Ion Dulugeac și istoria din viața la țară... Mamaia Anta și Prințesa Martha Bibescu

Viața la țară și istoria profundă

 

Ion Dulugeac este un autor harnic, preocupat de viața oamenilor, de paradisul căderilor, de femeile care au bulversat viața multor bărbați, de meandrele destinului. El scrie mult, a cunoscut numeroase personalități din lumea literară și din istoria recentă, a dorit să transmită mesajul venit dintr-o lume trecută, bucuroasă de viața oferită de conjunctura istorică. Contextul a oferit personajelor analizate numeroase experiențe importante, cu impact asupra colectivităților. În colecția Viața la țară*, el ne oferă o poveste cu titlul calm: Mamaia Anta și Prințesa. Cartea a apărut la editura ROMHELION, Mogoșoaia, în anul 2022. Este o editură administrată chiar de autorul cărților publicate.

Deși narațiunea se pliază pe viața unor români trăitori la țară, în mijlocul naturii, în carte apare un personaj emblematic: Martha Bibescu. Un nume cu rezonanță în istoria românilor, un reper în cultura și civilizația românească și europeană.

Acțiunea se desfășoară în apropierea Bucureștiului, într-un mediu natural aparte, „La țară”, cum reține autorul. Familiile lui Ion Grosu și Ion Dulgheru muncesc pământul oferind produse naturale, de calitate bună în piețele Capitalei, la persoane cunoscute și la piață. Harnici, pricepuți în activitatea lor, trăind cu bucurie orice moment din viață, ei se remarcă printre personalitățile care au marcat vremurile, fie înainte de război, fie după război. Rezistă prin munca lor corectă și necesară în lumea de atunci și de azi. Nu refuză o masă bună, cu bucate alese, cu vin și băuturi naturale, știu să facă din fiecare oră a zilei un mic miracol de viață. Acțiunea este una liniară, autorul descrie momentele din existența lor cu bucurie, este chiar parte în acțiune, ca nepot al personajelor principale. Sunt momente esențiale prin care acestea trec: nașteri, nunți, botezuri, înmormântări, trădări, bărbații știu să iubească o femeie, întâmplări neprevăzute, cu parteneri de afaceri și prieteni. Apare și amanta care bulversează comunitatea, femeia iubăreață care aduce adrenalină și farmec în viața bărbaților. Uneori, generoși, ei înfiază copii aflați în situații critice, îi integrează în viața familiei, se vizitează între ei, se sprijină, au resursele necesare unei vieți bune la marginea Marelui Oraș. Este o zonă tampon care protejează viața oamenilor de războaie, schimbări de paradigmă socială, trecerea de la capitalismul incipient din România, la sistemul socialist impus de noile orizonturi ivite după Cel de Al Doilea Război Mondial. Prin grădinărit ei își fac prieteni din lumea bună, din zona ambasadelor, a personalităților epocilor, generozitatea este trăsătura caracteristică a oamenilor. Lumea avea nevoie de astfel de oameni dedicați, mereu săritori, păstrători ai vechilor valori venite dintr-un trecut zbuciumat. Din când în când, în mijlocul acțiunii apar caii, ei dau energie, aduc un plus de adrenalină zilnică, este o apariție venind din natură și din spiritul acestor oameni legați de rădăcinile celor care știu să trăiască direct, nemijlocit, aducând bucurii altor oameni.

Una dintre personajele abordate este Mamaia Anta, Maria Dulgheru. Ea o salvează pe Prințesă, Martha Bibescu, de la înec, pe lacul din apropierea moșiei. Se leagă o prietenie bazată pe generozitate, Prințesa se apropie de salvatoarea ei, de familiile acestea de români harnici, de asemenea. Prietenia le marchează tuturor viața, Martha Bibescu fiind o personalitate puternică, cu viziune asupra vieții, dar și asupra sistemului social, asupra culturii. Mamaia Anta povestește mereu din viața acesteia, nepotul Ionel (autorul cărții) preia mesajul, îl include în narațiunea prezentă cu bucurie, simplitate, date exacte. Mesajul, autentic românesc, se transmite peste vremuri, din generație în generație. 

Prințesa a fost un spirit nobil, de mare ținută intelectuală, femeie frumoasă, cultă, deschisă, aducând un aer mare personalitate care a păstrat tradițiile vechii boierimi de la noi, cea deschisă spre Occident. A fost fiica unui ministru, reprezentantul României la Paris, a fost căsătorită cu George Valentin Bibescu, de asemenea nobil, personalitate a vremii, fire dinamică, implicată în noua zonă de interes, aeronautica, la acea vreme, și diplomația, plus călătoriile prin lume. Prințesa se pare că a fost un membru al masoneriei, cu largi relații în lumea politică a timpului, fie din țară, fie din străinătate, cunoscută, apreciată, acceptată ca reprezentantă autentică a românilor. Rădăcinile ei familiale duc la familii importante, cunoscute în istorie și-n lumea politică: Mavrocordat, Lahovari, cu legături până la familia Împăratului Napoleon Bonaparte. Și-a făcut studiile în Belgia, acolo a prins esența culturii universale și a culturii românești. Ulterior a scris numeroase cărți, Ion Dulugeac face trimitere la aceste cărți, după cum i-a povestit Mamaia Anta, generând o parte de istorie literară.

Prințesa a făcut numeroase călătorii în lume, din fiecare experiență a scris câte o carte, unele au avut succesul cuvenit și aprecierea lumii culturale de la Paris, inclusiv a Academiei Franceze. În cărțile sale apar personaje importante, momente istorice, note de călătorie, poezii, proză autobiografică, cugetări, maxime, corespondență diplomatică și culturală, unele semnate sub pseudonim. Dragostea ei pentru cultură a influențat și viața oamenilor de la țară, inclusiv a lui Ionuț, tânărul nepot, autorul cărții.  

Mamaia Anta a transmis mesajul primit, nepotul l-a receptat și l-a lansat în această carte, numeroase pagini tratând viața și activitatea Prințesei.

În carte apar numeroase personaje ale vremii, de la scriitori cunoscuți, care au avut momente deosebite la Mogoșoaia, Marin Preda, Fănuș Neagu, Ana Blandiana, Mircea Micu etc. Apoi ambasadori străini care au apreciat produsele vândute de aceste familii. Apare și Marcel Proust, marele scriitor francez, prieten cu Martha Bibescu (vezi și cartea La bal cu Marcel Proust, 1928, semnată de Prințesă).

Scrierile sale autobiografice aduc date importante din viața Europei din acea perioadă, aflăm date despre genealogia Prințesei, date despre marile personalități politice ale vremii, analize și observații diplomatice și politice, o evoluție în timp a unei familii care s-a legat de istoria României și a Europei.

Autorul descrie simplu, direct viața personajelor sale, căldura sufletească inundă paginile cărții, sunt amestecate date din viața socială, viața personală, drame și bucurii. Autorul nu dă o tentă politică textului, este atent la viața în sine, transmite date pertinente despre lumea în care a trăit și care i-a oferit o deschiderea spre natură, viața simplă a oamenilor care se pot bucura de contextul în care au trăit.

Sunt momente importante în carte. Ele subliniază firul roșu în istorie. Vizita reprezentanților ambasadelor la grădinarii români, reacția autorităților legate de viața oamenilor de la țară în noul context ivit după anul 1945, momentele în care Mamaia Anta aduce la lumină istoria mai puțin cunoscută a românilor și aventura lor în lume. Un tablou aparte este momentul în care Mamaia Anta, Maria Dulgheru, este invitată la Ministerul de Externe și ambasadorul îi face legătura telefonică la Ambasada României din Franța pentru a putea vorbi cu Martha Bibescu, un moment de excepție, lumile din anii aceea legându-se prin cultură, prietenie, legături de suflet, dincolo de restricțiile impuse de noul sistem social din România, după Al Doilea Mondial.

Iată momentul: „Cum ajunseseră în biroul spațios, șefa de cabinet îi aștepta cu două cafele, așezate pe birou, alături de o sticlă cu apă Borsec; Maria se așeză pe scaunul comod oferit de bărbatul politicos, care și-a invitat oaspetele să-și savureze cafeaua și a rugat ca în câteva minute să se facă legătura cu doamna Martha, în legătură cu lansarea de carte de la Paris.

Profitând de acest eveniment cultural, patronat de Ambasada României de la Paris, domnul Platona, cel care lucrase vreme de 15 ani în capitala Franței, a facilitat acea legătură de suflet dintre scriitoarea Martha Bibescu, care locuia la Paris, cu amica Maria Dulgheru, cele două fiind prin voința sorții puse în contact direct prin telefon, după douăzeci de ani, cu ocazia unei lansări la Ambasadă a ultimului volum Nimfa Europa, apărut în anul 1960 la Editura Gallimard, pe care cei de la ambasadă îl doreau tradus în limba română” (p. 380).   

Moto-ul cărții transmite mesajul: „Îmi este teamă de ziua în care tehnologia o să fie mai importantă decât interacțiunea umană. Atunci, Lumea o să aibă o generație de idioți”, citat din Albert Einstein. Autorul pledează pentru o viață legată de natură, istorii, rădăcinile pământului, pentru interacțiunea dintre oameni, dintre oameni și animale blânde și necesare. Trimiterile la viața Prințesei sunt mereu legate de viața oamenilor simplii, istoria având o perspectivă naturală, curată, deschisă spre un viitor al luminii zilnice, al traiului bun și simplu, aproape de fluxul bucuriilor reale, nu presupuse. Este și un avertisment, lumea s-ar putea prăbuși de prea multă singurătate. Personajele refuză singurătate în timp și spațiu, se desfășoară cu bucurie, detentă și modestie.

Autorul pune accentul pe esența sufletului omenesc nepervertit, capabil să transmită moștenirea spirituală de la o generație la alta. Valoarea documentară a cărții este evidentă, iar autorul descrie cât de importantă este familia în malaxorul vieții.

O carte care se citește ușor, fără mari abisuri tematice, cu lumina zilei în fraze. Un amestec de roman, jurnal de familie, text documentar, elemente de istorie literară și istoria românilor, arhitectură veche și tradiții. Dialogurile, simple și directe, pun în evidență modul în care personajele înțeleg vremurile, cum iau deciziile de zi cu zi, cum fac afaceri curate, cum răzbesc prin pasta vremurilor. Autorul a lăsat povestea să curgă natural, de la sine…

Cu alte cuvinte, viața la țară prin ochii oamenilor simpli, a personalităților, a oamenilor cu impact istoric, sau vatra așa cum a fost/ este văzută de ei în zona de sud a țării.

 

Constantin Stancu

 

*Ion Dulugeac, Mamaia Anta și Prințesa, roman, colecția Viața la țară, 408 pagini, cu ilustrații, Mogoșoaia: Editura Romhelion, 2022.  

*Text apărut în revista „Vatra veche”, nr. 2/2024