Dosar literar: GALA POEZIEI ROMÂNE CONTEMPORANE...

 Sursa: revista „Discobolul”, nr. 2/2026

Gongul și rochia de nisip

 

ÎNCOTRO?

 

Ioana Geier şi-a pus sinceritatea în joc în cărţile publicate anterior: „Femeie, ia-o spre vest!” – scriere în proză  şi „ Rochia de nisip” – versuri, iar prin  cartea „ Gongul din Altenmunster” continuă povestea ei de femeie singură împotriva valului vremii, a schimbărilor care se produc în Europa şi care marchează fiinţele, mişcarea oamenilor din estul Europei spre vestul continentului şi formarea de familii sub presiunea schimbărilor, a tendinţelor economice, a căderii unui sistem în est şi a redescoperirii vieţii în sine ca viaţă.

Cartea „Gongul din Altenmunster”, apărută la Editura „ Polidava” – Deva, 2007, consilier editorial Eugen Evu şi tehnoredactare – procesare Ion Urdă – Hunedoara,  surprinde prin curajul unei femei singure care crede în destinul ei de a aborda esenţa existenţei umane – speranţa spre mai bine. Este biografia destul de frustă a scriitoarei care se eliberează prin scris de povara dragostei dusă de ea prin lume, de la o margine de continent la altă margine, o dragoste neconsumată, doar zbucium, doar aşteptarea minunii care vine din relaţia plină de forţă a iubirii, ar fi putut salva existenţa unei vieţi.

Împinsă de realitate, o româncă e nevoită să caute mirajul căsătoriei în vest, în Germania şi să poată realiza ceea ce în România i-a fost refuzat. Relaţia aceasta nouă, dintre o femeie şi un bărbat, văzută exclusiv prin ochii femeii, se încheagă în carte şi continuă  taina din celelalte cărţi.

Cred că scrisul la Ioana Geier este o modalitate de a fugi de realitate într-un fel, o recunoaştere tacită şi adâncă a faptului că reorganizarea unui continent, prin apropierea informaţiilor, a economiilor, a legilor statale nu rezolvă problemele oamenilor,  ci dau un nou sens existenţei, noi provocări.

Cartea nu are propriu – zis un fir epic, dar se leagă prin frânturi de gând, de imagini, de cuvinte, de năzuinţe, de anotimpuri redescoperite, se recompun din fragmente disparate zile şi nopţi în care femeia aşteaptă, răspunde doar gongul … Uneori e prea multă singurătate în viaţa eroinei, ţipătul ei discret printre brume, flori şi speranţe, răzbate până la cititor.

Se întreabă femeia, ca oricare dintre noi, ne aude cineva, e capabil cineva să aştepte un semn venit din taina singurătăţii.

Tablourile din carte se leagă în jurul unor idei simple, o portiţă deschisă care îndeamnă la înţelepciune, la căutarea familiei, dincolo de eu-ul fiecăruia. Iar singurătatea se accentuează şi mai mult, captivitatea între generaţii care nu mai au legături, care privesc fiecare spre alte valori, ruptura dintre oameni, nu numai dintre civilizaţii, ceva pierdut definitiv. 

 

„Lecţia aceasta de înţelepciune din faţa portiţei semi – deschise, m-a întremat din nou. Pentru că, indirect, cu subtilitate, a vrut să-mi comunice părerea sa despre mine; părerea unei femei ce a crezut, la timpul ei, în principiile solide ale familiei, principii cărora le-a rămas fidelă şi astăzi, comparativ cu mai tinerele generaţii în care nu primează decât nevoile eu –ului”.

 

Cartea  prinde viaţă din gesturi simple, în jurul unor obiecte banale ca frigiderul, televizorul, sau privitul la fereastră, lucruri vechi care îşi caută locul, un copac bătrân, grâul care rodeşte, florile mari, culori albe şi roşii, grădina care aşteptă ploaia …

În viaţa aceasta din Germania revin imagini din viaţa trăită în România, o lume mai săracă, dar mai dispusă să comunice încă, să se bucure de o bere, de un mic la grătar, de tragedii care nu se spun şi care se văd din forfota lumii, imagini peste imagini, care revin pentru a da un sens povestirii din povestire .

E uneori un fel de tristeţe în scrisul Ioanei Geier prin faptul că această lume nu-l caută pe Dumnezeu, nu caută esenţa pură, e gongul, nu e clopotul, de aceea singurătatea se potenţează.

„Mai vreau şi mâine privind pe fereastra aceasta, dacă visele mi s-au prăbuşit înainte de izbândă. Mai vreau lângă omul acesta, dacă tot nu m - a descoperit un altul mai devreme.

Să-i spun <<Gutten Morgen !>> în fiecare dimineaţă, la răsăritul de soare şi <<Gutten Nacht !>> când somnul mă cuprinde, în noapte. „

 

Cartea se termină cu întrebarea „ Încotro ?”

Pare întrebarea unei femei singure, dar prin reflex, e întrebarea Europei, sau a lumii, sau a ta, cititorule, sau a sunetului care zboară din mişcarea zilei în univers…

 

Constantin Stancu

Primăvara, 2007.               

Despre Răscoala lui Horea. Local și european

 

Anotimpurile Răscoalei lui Horea

 

În anul 2025, între 22-23 mai, a avut loc un eveniment deosebit la Deva, Conferința Internațională „Între local și european – 240 de ani de la martirajul lui Horea, Cloșca și Crișan”. Cu acest prilej, un număr important de istorici, oameni de cultură, iubitori ai istoriei, au avut expuneri documentate despre eveniment, bine argumentate. Cu toate că au trecut 240 de ani de la răscoala cunoscută, o serie de materiale istorice au fost prezentate, noi și vechi paradoxuri au fost scoase la lumină. Sub coordonarea lui Ioan Bolovan, din partea Academiei Române, și Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva, au fost adunate aceste texte istorice într-o lucrare amplă, 751 pagini de ținută academică. Această manifestare științifică s-a materializat în cartea ÎNTRE LOCAL ȘI EUROPEAN, 240 de ani de la martirajul lui Horea, Cloșca și Crișan, Cluj-Napoca: Editura Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, 2025, finanțarea fiind asigurată de Consiliul Județean Hunedoara.

Cei doi coordonatori au avut un cuvânt introductiv, punctând momentul. Domnul academician Ioan-Aurel Pop a prezentat, pe scurt, viziunea lui David Prodan despre Răscoala lui Horea, plecând de la teza de doctorat semnată de autor în 1938 și de la reeditările lucrării de referință, cunoscută în mediul academic și în rândul istoricilor, dar și a iubitorilor de cultură. De fapt, cu acest prilej, în anul 2025, a fost lansată a treia ediție, un reper în scrisul istoric românesc.

Cartea are mai multe paliere, legate de fenomenul istoric: percepții străine ale românilor, apoi aspecte legate de tradiție și inovare metodologică. Filmul evenimentelor între represalii și consecințe, memorie și reprezentare, istorie și istoriografie, aspecte între mitologie și realitate. O monografie amplă, cu impact, atingând esențele răscoalei.

Cartea reflectă timpul răscoalei ca o izbucnire violentă a societății, contradicțiile sociale amplificându-se la maxim în acei ani. Transilvania a fost locul unde s-au petrecut faptele cunoscute: În Zarand, pe Mureș, în comitatul Arad, pe Valea Streiului, în Țara Hațegului etc. Cititorul are în față o geografie istorică a vremii, un film bazat pe mai multe cadre în care s-au desfășurat fapte violente cu impact emoțional, mitologic, social. Era vremea schimbărilor, în epocă răscoala avea legătură cu Războiul de Independență a Coloniilor Americane sau cu Marea Revoluție Franceză, evenimente cunoscute pe plan internațional. Există o punte între local și european sau chiar universal. Răscoala a pus problema desființării relațiilor feudale depășite de evoluția socială, de ruperea relației nobil-iobag. Iobagii susțineau societatea fiind legați economic și juridic de nobil, stăpânul vremii. Dar și nobilii erau legați de țăranul harnic, priceput la muncile câmpului, pădure, gospodării. O legătură brutală, care a modelat istoria, pregătind evenimentele ulterioare legate de revoluțiile de la 1848 în Europa etc. Au murit atunci peste 500 de țărani, dar și aproximativ 150 de nobili. Răscoala reflectă universul țăranului român și ideea țăranului deschis, luminat, cunoscător al suferințelor și tradițiilor vremii. Totul pare în hotarele vechii Dacii, o amprentă istorică demnă de reținut. Problema s-a complicat și mai mult din punct de vedere etnic, țăranii erau români, nobili, maghiari în Imperiul Austro-Ungar, astfel caracterul violent a fost amplificat de factori care țin de coagularea unei națiuni. De fapt, ridicarea țărănimii române din Transilvania a pus acut problema națiunii române cu drepturi depline. Țăranii au fost tolerați la acel moment, fiind excluși din rândul cetățenilor ținutului, statut blocat și de legile în vigoare. Pe acest fond s-a format și „mitul împăratului”, cel care ar fi putut duce la rezolvarea tensiunilor, dar relațiile sociale din imperiu au blocat fenomenul, acutizând relațiile interumane și relațiile dintre națiunile din imperiu. Mitul a rămas mit.

Răscoala nu a fost o revoluție așa cum au încercat unii să pluseze, nu a avut o finalitate specifică revoluțiilor. A reprezentat un moment istoric important. Sunt câteva idei care se coagulează în carte. Ele punctează istoria noastră, dau mesaje despre faptul că povestea nu ar trebui să se repete, poate mai acut, datorită evoluției sociale în epoca societății informatizate, când știrile despre evenimentele violente, care izbucnesc în diferite zone ale lumii, sunt tot mai dese.

Cartea are numeroase pagini în limba engleză, deschiderea spre european și universal făcându-se prin aceste texte care transmit mesajul pertinent, academic, despre istoria românilor.

Cartea pune în lumină, alături de fenomenul prezentat și unele aspecte legate de istoria noastră, cum ar fi: imaginea românilor în relatările călătorilor străini, problema elitelor și maselor, imaginea celor trei eroi, Horea, Cloșca, Crișan, în scrierile bisericești sau cauzele răscoalei în viziunea puternicilor zilei. De-a lungul timpului s-a pus problema canonizării lui Horea și Cloșca, valorificare arhivelor imperiale, prezența eroilor în corespondența vremii, legătura socială între Horea, Avram Iancu și împărat, dar și activitatea poliției secrete a vremii. Chiar dacă răscoala a fost reflectată în literatura sau filmul de la noi, au existat și momente în care faptele au fost politizate excesiv, mai ales în perioada socialistă, răscoala fiind considerată, eronat, ca fiind revoluție.

Scriind despre teza de doctorat a lui David Prodan, domnul academician Ioan-Aurel Pop reține: „David Prodan, s-a considerat toată viața un țăran, deși devenise un intelectual rafinat. El a scris preponderent despre țărani și a trasat un portret al țăranului. Țăranul lui David Prodan a fost întâi de toate om, de orice limbă și confesiune, dar, prin număr și pondere în Transilvania, a fost român. Țăranul este prototipul românului medieval transilvănean, fiindcă elita era, de la o vreme, cvasitotal neromânească…” (p. 14). 

Constantin V. Necula, referindu-se la mitul lui Horea, punctează: „Cea mai frapantă proiecție mitică este însă cea de <<Împărat al dacilor>>. Această titulatură, deși anacronică, demonstrează o intuiție extraordinară a imaginarului colectiv. Într-o perioadă în care elitele cărturărești abia începeau să articuleze ideologia daco-romană ca fundament al revendicărilor naționale (prin Școala Ardeleană), conștiința populară făcea deja, pe cale intuitivă, această legătură” (p. 214).

Cartea merită citită atent, pentru că istoria ne permite să vedem în trecut cum se poate modela viitorul nostru. Cum vom trece prin numeroasele contradicții, tensiuni sociale, prin încercările care vin brutal, violent, pregătind noua paradigmă românească, pendulând între local și european...

 

 

Note Constantin Stancu

*Text publicat în revista „Răsunetul cultural”, nr. 7/2026

Lumea literară: Note de lectură, analize, dicționare, comentarii, timp și netimp

 Constantin Stancu în acest loc de lume și diversitatea literaturii române

Note critice – studii, analize, comentarii

 

-        Almăjan, Silvia-Gabriela, Epistolele de la Rama: schițe de portret, Timișoara, Editura Eurostampa, 2023, pp.145 – 148, (Timpul – judecător sau judecata timpului).

-        Ardelean, Camelia, Urme de condei (II), Râmnicu Sărat: Editura Rafet, 2019, p.p. 41-48 (Știri de ultimă oră pe canalul poeziei – Breaking news pentru absenți).

-        Anghel, Mariana, Încercare asupra operei lui Eugen Dorcescu (Și alte eseuri), Timișoara, Editura Waldpress, 2024, p.44, p. 52, p. 90, p. 91, p.111, p. 113, p.145, p. 156.

-        Berca, Olimpia, Note de lectură, Paris (Timişoara): Editura Calameo, 2014.

-        Berca, Olimpia, Din literatura timişoreană, Timişoara: Editura Mirton, 2015.

-        Crăciun, Boris / Crăciun- Costin, Daniela, Dicţionarul scriitorilor români de astăzi, Iaşi: Editura Porţile orientului, 2011.

-        Colectiv  (coordonatori Ioan Sebastian BARA; Marcela BALAZS; Florin DOBREI; Vasile IONAŞ; Ioachim LAZĂR; Liviu LAZĂR; Paulina POPA; Denisa TOMA), Monografia județului Hunedoara (Personalități Hunedorene), Deva: Editura Emia, 2015, în colaborare cu Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara – Deva, p. 508.

-        Dorcescu, Eugen, Literatură şi metafizică, Paris (Timişoara): Editura Calameo, 2014.

-        Dorcescu, Eugen, Hic sunt leones, exegeze, Timișoara: Editura Waldpress, 2023, p.p. 245-248 (Despre transimanență).

-        Elvireanu, Sonia Privind prin lucarnă, cronici literare, recenzii, note literare, Iași: Editura Ars Longa, 2025. Judecătorul și jurnalul ars, pp. 321-324; Judecătorul și jurnalul ars, pp. 325-328.

-        Daradici, Ladislau, Rezervor. Despre alcătuirea poemului (critică literară), București: Editura eLiteratura, 2016, litera S, p.186.

-        Daradici, Ladislau, Rezervor. Despre frumusețea imaginației poetice (critică literară), București: Editura eLiteratura, 2017,

-        Daradici, Ladislau, Rezervor. Provocare prozei, Giroc, Editura Catrum de Thymes, 2024,  pp.76-82, Jocul creației și al credinței în deșertul de cenușă; p.p. 136-152, Pe urmele trilogiei Vadului ars.

-        Evu, Eugen, A treia carte a întâlnirilor, Deva: Editura Corvin, 2009.

-        Evu, Ioan, Cartea consumatorului de poezie, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2013.

-        Lőrinczi, Francisc-Mihai, Condeiul de trestie, note literare, Sibiu: Editura CronoLogia, 2016 (Eseu – Romanul Vadul ars, de Constantin Stancu).

-        Lőrinczi Francisc-Mihai, Năvoade (eseuri), Sibiu: Editura CronoLogia, 2021, pp. 67-79 (Migrația cosonilor în nebănuitul ființei; Decupaje lirice anizotrope).

-        Lőrinczi Francisc-Mihai, De aproape, eseuri, Sibiu: Editura CronoLogia, 2022, pp.74-83 (Trilogia românească a tranziției postdecembriste).

-        Holban, Ioan și colectivul, Un dicționar al scriitorilor români contemporani, vol. al II-lea, Iași: Editura Tipo Moldova, 2016, p. 511.

-        Monica Grosu  și Maria-Daniela Pănăzan, Filigrane caroline. Antologie aniversară – Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România – 10 ani -, Sibiu: Editura CronoLogia, 2016.

-        Monica Grosu  și Maria-Daniela Pănăzan, De vorbă cu scriitori de azi, interviu, p. p. 337-348, Sibiu: Editura CronoLogia, 2018.

-        Hurubă, Dumitru, Cititorul de iluzii, Timişoara, Editura Eubeea, 2010.

-        Hurubă, Dumitru, Scriitori din judeţul Hunedoara, Deva: Vox libris nr. 2/ 2012.

-        Hurubă, Dumitru, Încă nu e totul pierdut, Opera omnia – publicistică şi eseu contemporan, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2014.

-        Hurubă, Dumitru, Scriitori contemporani din judeţul Hunedoara, Opera omnia – publicistică şi eseu contemporan, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2015.

-        Hurubă, Dumitru, Semnal I, cronici literare, Editura Vatra veche, 2024, pp. 102-103, Responsabilitatea actului poetic; Constantin Stancu, Păsările plâng cu aripi, Editura Helicon, 1998.

-        Hurubă, Dumitru, Semnal II, cronici literare, Editura Vatra veche, 2024, pp. 211-213, Între clasic și modernism (Judecătorul și jurnalul ars, 2021).

-        Igna, Radu, Vocaţia culturală a  Haţegului, Deva: Editura Gligor Haşa, 2010.

-        Igna, Radu, Recuperarea unei lumi (note de lectură),  Baia Mare: Editura Marist, 2023. Proza poetului Constantin Stancu, pp. 19-29.

-        Mariș, Daniel, Proprietarii de stele (cronici literare), Castrum de Thymes, Gioroc – Timișoara, 2024, Exerciții de ardere, pp. 198-200.

-        Mihuțiu, Simona, Călătorii printre cuvinte. Escale. Vol.II, Editura Vatra veche, 2026 ( O lacrimă pe sticla cerului), p. 161-167.

-        Nemecsek, Ştefan, Literatura Hunedoreană (de la începuturi până în prezent), Vulcan: Editura Realitatea românească, 2008.

-        Aurel Pantea, Gabriela Chiciudean, Cornel Nistea, Mircea Stâncel: DICȚIONAR-ALMANAH AL FILIALEI ALBA-HUNEDOARA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA. Colecția revistei Discobolul, Editura Emma Books, 2016.

-        Pachia-Tatomirescu, Ion,  Pagini de istorie literară valahă de mâine, vol. I-2014 (608 pagini B-5), vol. II-2015 (616 pagini B-5) şi vol. III-2015 (632 pagini B-5), Vol. IV- 2018 (740 pagini B-5), Timişoara: Editura Waldpress, vol. al-II-lea.  Nominalizări în vol. al II-lea, pp 242-254 și vol. al IV-lea, pp. 102-106, 107, 182 -190, 242, 243, 255-258, 285, 370, 371, 374, 547, 554, 663, 666, 693.

-        Pachia-Tatomirescu, Ion, Scriitori din vremea pandemiei de Covid-19, Timișioara: Editura Waldpress, 2023, pp. 219-226 (Zalmoxian caligrafiat: dacă poet - Partea-i sănătoasă, atunci și poeziei - Întreg îi merge bine).

-        Pănăzan, Maria-Daniela, Poezia religioasă românească. O istorie comentată, Sibiu: Editura CronoLogia, 2013.

-        Pănăzan, Maria-Daniela, Spirale literare, Iaşi: Editura Tipo Moldova, 2013.

-        Silvestri, Artur, Mărturisirea de credinţă literară, Bucureşti: Editura Carpathia Press, 2006.

-        Ţic Miron, De azi pe mâine, Bucureşti: Editura Amurg sentimental, 2007.

-        Galetaru, Geo; Bitere, Silvia, redactori coordonatori, Almanah Sintagme literare 2015, Timişoara: Editura Eurostampa, 2015.

Note C Stancu ©

 

Lista literară de azi... Scriitori priviți din acest colț de univers

 De-a lungul timpului am scris despre cărțile unor autori români, despre lumea în care trăim deodată în trecut, prezent, viitor, aproape și departe...

 

Lista prietenilor literaturii, scriitori, oameni care au iubit cartea

(În ordina alfabetică)

 1.     Adrian Botez,

2.     Alina Diaconu,

3.     Ana Podaru,

4.     Andreea Maftei,

5.     Andrei Caucar,

6.     Artur Silivestri,

7.     Aurel Pantea,

8.     Aurel Pop,

9.     Badiu Iancu,

10.  Băciuț, Nicolae,

11.  Bălan, Ioan Dan,

12.  Barbu, Mihai,

13.  Camelia Ardelean,

14.  Cocheci, Mirela.

15.  Constantin Marafet,

16.  Cornel Nistea,

17.  Costache Ioanid,

18.  Cuc, Melania,

19.  Dacian Muntean,

20.  Daniel Dragomirescu,

21.  Daniel Lăcătuș

22.  Daniel Marian,

23.  Daniel Pișcu,

24.  Daniela Ghiceanu,

25.  David Valentin,

26.  Dănuț Vrăncilă,

27.  Doina Bălțat,

28.  Dorina Brândușa Landen,

29.  Dumitru Tâlvescu,

30.  Dumitrescu, Dumitru,

31.  Dumitru Velea,

32.  Dulugeac, Ion,

33.  Elisabeta Bogățan,

34.  Emil Bartoș,

35.  Emilian Marcu,

36.   etc.

37.  Eugen Dorcescu,

38.  Eugen Evu,

39.  Felician Pop și Robert Laszlo,

40.  Florentin Smarandache,

41.  Florin Vasiliu,

42.  Francisc-Mihai Lorinczi,

43.  Gabriela Botici,

44.  Geo Galetaru,

45.  George (Gheorghe) Ardelean,

46.  George Achim,

47.  George Holobâcă,

48.  George Popa,

49.  Gheorghe Mocuța,

50.  Gligor Hașa,

51.  Ioana-Mirela, (Borchin) Dorcescu,

52.  Ioan Evu,

53.  Ioan Scorobete,

54.  Ioan Urdă,

55.  Ioan Velica,

56.  Ion Pachia-Tatomirescu,

57.  Ion Popescu-Brădiceni,

58.  Ionel Amăruiței,

59.  Ionel Drăgănescu,

60.  Ionunț Caragea,

61.  Iv Martinovici,

62.  Ladislau Daradici,

63.  Liviu Ofileanu,

64.  Lucian Gruia,

65.  Luminița Huniade,

66.  Luminița Răileanu,

67.  Maria Nițu,

68.  Maria-Daniela Pănăzan Lorinczi,

69.  Marian Brăiescu,

70.  Mariana Pândaru,

71.  Marian-Cătălin Ciobanu

72.  Marina Almăjan

73.  Marina Almășan,

74.  Melania Cuc,

75.  Mihai Manolescu,

76.  Mircea Stâncel,

77.  Miron Țic,

78.  Monica Grosu,

79.  Monica Larisa Manafu

80.  Nicolae Arsenie

81.  Nicolae Băciuț,

82.  Nicolae Crepcia,

83.  Nicolae Uțică,

84.  Nina Ceranu,

85.  Octavian Doclin,

86.  Olga Rodica Toma,

87.  Paulina Popa,

88.  Pavel Gătăianțu,

89.  Petru Dugulescu,

90.  Petru Ilie Birău

91.  Petru Istrate,

92.  Petru, Mihai

93.  Pop, Lidia,

94.  Prodan, Ioan

95.  Radu Ulmeanu,

96.  Raul Constantinescu,

97.  Rdu Igna,

98.  Remus-Valeriu Giorgioni,

99.  Rodica Daniela Rujoiu,

100.                 Rodica Soreanu,

101.                 Silvia Gabriela Almăjan,

102.                 Silvia Urdea,

103.                 Silviu Guga,

104.                 Simona Mihuțiu,

105.                 Sîrghie, Anca,

106.                 Sonia Elvireanu,

107.                 Sorin Micuțiu,

108.                 Ștefan Memecsek,

109.                 Tiberiu Lăpădătoni,

110.                 Traian Dorz,

111.                 Tuhuț, Dumitru,

112.                 Valeriu Bârgău,

113.                 Veronica Pavel Lerner,

114.                 Victor Albu,

115.                 Virgil Diaconu,

116.                 Voicu Lăzăruț,