Constantin Stancu - 65 DE TREPTE

George Ardelean și fenomenul Steinhardt

Gheorghe Ardelean despre libertate și fericire la Nicolae Steinhardt

Gheorghe Ardelean (George Ardelean, pseudonim literar) este preocupat de teme esențiale. Țara Hațegului dă putere celui care așteaptă activ, în tăcere, marile miracole. Este o personalitate de prim rang; la data redactării prezentei note literare este profesor la Facultatea de Litere din cadrul Universității București, Departamentul de Studii Literare. Doctor în filologie (summa cum laude), preocupat de fenomenul Nicolae Steinhardt. S-a născut la Silvașul de Jos în 19.02.1961, o localitate din Ţara Haţegului. În anul 1980 a absolvit Liceul Pedagogic Deva, secția filologie-istorie. A fost preocupat de tema suferinței în literatura română, mai ales de suferința în secolele al XIX-lea și al XX-lea, intrând în ultimul secol pasionat de mișcarea ideilor în sfera culturii, la intersecția marilor perioade ale lumii. 

Profesor pasionat, parcurgând diferitele etape și grade specifice, de la liceu la Universitate, discret și atent, a lăsat literaturii române cartea N. Steinhardt și paradoxurile libertății. O perspectivă monografică, apărută la București, Editura Humanitas, 2009. Cartea a fost premiată imediat, este efectul a peste zece ani de studii, muncă, cercetare. Baza cărții a constituit-o teza de doctorat N. Steinhardt. Studiu monografic.  Cine studiază viața, opera și miracolele din activitatea lui Steinhardt este obligat să citeze din Gheorghe Ardelean, să facă trimiteri la monografia din 2009. Cartea a fost premiată, a beneficiat de recenzii, s-a bucurat de atenția intelectualilor români de prim rang, a oamenilor pasionați de istoria creștinilor din România, de modele și istorii.  Gheorghe Ardelean dă atenție în activitatea sa dedicată perioadei pașoptiste și postpașoptiste, mai multor autori: scriitorii Gulagului, celor cu viața acoperită de misterul din dosarele securității române, celor din arhivele fostului serviciu de informații și represiune a sistemului politic comunist. Scriitorii din dosare au constituit un domeniu special, cu vieți complicate, cu moarte, suferință și idei mărețe. Personalitate complexă, Ardelean se preocupă de birotică, de principiile editării corecte, de strategiile interpretative ale literaturii de bună calitate, profunde.  De remarcat pasiunea sa pentru teme fundamentale, de istoria ideilor, de hermeneutica literară, de coliziunea dintre literatură și ideologie, de istoria „subterană” a literaturii române în contextul est-european în perioada postbelică.   Personalitatea complexă, el lăsă amprente în istoria literară și în gândirea intelectualilor. Născut în Transilvania, într-o zonă specială, încărcată de istorie, de semne remarcabile, în Țara Hațegului, Gheorghe Ardelean a participat la seminarii, manifestări și comunicări în străinătate, prezentând onorabil cultura română. Este considerat un important specialist în opera și viața lui N. Steinhardt, preocupat de valorile creștine de bază în confluență cu cele ebraice și sub presiunea culturii adevărate. A lansat și susținut martirajul creștinilor în secolul al XX-lea în comparație cu cei din antichitate. Cu ironie și realism a observat teoriile literare și filozofice din dosarele securității, bogăția de date tezaurizate indirect și cu suferință în aceste colivii de aur pentru sufletele celor care au avut acces direct la speranța libertății. Libertatea, un risc asumat prin luptă spirituală decisă, cu suferința în carne.  Cărți arestate, autori încarcerați, teme cu efecte puternice în conștiința românilor, Ardelean este mereu absorbit de fapte, dorește să promoveze identitatea spirituală a românilor. Una reală și importantă în cultura universală.  Pentru volumul N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, i s-au acordat mai multe premii: - Premiul special al USR - 2009; - Premiul pentru critică literară/istorie literară/teorie literară al revistei Observator cultural - 2010; - Premiul pentru critică literară „Garabet Ibrăileanu” al revistei Viaţa Românească - 2009; - Premiul pentru studiu monografic al revistei Poesis -2009; - Nominalizare la premiul „Cartea anului - 2009” acordată de revista România literară şi de Fundaţia Anonimul. Cartea este rodul mai multor ani de muncă serioasă, monografia reprezintă un reper în istoria literaturii și demonstrează pasiunea, seriozitatea, dedicarea autorului. Este o carte bine realizată din punct de vedere academic. 

Etapele vieții lui Steinhardt au fost bine lipite printr-o viziune unitară, Ardelean formând o imagine corectă, interesantă despre marea personalitate a culturii române. Personajul a captivat autorul, autorul s-a supus mișcării de ansamblu, cartea este una vie, adevărată, dosarul s-a făcut mit. Nicolae Aurelian Steinhardt s-a născut la 29 iulie 1912, a decedat la 30 martie 1989, a fost un mare intelectual, autor, critic literar, eseist, jurist, publicist și scriitor român. A fost legat de localitatea Pantelimon, județul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină în închisoarea de la Jilava, ulterior și-a luat numele de fratele Nicolae. A decis să se călugărească după punerea în libertate. Este autorul unei opere de primă importanță, carte unică în literatura română, Jurnalul fericirii. De menționat că a fost doctor în drept constituțional. Principiile dreptului internațional i-au permis să înțeleagă marile teme ale lumii. Se acceptă, în sens general, că juriștii sunt și buni teologi…  Copleșitor, dosarele Steinhardt la CNSAS sunt în număr de 11, dosarele procesului în stil comunist sunt în număr de 21. O arhivă în care sunt captate destine în umbra unui destin, rezistența prin credință și cultură în fața mașinăriei de stat. Omul gol în fața istoriei… Mai multe personalități ale vremii, Şora, Paleologu, Marino, Doinaş, Caraion, acționează pe fundalul vremii cu energie, dar epocile se limpezesc în aceste icoane de viață. Arhivele CNSAS, dosarele care i sau făcut lui Steinhardt de către organele de represiune au fost cercetate cu răbdare de Ardelean, efortul a meritat, efectul este unul extraordinar, personajul istoric reînvie în adevărata lumină, ultimii o sută de ani din cultură română sunt bine creionați într-o prezentare dinamică, densă, curajoasă. Identitatea noastră ca români iese la iveală cu multă claritate, valorile sunt puse în lumină. Relația dintre intelectual și organele de represiune, sub lupa vremii, este bine redată, ideile mărețe au biruit timpul. Steinhardt apare ca un om liber într-o țară ocupată, mecanismele opresiunii funcționau exemplar, libertatea, în acest context, are o valoare extraordinară, cu mireasmă de veșnicie. Generațiile de intelectuali români pot învăța din această experiență, modelul este bine fixat în rama culturii române. Libertatea este și tema cărții și studiilor lui Gheorghe Ardelean, el o declară prin prezențele sale în sfera publică, în interviuri, luări de poziție, conferințe, dezbateri, idei în mișcare. Autorul are capacitatea de a face o paralelă între Steinhardt și Dostoievski, una care trece dincolo de punctele de tensiune dintre cultura română și cea universală.  Chiar dacă personajul Steinhardt a fost călugăr, a trăit ca monah la Rohia, el lansează în spațiul public valorile moderne, depășind momentul clasic dintre cele două războaie, se deschide spre tinerii poeți remarcați în anii optzeci precum Mușina, Ioan Bogdan Lefter etc. Dialogul dintre generații a fost fertil și un exemplu de urmat în cultura română. Personajul istoric a fost în atenția a sute de ofițeri de securitate, în atenția conducătorilor sistemului. Un infern pliabil, în mișcare prin viețile oamenilor. Cartea lui Steinhardt, Jurnalul fericirii, ne este prezentată ca epopeea unei opere de excepție în labirintele istoriei, Ardelean urmărind atent această aventură. Cartea reprezenta un pericol public pentru sistemul din anii 7080, reacția personalităților de orice fel în fața operei a fost bine conturată, libertatea făcea și face diferența dintre omul autentic, cel istoric, și cel veleitar. Martirii secolului al XX-lea ne obligă să rescriem istoria.    N. Steinhardt a fost în legătură cu intelectualii din străinătate într-o perioadă grea, românii erau consemnați în țara lor, dar în exil s-au aflat personalități de prim rang: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Toma Pavel, Virgil Nemoianu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu. Aceste relații au permis formarea unui for cultural în exil, alternativă la uniunile de creație din țară afectate de propaganda comunistă și de stilul agresiv al oamenilor securității. Cărțile circulau din țară în străinătate, în acest mod lumea comunica pe principiul vaselor comunicante, organele de represiune fiind uneori depășite. Contribuția lui Steinhardt a fost importantă, el și-a asumat riscuri, a gustat din libertatea spirituală. Legăturile personajului istoric cu alți intelectuali sunt evidențiate cu multă căldură, apar în jocul destinului: Constantin Noica, Mihail Sebastian, Nae Ionescu, etc. Evoluția vieții din tinerețe la maturitate este una interesantă, de la mișcările extremiste (legionarism, socialism, specifice anilor 30) la un liberalism temperat, de centru, solid. Credința și convertirea la creștinism au marcat fundamental personalitatea lui Steinhardt. Istoria se află sub control divin și asta a reținut Gheorghe Ardelean în monografia sa, punând în lumină ideile personajului principal, schimbat de viziunea creștină asupra lumii. În închisoare, el s-a convertit la creștinism, abandonând ideea iudaică, Steinhardt fiind evreu. Practicarea teologiei iertării în viața de zi cu zi a fost activitatea cea mai intensă și necesară. Iertarea celui de lângă tine, pentru a fi iertat de Dumnezeu. Două mii de ani de luptă spirituală în sufletului scriitorului și monahului flămând de cer. Greutatea finalizării monografiei a venit din modul de interpretare a declarațiilor din dosarele securității referitor la monah. Aici a intervenit un studiu profund, analize speciale, cu grile spirituale exemplare. Trebuia văzut care erau limitele la care puteau ajunge personajele din jurul lui Steinhardt, trebuiau colaționate informațiile din dosare, o tehnică serioasă, menită să pună în lumină adevărul despre un om în fața istoriei. Monografia așază pe tapet marea bătălie de idei, se face o imagine istorică veridică despre secolul al XX-lea prin prisma vieții unui om integru, avid de adevăr sub puterea credinței. Este jurnalul unei convertiri, este jurnalul despre libertate, despre moarte și frică dusă la extrem. Corespondența purtată de Steinhardt cu prietenii, cu intelectualii vremii, cu personalități care au marcat secolul trecut dezvăluie dezbaterea de idei din lume, sensul spre care ne îndreptăm ca specie.  Gheorghe Ardelean a dat culturii române o carte despre speranță, iertare, cultură și credință, despre oameni și suferință. Peste toate, analizând pe Steinhardt, planează umbra lui Dumnezeu. Cu siguranță, cel care a plecat din Țara Hațegului în căutarea libertății și fericirii proprii a lăsat un semn important despre identitatea românilor în istoria și cultura lumii. Este un exemplu de perseverență și iluminare sub presiunea marilor idei. 

C Stancu

În Arhivele de la Hațeg - Monografii, legende și vivisecții (2017).

Isus pe care nu l-am cunoscut, de Philip Yancey... Lecturi în vremea pandemiei...

Revista „Vatra veche”, nr. 3/2020. Semnal, sumar, lecturi, lumea în mișcare de la frică la poetica fantastică

Revista VATRA VECHE 3/2020
Sumar:
Frica, poem de Veronica Pavel Lerner/1
Moartea ca lecție despre viață, de Nicolae Băciuț/3
Muntele Athos din Muntele Athos, de Nicolae Băciuț/4
Femeia, minunea din fiecare martie, de Ioan Ghorghișor/5
Nichita Stănescu și eternul feminin, de Emilia Luchian/6
Poeme de Adam Victor/8
Gânduri la adăpostul inimii, de George Baciu/9
Două cărți despre mama. Universul mama (Vasile George Dâncu) ;Vântureasa de plastic (Marius Chivu), de Darie Ducan/10
Ana Blandiana sau poetica fantasticului (Daniela Zaharia), de Florian Copcea/12
Poezia între feminitate și clasicitate (Claudia Voiculescu), de Aureliu Goci/15
Mai altfel, despre Veronica Micle, de Dumitru Hurubă/17
Poezia lui Grigore Vieru, de Alexandru Cocetov/18
Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/19
Vatra veche dialog cu Dumitru Ichim, de Nicolae Băciuț/20
Imprevizibilul artistic și elemente de hermeneutică în lirica lui Dumitru Ichim, de Lőrinczi Francisc-Mihai/22
Inedit. Blestemul chinezesc, de Francisc Păcurariu/24
Pentru un studiu al ignoranței, de Ștefan Lucian Mureșanu/26
Asterisc. Memorialistică, Jurnalul lui N. Steinhardt, de Dorin Nădrău/28
Despre simbolic și nocturn, cu Mihail Diaconescu, de Ionel Silvian Bucurescu/29
Remember valeriu Bârgău, de Cornel Galben/30
Aniversări/comemorări .Centenar Traian Lalescu/31
Radu Ciobanu – 85 de ani, de Livia Fumurescu/32
Nicolae Rotaru – 70 de ani. Poezii de Nicolae Rotaru/33
Poeme de Veronica Pavel Lerner/34
Asterisc. Da la arta imunitară la manifestul negativist, de Theodor Codreanu/36
Cronica literară. Vaci ale Domnului (Dumitruy Crudu), de Corneliu Vasile/37
Tainele poliedrului (Răzvan Ducan), de Ioan Marcoș/38
Lacrima Anei (Gheorghe Păun), de Mihai Posada/40
Barierele cunoașterii (Elena Maria Cernăianu), de A.I. Brumaru/41
Romanul de dragoste (Nicolae Florentin Petrișor), de Aureliu Goci/43
Cum să scrii un roman pe o temă dată (Mihai Petre), de Ladislau Daradici/43
Ceața și golgota (Sonia Elvireanu), de Mihai Pascaru/45
Povești noi… (Francisc Stoleriu), de Mihai Batog Bujeniță/46
Amintiri (P. Nemoianu), de Geo Constantinescu/47
Proză scurtă de Florin Iaru în germană, de Mircea M. Pop/49
Pe urmele lui Victor Brauner (Adrian Grauenfels), de Veronica Pavel Lerner/50
Tatuatorul de la Auschjwitz, de Roxana Ladunca/51
Prințesa roșie și condeierul (Dorin Ivan), de Călin Tudor Jarozanu/51
Renașterea unui imperiu (Camelia Pantazi Tudor), de Iulian Cătălui/52
Raftul cu prieteni (Ion Manea), de Ghiță Nazare/53
Cartea mai grea ca viața… (Liviu Ofileanu), de Daniel Marian/54
Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/55
Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/56
Convorbiri duhovniceşti cu Î.P. S. Ioan, de Luminiţa Cornea/57
Nicolae Iorga, colaborator al revistei„Biserica Ortodoxă Română”,, de Florin Bengean/58
Eruditio et pietas (Gheorghe Crișsn), de Luminița Cornea/59
Asterisc. Pentru ce venim la biserică ?, de Valeriu Tănasă/60
Amvon, Cioplitorul de vise, de Gheorghe Nicolae Șincan/61
Liftul, de Francisc pal/62
Prieten drag…. Amin, de George Filip/62
Dumnezeu să-l ocrotească pe poetul Francisc Pal, de Alexandu Cetățeanu/62
Șarpele Lucifer, de Eugen Mera/63
Tragicomicul la Ștefan Negrișan, de Gheorghe Sarău/64
Poeme de Iuliu Ionaș/65
Matei Vișniec în bulgară, de Krum Gherghițov/66
Biblioteca Babel. All the Pretty Horse, de Maria Cecilia Nicu/67
Noii scriitori și critica literară, de Dumitru Hurubă/68
Ochean întors. Utopia unui primar de provincie, de Silvia Urdea/70
Doamna ambasador carmen Podgorean, la ora unui bilanț sărbătoresc, de Anca Sîrghie/73
Mapamond. Țara Egiptului, de Mihai Posada/74
Poeme de Mărioara Vișan/75
Literatură și film. Per cel norocos, de Alexandru Jurcan/76
Scena. Pe ie, de Ștefan Mihai Martinescu/76
Cinema. Maria, regina României, de Darie Ducan/77
Plastica. Aur și argint, de Suzana Fântânariu/78
Excelsior. Paul Lazăr/80
Epigrame, de Nicolae Matcaş/81
Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82
De la un clasic citire. Ion Manu/81
Curier/83
Număr ilustrat cu lucrări de Victor Brauner, din volumul Adrian Grauenfels, Pe urmele lui Victor Brauner (Ed. SAGA 2020).

Lecturi: 
https://constantinstancuscrib.wordpress.com/reviste/vatra-veche/

Ne vorbești prin iarbă, prin astru... Numele e scris pe Cer

NUMELE E SCRIS PE CER

                                                  Psalmul 8

Numele Tău e scris pe cer!

Veşnicia Ţi-e încrustată-n albastru,

Lucrări divine şi vii nu pier,

Ne vorbeşti prin iarbă, prin astru…

Ne vorbeşti în zilele Tale curate,

Ecoul trece vizibil prin vreme,

Până la margini de lume, uitate,

Pentru cel ce de Tine se teme…

Nimic nu se ascunde-n lumină,

Lumea-i deschisă ca o carte,

Blândă, binecuvântată şi lină,

E salvarea ce creşte în toate…

Sufletul e puternic regenerat

De Cuvântul viu, preacurat,

De Cel ce învie cu adevărat,

Salvându-ne din moarte şi păcat…

Şi ochiul ţi-e luminat adânc

De Cuvântul nins de Sus,

Eşti spălat în fiinţă şi-n gând

Prin Adevărul picurat din Iisus …

C Stancu

Lorinczi Francisc Mihai - Culegătorul de frumuseți... Recenzie de Mihai Posada... Poezia în lumina cuvintelor dantelate

Sursa: rev. „Rapsodia”, martie 2020

Cenaclul literar „Radu Theodoru” - când literatura face toți banii

Revista „Rapsodia” Sibiu... Semnal, cărți cu impact, cultura la raport

Dorel Vișan la Blaj, câteva date, semne prin timp

Gligor Hașa - o viață sub imperiul cărților... Medalion de Radu Igna... Cărțile publicate, premii literare, inițiative cu impact, o lume în care literatura și istoria au dat direcția

Sursa: Rev. „Astra blăjeană” / Maria-Daniela Pănăzan Lorinczi

Revista ASLRQ, nr. 11, aprilie 2020. Sumar, cuprins, date, teme actuale, literatura cu impact

Dragi colegi, dragi prieteni, a apărut numărul 11 al revistei ASLRQ (Revista Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec). Chers collègues, chers amis, le 11e numéro du magazine ASLRQ est paru.

Revista poate fi citită la adresa/Le magazine peut être lu à l'adresse: https://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/revista.htm

Vă mulţumesc tutror şi să doresc multă sănătate! Staţi acasă! Merci à tous et bonne santé! Restez à la maison!

Ionuţ Caragea

Diana Ciarnău - Poeme lecturate īn cadrul cenaclului Prietenii Poeziei  Gānduri şi aforisme de Ionuţ Caragea pentru situaţia de criză īn care ne găsim  Mariana Moga - Poezii  Ştefan Teodor Cabel - Poezii  Adrian Botez - Matrozi sublimii  Elena Papadopol - Umbre din paradis  Adrian Erbiceanu - Poezii  Viorel Birtu-Pīrăianu - Poezii  Alex Lascu - Poezii  Liviu Apetroaie - Poezii  Viorel Boldiş - Poezii

Florin Meşca - Marea visăreală. Capitolul V. Revoluţia de la scara 4 sau visul unui nou īnceput.  Mihai Prepeliţă - ŞAPTE ANI DE DRAGOSTE NEĪMPĂRTĂŞITĂ sau „PODUL ĪNDRĂGOSTIŢILOR” DE LA MĀNĂSTIREA NOVODEVICI  Ion Dulugeac - Bufniţa de pluş. Capitolul 1.  Ionuţ Caragea - Primele trei capitole din romanul science-fiction Discipolii zeilor de altădată  Ionuţ Caragea - Primele trei capitole din romanul memorialistic Ascultă-ţi gāndul şi īmplineşte-ţi visele!

Amalia Achard - Interviu cu Ionuţ Caragea  Alexandru-Eusebiu Ciobanu - Interviu cu Ionuţ Caragea  Carmen Doreal īn dialog cu Daniel Corbu			Ionuţ Caragea despre volumul lui Ştefan Teodor Cabel, Fluture īn pustiu  Ionuţ Caragea despe volumul doamnei Alina Cristian, Pālpāit de lacrimă  Ionuţ Caragea despre volumul doamnei Elena Papadopol, Umbre din paradis  Ionuţ Caragea despre volumul lui Vasile Ponea, Coborānd pe pămāntul smereniei  Ionuţ Caragea despre volumul doamnei Silvia Bodea Sălăjan, Colecţionarul de oglinzi  Adriana Răducan despre volumul lui Al. Fl. Ţene, Īntoarcerea din Cruciadă  Ionuţ Caragea despre volumul lui Costel Stancu, Ochiul din palmă  Constantin Stancu despre volumul lui Adrian Botez, Matrozii se sfinţesc cu fiecare port
Cezarina Adamescu - CA DE LA SPIRIT LA SPIRIT. MOTIVAȚIA ACESTEI CĂRȚI ”ĪMPREUNĂ”  Virgil Răzeşu - "Scuze, domnule Maurice" şi "Un joc murdar"  Ion Tad - De la nocivul Malthus, la imbatabilul Covid-19 sau Trecutul amānat !  Nicolae Dina - Trăiască frumoasa şi cumintea limbă romānă  Étienne F. Augé, Mic tratat de propagandă pentru uzul celor care o suportă, traducere din limba franceză de Dumitru Scorțanu.  Ştefana Goţia - Filosofia ca mod de viaţă  Constantin Frosin - (CU) CĂRȚILE PE MASĂ !			Ionuţ Caragea premiat de Societatea īnfiinţată de primul cāştigător al Nobelului pentru literatură  Ionuţ Caragea - Noi apariţii editoriale, două volume premiate īn Franţa. Volumele pot fi citite AICI  Florin Meşca - Ionuţ Caragea, o nouă recunoaştere internaţională Constanţa Niţă - Un poet baroc din Oradea, premiat īn Franţa  Triplă lansare de carte cu invitaţi din Franţa.  Evenimente organizate de cenaclul Prietenii Poeziei, filiala din Oradea, īn primii doi ani de activitate  A apărut Enciclopedia Scriitorilor Romāni Contemporani de Pretutindeni.  Daniel Corbu - Escale īn Panteon  Ion Simuţ - O listă aniversară, promovată ca listă canonică a literaturii romāne  Ana-Maria Caragea la Antena Stars   Liviu Surugiu urcă īn topurile din Statele Unite  Romanul Xura, de Michel Chevalier (Stellamaris), tradus de Amalia Achard şi Ionuţ Caragea. Cronică de Maria-Ana Tupan īn Contemporanul
Ionuţ Caragea - Arta este Dumnezeu  Profeţiile de la Celestine - film subtitrat īn romānă  Daniel Corbu - Intrarea īn miracol  Teodor Dume - Exil īn durerile altora  Teodor Dume - Cugetări despre iubire şi cunoaştere de sine  Ionuţ Caragea - Eu la pătrat  Ionuţ Caragea - Imn umbrei  Ionuţ Caragea - Marea singurătate a zborului  Ionuţ Caragea - Mesaj către ultimul om de pe Pămānt  Ionuţ Caragea - Armate tăcute (franceză), videoclip realizat de Thierry Moral  Lucia Stupariu - Jos, sub crucea răsturnată  Liviu Antonesei - Povestea somnului  Michel Bénard - Picturi şi colaje			Poeme vesele de George Topārceanu īn tălmăcirea lui Cornéliu Tocan (franceză)  Poeme de Ionuț Caragea din volumul "J’habite la maison aux fenźtres fermées"  Poeme de Michel Chevalier  Marine Rose - Počmes  Petruţa Spānu - Le surréalisme belge en littérature  Amalia Achard - Počmes  Thierry Moral - Taire heure  Michel Bénard - Počmes