Sârbu, Camelia Ardelean, Mihai Barbu, Elisabeta Bogățan, Ruben Bucoiu, Dumitru Dumitrescu, Nicolae Crepcia, Paulina Popa, Constantin Stancu, Ioan Vasiu, Valentin David, Daniel Marian, Victoria Stoian, Dumitru Tuhuț,  etc. Actrița Isabela Hașa a recitat din creația copilei sale, pasionată de poeziei, a făcut-o cu eleganță și bucurie. Cu umorul său, David Valentin a arătat o față zâmbitoare a poeziei, una de actualitate și veselă. Constantin Stancu a arătat tragismului destinului de poet, cu referire la poetul Lucian Blaga, academician, scriitor, filozof al culturii, profesor universitar, autor a unor cărți reprezentative pentru cultura română. În anul 1945, la schimbarea paradigmei sociale, marele om a fost repartizat la Biblioteca din Cluj-Napoca, fiind marginalizat de oamenii zilei. Aflat în postura de bibliotecar, pentru că vremurile o impuneau, o serie de cărți au fost eliminate din fișele bibliotecii, considerate ca depășite, neconforme cu doctrina și ideologia vremii. Cu durere, marele poet Lucian Blaga a fost nevoit să-și trimită propriile cărți la topit. Un destin cu semnificații multiple…  Unii participanți au preferat să susțină evenimentul prin prezența lor, încurajând poeții. Temele au fost diverse, exprimate prin diferitele forme literare, de la poezia clasică, în ritm și rimă la poezia modernă, apoi la poezia populară, seara aducând în fața tuturor tezaurul creațiilor lirice din județul Hunedoara. S-a citit din volumele publicate, din manuscrisele aduse, din memorie, de pe dispozitivele personale.

La finalul evenimentului, domnul Ioan Sebastian Bara a invitat pe cei prezenți să realizeze o fotografie de grup pentru memoria literară a județului. Scriitorii prezenți au schimbat impresii, cărți, au salutat eternitatea poeziei prin prezența lor, entuziasmul și bucuria de a fi reclădit împreună, pentru câteva ore, frumusețea pierdută a vieții…

La final, au participat la o agapă prietenească, la „un pahar de vorbă”, cei prezenți au schimbat adrese pentru a comunica ulterior.  

Organizatorii au mulțumit participanților pentru implicarea în acest proiect cu amprentă națională.

Biblioteca a fost, pentru câteva ore, un loc al frumuseții, pasiunii, regăsirii, al proclamării dreptului la timp.

 

Poemul:

 

Cămaşa poemului

 

Mi-a rămas doar atât:

să-mbrac umila cămaşă a poemului,

să caut capătul firului din care a fost ţesută,

începutul acela alb, luminos,

aflat în cealaltă parte a vieţii,

acolo unde este o floare de sânge,

strivită de strigătele călăului,

cu trupul moale de timp în ruină…

 

 

A consemnat Constantin Stancu

 

 

*Fotografii: Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva

 

Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI. Sonia Elvireanu și tărâmul poeziei, poezia prozei și fantezia celui care iubește în romanul „Omul soare”

 

Eveniment cultural în data de 21 martie 2025, la ora 17:00, la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, parte din programul mai amplu pregătit de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, cu prilejul Zilei Mondiale a Poeziei, zi ce se sărbătorește anual în data de 21 martie.

Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor – Filiala Alba – Hunedoara anunță lansarea cărților: „Pe țărmul poeziei” și „Omul-soare”. Primul volum va fi prezentat de către scriitoarea Sonia Elvireanu iar cel de-al doilea de către scriitoarea Rodica Gabriela Chira, ambele membre ale Uniunii Scriitorilor din România.

„Pe țărmul poeziei” este o antologie de poezie românească, tradusă în limba franceză de către traducătoarea Sonia Elvireanu, antologie rezultată în cadrul proiectului 3.35 Atelier de traduceri. Poeziile traduse sunt din operele poeților: Aurel Pantea, Mircea Stâncel, Ion Mărginean, Mariana Pândaru – Bârgău, Constantin Stancu, Virgil Todeasă, Sonia Elvireanu, Nicolae Crepcia, Ana Ardeleanu și Casandra Ioan.

„Omul-soare” este un roman modern, cu semnificații sociale, artistice, existențiale și este scris de Sonia Elvireanu, volumul a apărut într-un program al Consiliului Județean Alba, intitulat „Susținerea și promovarea culturii scrise”. Scopul programului este acela de a acorda sprijin financiar pentru editarea lucrărilor cuprinse în categoria culturii scrise.

.................................................................................................................................................................

                                                      .......................................................

 

Proza Soniei Elvireanu între fantezie, iubire, căderi

 

Cu un titlu surprinzător, Sonia Elvireanu ne propune un roman interesant, Omul-soare, roman apărut la Editura Ars Longa în anul 2024. Proza are o încărcătură aparte, fantezia și bucuria textului aduc în atenția cititorului mitul iubirii dintre ea și el în planuri diferite, în lumi diferite, în timpuri diferite, legați prin mirajul unic al formării întregului. Cu poezie, eleganță și delicatețe, autoarea își compune firul narațiunii dinamic, iubirea este însoțită de artă, călătorii, acceptarea unor noi paradigme, spaime.

Povestirea de iubire dintre Lisandru și Sophiana curge lin, apoi valul de evenimente duc sensul iubirii pe alte coordonate. El, arhitect, bun profesionist, ea, pictoriță, talentată, cu suflet deschis, petrec timp împreună, apoi bărbatul pleacă într-o călătorie de afaceri în Canada. Ea rămâne în Grecia, alături de prieteni, aceștia îi încredințează, pentru puțin timp, pe Iza, fiica lor aflată la anii primi ai vieții. Sophiana se apropie de copil, apoi organizează o expoziție la Viena cu tablourile pictorilor din Grecia, cunoscând noi oameni. El, ajuns în Canada, negociază un contract pentru o mare bază turistică în colaborare cu partenerii din zonă. Kate, femeia de legătură dintre cele două părți contractante, se îndrăgostește de Lisandru, îi face avansuri evidente, gesturile ei generează atracție, seducție, romantism, aventură. Din fericire, Lisandru se eliberează cercetând zona, se refugiază pe o insulă, atras de misterul locuitorului unic, retras în sălbăticie, aproape de natură, de regulile simple ale vieții, cunoscând pe Demetrios. Are ocazia să priceapă secretele vieții și secretul vieții sale, cititorul având numeroase surprize. Căutând noi sensuri ale vieții, Lisandru intră în contract cu altă lume, se pierde în noua paradigmă, aceea a vieții simple. Se trezește în spital, cu boala nevăzută, captiv, greu de străbătut noua realitate. Nu înțelege, nu poate evada, până în ziua în care, dezbrăcându-se de pijama, se îmbracă în ramuri cu frunze, devine Omul-soare, cel din legendele vechi ale lumii.

În acest timp, Sophiana se retrage la mănăstire pentru a găsi locul prielnic pentru a picta și a găsi răspunsurile la absența lui Lisandru.

Iată finalul: „Ieși în stradă. Mașinile treceau în viteză pe șosea în ambele sensuri, într-un ritm derutant. Pe trotuar, lumea circula grăbită, parcă împinsă de un resort. Bărbatul pășea calm, îmbrăcat în haina de frunze tomnatice. Zeci de sori sclipeau pe trupul lui viguros. Oamenii se dădeau la o parte uimiți. Simțeau căldura din privirea bărbatului ca un har ce îi întărea. Copiii se adunaseră roată în jurul lui. Uite omul-soare!, exclamau ei. Hai să-l atingem, vom avea viață lungă. Bărbatul surâdea, continua să meargă cu trupul poleit de soare.

Dincolo de ocean, cântecul Sophianei se ridica învăluitor în apele azurii ale Mării Egee ca o chemare tămăduitoare” (p. 170). Ciocnirea civilizațiilor este evidentă, lumea grăbită este marcată de prezența mitului existențial.  

Actualitatea romanului se dezvăluie, vine din faptul că acțiunea se petrece în Satul Global, afacerile duc oamenii în zone diferite. Călătoriile canalizează și surprize legate de trecutul nostru, pendulând între un prezent al abundenței și un trecut al echilibrului. Cultura greacă trece oceanul, atinge Lumea Nouă, se suprapune peste noua cultură, aduce esențe tari, neprevăzute. Afacerile pot unii oamenii, îi pot dezbina, uneori pe vecie. Specialiștii au un loc aparte în viața de zi cu zi, arta este un refugiu din timpul prezent, aducând zorii mitului și misterului. Ea pictează, cântă la mandolină, el iubește muzica, este dedicat meseriei, are puterea de a accepta o legătură de iubire într-o vreme a mișcărilor sociale globale. Muzele vechi își găsesc echivalentul în muzele noi, precum Kate din Canada, ele au capacitatea de a atrage neprevăzutul. Arta este un teren pe care civilizațiile se simt bine, se păstrează esențele, matricea, au culoare în evul prezent.

Într-o lume agitată, în mișcare, izolarea pare a fi soluția pentru revitalizarea existenței. În natură sunt multiple soluții pentru a fi fericiți și împliniți. Creșterea copiilor devine o responsabilitate, fie direct, fie indirect, globală, se lipește de fiecare. Copiii plusează cu echilibru, timpul petrecut de Sophiana cu Iza, fiica lui Agio și Katarina, prietenii acesteia, reprezintă clipe de regăsirea termenului „acasă”, dincolo de regulile stricte.

Expoziția organizată la Viena, este o lipire a civilizațiilor, veche lumea greacă se mulează peste rigoare vremurilor noi. Sub semnul artei, oameni din locuri diferite își regăsesc pofta de frumusețe și mister. Poezia domină firul narativ, scriitoarea are răbdarea și pasiunea de a descrie locuri, stări noi, anotimpuri, civilizații vechi, chiar rețete culinare specifice zonelor în care se petrece acțiunea, vede dincolo de zidul prezentului.   

Legendele fac și ele parte din lumea în care ne mișcăm, Sonia Elivreanu scoate la lumină evenimentele din Glockerdorf, satul din Austria unde Katarina și Agio își caută rădăcinile (pp. 63-65). În acel loc, dintr-o întâmplare șocantă, clopotul de argint al vechii biserici este îndepărtat de un venetic, sătenii îngroapă limba clopotului la temelia acesteia. Biserica se dărâmă, iar când sătenii vor construi o alta, descoperă în pământ vechiul clopot și îl pun în noua construcție. Sunetul dă de veste despre prezența lui Dumnezeu. O legendă ca atâtea altele, care au luminat istoria multor locuri, mesajul fiind unul de recuperarea valorilor care aduc perspectiva unui viitor mai liniștit, sub autoritatea divină.

Pe de altă parte, Sophiana redescoperă bucuria de a cânta la mandolină, o recuperare a tinereții, a armoniilor care impun echilibru într-o lume agitată. Imaginea instrumentului muzical o face să-și propună să-l racordeze. Lisandru cânta și el, muzica i-a unit prin sunete învăluitoare: „El cântă divin, eu aș scârțâi lângă el. Prefer să-l ascult cum se avântă, urcă pe piscuri înalte, se pierde cu totul în muzică. Simte sunetele cu toată ființa lui, iar când compune nu mai aude, nu mai vede nimic altceva, nu lasă pe nimeni lângă el” (p. 105).

Expoziția de la Viena îi permite Sophianei să constate că în lumea artei creatorii se întâlnesc cu frumosul, limbajul fiind unul universal, culorile, formele, spațiile se împletesc în ființa umană. Pictorii din Grecia se armonizează cu cei din Franța, iar Claude Roquet, critic de artă, redescoperă mirajul vechii lumi, acolo unde oamenii iubesc lumina, marea, orizontul extins, cerul senin, insule în infinitul albastru, faleze colțoase, urmele zeilor pe țărmuri, un spațiu în care privirea poate evada, aducând noi impulsuri existențiale (pp. 145-146). „Și, totuși, își spune Roquet privindu-le pentru prima oară, peisajele acestea grecești nu știu ce ascund, nu pot înțelege de ce mă atrag, ce le apropie de picturile lui Monet, dar le desparte irevocabil. În clipa aceea de reflecție se ivise brusc gândul de a călători, de a vedea cu ochii lui Grecia” (p. 148).

La celălalt capăt al lumii, Demetrios, eremitul descoperit de Lisandru în Canada, pe o insulă, impune mirajul legăturii cu natura, timpul bogat în care se poate citi, studia, se poate face un pas într-o lume spirituală pierdută prin lumea agitată a afacerilor (p. 69).

În fapt, povestirea canalizează numeroase puncte luminoase în viața personajelor, astfel secretele și tainele vremurilor se descoperă. Evadările, retragerile din lume, arta și iubirea introduc un dinamism al speranțelor, al regăsirilor.

Sonia Elvireanu are un stil direct, simplu, fraza curge clar, atenția pentru detalii care contează aduc nostalgie, lirism, un puls narativ specific feminin. Planurile care se schimbă, personajele care intră în poveste și ies din poveste, lumile care se ivesc din geografia speranței, atrag cititorul prin discreția visului. Arta care marchează firul narativ dă culoare vieții, este o cheie pentru evadarea din mundan, din cursa impusă de afacerile în care o lume aparent globală a intrat. În unele locuri, iubirea Sophianei pentru Lisandru devine obsesie, clipele ei sunt bulversate de lipsa bărbatului iubit, absența o apasă. Fuga în lumea artei îi oferă paranteza de respirație spirituală. Atenția pentru detalii, specifică literaturii feminine, atrage prin inedit și culoare.

Christian Tămaș remarcă pe ultima copertă: „Un roman-poem încântător, care îl poartă pe cititor prin lume, pe meleaguri reale sau construite de memoria afectivă printre tablouri pline de culoare, sensibilitate și poezie…”.

Omul-soare vine dintr-o lume subtilă și se afundă în realitate, o prezență misterioasă și luminoasă, la limita dintre luciditate și aventură prin meandrele existenței.

Gândurile se pot întrupa după un ritm al ritualului impus de iubirea transformată în dor…

 

Constantin Stancu

 

*Sonia Elvireanu, Omul-soare, roman, 174 pagini, Iași: Editura Ars Longa, 2024; colecția Cassiopeia; Coperta I – sculptură de Gheorghe Munteanu; anexa: date despre autoare – poezie, romane, eseuri și critică literară, cărți pentru copii, traduceri din franceză în română, traduceri din română în franceză, note critice de Christian Tămaș.

 

INTRODUCERE ÎN TEORIA ANTREPRENORIATULUI - Lansare de carte, autor Prof. univ. dr. habit. Daniel Metz, 27 februarie 2025

 

Năzuința spre Absolut - EMINESCU... Eveniment cultural la Deva

ZIUA CULTURII NAȚIONALE –

„Eminesciana – Năzuința spre absolut”.

 

 

 

În data de 15 ianuarie 2025, Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara - Deva a organizat evenimentul Ziua Culturii Naţionale, a fost ziua în care am aniversat 175 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara. Cea de-a XVI-a ediţie „Eminesciana” a stat sub semnul cultural „Eminesciana – Năzuința spre absolut”.

La început, contactul „la rece” cu poezia şi muzica a avut loc în Parcul Municipal „Cetate” din Deva, aproape de statuia poetului.

Domnul director Sebastian Bara a deschis manifestările zilei, salutând prezenţa la acest eveniment a domnului Costel Avram, administratorul public al Consiliului Judeţean Hunedoara, a domnului Alin Adam Ţambă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a cadrelor didactice, scriitorilor, elevilor şi iubitorilor poeziei prezenți în număr mare, înfruntând frigului de iarnă, simbolic, cum ar scrie Nichita, au fost în „măreția frigului”.

Au avut loc câteva momente artistice dedicate marelui poet. Au recitat cu pasiune și căldură, învingând frigul, din opera poetului: actriţele Isabela Hașa și Cristina Lazăr. Au răsunat cântece cunoscute și îndrăgite în interpretarea  cântăreților Ciprian Roman, Cristian Fodor și Ovidiu Olari.    S-au depus coroane de flori la statuia lui Mihai Eminescu de cei prezenți, finalul evenimentului fiind unul emoționat.

Ziua Culturii Naţionale a continuat la Sala de Lectură a bibliotecii județene. Managerul Sebastian Bara a deschis manifestarea literară în prezența scriitorilor din județ și a iubitorilor de poezie, iar domnul Costel Avram, administratorul public al Consiliului Judeţean Hunedoara, a avut câteva cuvinte calde dedicate acestei zile. Scriitori hunedoreni, bine cunoscuţi şi apreciaţi, i-au adus omagiul lui Mihai Eminescu, susținând un recital de poezie, au punctat prin intervențiile lor momente din viața lui Mihai Eminescu, au recitat din poeziile lui, au arătat și importanța operei ca jurnalist a celui aniversat, forța gândirii sale, cultura care a făcut mereu diferența între viață și moarte. Au adus în atenție momente din viața lui Emin, relația sa cu Veronica Micle.  La Sala de Lectură a fost organizată şi o amplă expoziţie aniversară, au fost expuse cărțile din opera lui Mihai Eminescu, precum şi tomuri despre viaţa marelui poet.

A recitat actrița Isabela Hașa, glasul ei punând în valoare magnetismul poeziei lui Mihai Eminescu.

Au fost prezenți, printre alții, scriitorii: Camelia Ardelean, Mărioara Ardelean, Dumitru Dumitrescu, Nicolae Crepcia, Radu Igna, Constantin Stancu, Ioan Vasiu, Aurelian Sârbu, Daniel Marian, Dorel Neamțu, Mirela Coceci, Victoria Stoian, Valentin David, Nora Hurban, Ileana Cornelia Neaga, Sorin Micuțiu, Tiberiu Vințan, Daniel Mariș, Miron Simedrea etc.

Scriitorii prezenți au schimbat impresii, cărți, au salutat eternitatea poeziei prin prezența lor, entuziasmul și bucuria de a fi reclădit împreună, pentru câteva ore, frumusețea pierdută a vieții… S-a lansat revista „Piedestal”, nr. 3 (5)/ 2024, în paginile ei fiind incluse textele scriitorilor din județ și a colaboratorilor din țară.

Organizatorii au mulțumit participanților pentru implicarea în acest proiect cu amprentă națională.

Biblioteca a fost, pentru câteva ore, un loc al frumuseții, pasiunii, regăsirii, al proclamării dreptului la cultură într-o vreme a căutărilor sociale.

Organizatorii au inițiat realizarea de fotografii și interviuri cu ocazia evenimentului, au fixat evenimentul în rama culturală a județului. Cei prezenți au schimbat cărți, impresii și s-au încurajat la un banchet cultural organizat de bibliotecă.

A consemnat C Stancu Hațeg ©

*Foto: Biblioteca  

 

AVRAM IANCU - UN OM ÎNTRE OAMENI - 2024... Carte reper... De la Consiliul Județean Hunedoara și Academia Română - Centrul de Studii Transilvane

 „Avram Iancu – un om între oameni”, o carte reper care coagulează  în paginile sale lucrările prezentate la Conferinţa internațională „Avram Iancu – 200 de ani de la naștere. „Omul, contemporanii, epoca” a fost organizată în primăvara anului 2024, între 9-10 mai 2024, de Consiliul Judeţean Hunedoara, prin Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara - Deva, în parteneriat cu Academia Română și Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca.

În data de 13.12.2024 a fost lansarea volumului, au participat domnul prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, care a făcut o emoționantă prezentare tomului, domnul Laurenţiu Nistor, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, domnul Sebastian Bara, managerul bibliotecii,  care au susținut acest eveniment editorial deosebit și au prezentat în luările de cuvânt importanța cărții.

A participat un numeros public din județ: oameni politici, personalități ale vieții  sociale, scriitori, artiști, profesori etc.

Coordonatorii lucrării au fost Ioan Bolovan și Ioan Sebastian Bara; a apărut sub egida Institutului de Istorie „George Barițiu” a Academiei Române, filiala Cluj Napoca și a Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu” Hunedoara – Deva.

Ideile și temele sunt importante, ele vizează destinului unei personalități, apoi este creionată epoca și revoluția de la 1848, cu implicațiile interne și internaționale. Sunt tratate relațiile eroului cu maghiarii, este prezentată imaginea lui în presa maghiară. Memoria istorică păstrează vie activitatea lui Avram Iancu, bătăliile duse de el și ortacii săi, disputele pentru pădurile moților și administrația imperială. Este evocată personalitatea eroului de-a lungul timpului și modul cum este perceput de presa internațională a vremii și ulterior. Avram Iancu apare în manuale, dicționare, enciclopedii, jurnale, piese de teatru, cărți…

Lucrarea conține 713 pagini, o ediție îngrijită, reper pentru iubitorii de istorie, pentru generațiile care vin.

Note C Stancu ©