Emilian Marcu: Versul trimis de Dumnezeu

Versul trimis de Dumnezeu

(Constantin Marafet, Sarea muntelui de rouă –

Convorbiri convenționale cu poetul, prozatorul și criticul literar Emilian Marcu,

Râmnicu Sărat: Editura Rafet, 2016)

„Sunt și unii oameni care își doresc să fie scriitori, fie că au avut în familie scriitori, fie că au cunoscut de mici un scriitor, și asta cu siguranță că i-a provocat, le-a indus dorința. Și mulți dintre aceștia reușesc să se impună drept nume importante, de obicei, prin manevre de culise, prin diverse anturaje, cu trafic de influență și multă îngăduință” (p. 85).

Sunt afirmațiile lui Emilian Marcu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cronicar perseverent, atent la operele colegilor, la fenomenul literar. Ele sunt inserate în cartea Sarea muntelui de rouă – Convorbiri convenționale cu poetul, prozatorul și criticul literar Emilian Marcu, un dialog serios și pertinent între acesta și Constantin Marafet, scriitor și el, editor, director al Editurii Rafet din Râmnicu Sărat.

Constantin Marafet, cunoscător al fenomenului literar actual, a realizat o carte despre un om important, Emilian Marcu, un portret literar despre destinului scriitorului în lumea actuală, despre drame și bucurii. Convorbirile sunt dense, atent dozate, cei doi sunt conștienți că în joc este istoria literară cu personajele ei dinamice.

Cartea este rezultatul unei activități de un an, poate și mai mult, este îndrăzneala de a intra în viața unui om, cu lucruri pozitive sau negative, cu dureri și bucurii. Emilian Marcu este un personaj complex, viața și opera unui scriitor dezvăluie mai mult decât o spovedanie, este oglinda unei epoci. Iată ce mărturisește Constantin Marafet: „Cu smerenie și sfială am dus la capăt această îndrăzneală a mea de a umbla desculț prin subteranele unei vieți de poet. Emilian Marcu trebuie citit acum, dacă nu cumva l-ați citit ieri” (p.7).

Călătoria prin viața scriitorului, pe aripile cuvintelor luminoase se face atent, serios, cu rigoare. Peisajul se schimbă elegant, se trece fără gravitație de la anii de lumină la opera scriitorului, copilăria, școala, facultatea, prima carte… Sunt enumerați prietenii, inamicii literari,  se potențează aventura cunoașterii prin poezie. Vălul de vorbe este dat la o parte, scriitorii sunt mai mult decât ceea ce află publicul, sunt oameni cu slăbiciunile lor, cu angoasele care le marchează destinul. Povestea lui Emilian Marcu atrage povestea literaturii române în vremuri complicate. Destine frânte, destine luminoase. Haloul care înconjura revistele, cărțile, întâlnirile scriitorilor cu lumea este dezmembrat în mii de părți. Cu greu se mai pot reasambla și forma întregul. Adevărul pare pierdut, lipsesc energiile pozitive. Totul, iată, se leagă prin aceste convorbiri convenționale…

Peste Emilian Marcu au trecut multe valuri înalte, a fost asaltat de jurnaliști referitor la viața de dinainte de mișcare din 1989, pentru că era la modă, pentru că se căutau turnătorii la securitate, era o abnegație dusă la limită. Minciuna sau zvonul, adevărul sau ideea înaltă se amestecau, echilibrul impus de valorile solide era rupt, cum ruptă era viața literară.  Povestea lui Emilian Marcu ne poartă prin România, prin culisele redacțiilor de reviste, prin birourile editurilor, prin viața filialelor Uniunii Scriitorilor din România, prin magma cărților scrise în această perioadă, prin dramele scriitorilor. Vremurile au zguduit conștiințe, unii nu au rezistat timpurilor care au venit ori care s-au topit. Constantin Marafet are răbdare, pune întrebările cu atenție și curiozitate. Știe că dincolo de răspunsuri există un munte special, muntele de rouă. Viața lui Emilian Marcu s-a legat de Iași, de Bacău, de București, conexiunile sale s-au realizat cu scriitorii despre care a scris cu atenție și responsabilitate în revista „Convorbiri literare”.

În anul 1974, în revista „Familia”, Ștefan Augustin Doinaș îl prezenta pe Emilian Marcu. Erau vremuri dificile, prezența unui scriitor într-o revistă se realiza cu greutate. În decembrie 1974 poeta Constanța Buzea scria despre Emilian Marcu în revista „Amfiteatru”: „Citindu-i poemele, câștigi fără să vrei și fără să aclami, pentru tine însuți, idei precum aceasta, că animalele pădurii sau cele care-și trăiesc viața  printre stânci sunt mult vulnerabile, sunt naive, sunt stâlpii de lirism și taină numai ai celor care se nasc la munte” (p.67-68).

Vremurile s-au schimbat, Emilian Marcu a intrat în scenă, alături de mulți scriitori importanți. Cartea debutului, carte furtunii: Nunta în sâmbure. O carte inclusă într-o antologie, Zece poeți tineri, o rețetă pentru a se putea publica în acele vremuri. Libertatea scriitorului era o iluzie în acea epocă, se căutau soluții, unii le-au găsit, viața literară pâlpâia în societate. Cărțile respirau în aerul greu al vremii.

Spre deosebire de alți poeți, Emilian Marcu nu s-a refugiat în experimente literare la modă pentru scurtă vreme. El a rămas lipit de natură, de istorie, de credință, singurătate, de mirajul anotimpurilor, de temele grele ale artei, de dramele oamenilor, de misterul care marchează societatea.

În ciuda unor perioade întunecate, scriitorul a reușit să reziste ispitei de a renunța la scris. Trebuie să înțelegem că în viața unui scriitor apar și astfel de momente, momentul sfâșierii. Emilian Marcu răspunde provocărilor de catifea: „Am simțit de multe ori nevoia renunțării la scris, numai că nu depindea de mine să pot renunța sau nu. Exista, undeva în sufletul meu, acel ghimpe care mă înțepa, acel imbold care mă făcea și mă face ca, atunci când sunt bântuit de un vers, să opresc mașina pe dreapta și să notez imediat versul trimis de Dumnezeu…” (p. 84).

Emilian Marcu declară că a refuzat mimetismul, a preferat modele literare solide, a preferat modelele care stau de dispoziție unui scriitor în limba română. Scurt, clar, pertinent, patriotism implicit. 

Citind atent titlurile cărților sale, te izbește sinceritatea în fața istoriei, sunt idei, teme, paradigma vremurilor: Țăranul zidit; Fețele insomniei; Muzeu de sate; Mormânt în metaforă; Dansul pe eșafod etc.

Constantin Marafet a fost generos cu cititorii cărții de față, a pus în lumină și pasiunea lui Emilian Marcu pentru cărțile confraților, realizată în volumul de critică și istorie literară  Vitrina cărților, un demers care ne relevă o altă față a literaturii române. Peste vremuri vom înțelege efortul de a citi, de a promova o carte. Cartea a fost, este și va fi o vietate specială.

Un palier important al cărții de față este destinat aprecierilor pe care mulți critici ai vremii  le-au făcut în raport cu opera lui Emilian Marcu.

Adrian Dinu Rachieru nota despre poet, cu referire la antologia sa Sfera de apă (Editura Princeps Edit, Iași, 2012):

Ca poet veritabil, inconfundabil, un „pelerin în visare” și atent „culegător de semne”, invocând logosul-stâlp și cinstind arhealul țăran-împărat (arând „câmpul cerului”), el ne deschide bucuros „sipetul candorii” (p. 223).

Cele câteva rânduri definesc crezul lui Emilian Marcu, temele care l-au bântuit o viață, secretele scrisului său. Așadar, un poet inconfundabil!

Convorbirile dintre Constantin Marafet și Emilian Marcu ne prezintă, la final, câteva date esențiale despre scriitorul născut la 28 septembrie 1950 la Heleșteni, județul Iași, premiile sale literare, cărțile publicate, traducerile cărților sale, romanele, critica literară, numele celor care au scris despre Emilian Marcu, o listă lungă și semnificativă. Sunt reținute sumar portretele literare în diferite istorii, analize, comentarii.

În prefața cărții de față, Constantin Marafet notează sincer și simplu: „Reîntors la Râmnicu Sărat, fidel promisiunii făcute, am început să citesc, să recitesc cărțile semnate de Emilian Marcu. O teamă  s-a așternut ca o pânză de păianjen peste încrederea mea. Cu cât citeam mai mult, cu atât îmi dădeam seama că nu cunoșteam mai nimic din opera lui Emilian Marcu” (p. 6).

După o viață de scris, rămân relațiile cu oamenii, amprentele spirituale, prieteniile. Marcu mărturisește: „Am cultul prieteniei, dar nu am știința de a-mi alege prietenii. De foarte multe ori,      m-am înșelat amarnic. Poate că e și vina mea din toată această eroare” (p. 147).    

Convorbirile convenționale i-au permis lui Emilian Marcu să depășească momentul rememorării întâmplărilor din viața sa, a primit energia de a putea să numească pe cei care i-au fost apropiați și dragi, de a mărturisi tainele vremurilor.

Întrebările lui Constantin Marafet din cartea de față plutesc, sunt pertinente, așteaptă un al scriitor pregătit să-și pună gâtul sub ghilotină.

Constantin Stancu

      

Gligor Hașa: Un pământ ca o pită caldă

Sursa: Vatra veche, nr. 100
Nicolae Băciuț

Vatra veche, nr. 4/2017 - EVENIMENT VATRA VECHE, NR. 100

Vatra veche 100
SUMAR
Vatra veche 100, de Nicolae Băciuţ/3
Presa literară - File de dicţionar. Vatra veche/4
Vatra veche. Revistă „one man show”. Interviu cu Nicolae Băciuţ, de Radu Costea/7
Vatra veche – un incubator de talente, de Ana Blandiana/9
La mulţi ani, Vatra veche, de Luminiţa Cornea/9
Reconfortantul 100, de Rodica Lăzărescu/10
Felicitări pentru performanţă, de Cornel Ungureanu/10
Tânăra şi revigoranta revistă Vatra veche, de Veronica Pavel Lerner/10
Dăruire, de Titus Suciu/11
Un fapt extraordinar, de Darie Ducan/11
Ţinută academică, de Dumitru Ichim/11
Vatra veche, un dar, de Melania Cuc/11
Cea mai bună apariţie „editorială” a anului 2009, de Răzvan Ducan/12
Gânduri la aniversare, de Adalbert Gyuris/12
O revistă de care avem nevoie, de Mircea M. Pop/13
Aventura a reuşit!, de Ilie Şandru/13
Suntem pe calea Lui, în drum spre Înviere, de Maria Daniela şi Francisc Lörinczi/13
Perseverenţă dublată de o muncă polifonică, de Alexandru Jurcan/13
Vatra veche la ceas aniversar, de Elisabeta Boţan/13
Revistă cu două jubileuri, de Vasile Larco/14
La mulţi ani, de Viorica Şutu/14
Vatra veche – cititori de top, de Nicolae Dobrovici Bacalbaşa/14
„Dăruind vei dobândi”, de Gabriella Costescu/14
Aniversară, de Doina Cherecheş/14
Opinii. Sirenele globalizării, de Silvia Urdea/15
Poeme de Adrian Botez/17
Poeme de Dumitru Velea/18
Vatra veche dialog cu George Astaloş, de Titus Suciu/19
Vatra veche dialog cu George Filip, de Darie Ducan/22
Eminescu – ideea europeană şi unitatea culturii universale, de Florian Copcea/24
Mâhnirile lui Caragiale, de Dumitru Hurubă/27
Scandalul în teatrul lui Caragiale, de Nicolae Băciuţ/28
Mihai Sin. Încheiere explicativă, de Dumitru Hurubă/30
Puncte de vedere. Genneraţionismul şi drama inadecvării, de Darie Ducan/31
Atracţia cărării, de Mărioara Novac/33
Poeme de Dumitru Ichim/33
Vitrina. În împărăţie (Alexandru Surdu), de A.I. Brumaru/34
Dinu Flămând în germană, de Mircea M. Pop/35
Cronica literară - cartea de poezie. Despre farmecul sonetului (Marian Malciu), de Olguţa Luncaşu Trifan/36
În prelungirea lui Voiculescu (Dumitru Ichim), de Daniela Şontică/37
Anevoiosul urcuş dinspre lume (Dumitru Brăneanu), de Valeria Manta Tăicuţu/38
Actuala poezie montrealeză (George Filip), de Mihaela Donciulescu/39
Poezia ca mod de exprimare (Lavinia Munteanu), de Mircea M. Pop/39
„Pe sub fereastra” poetei Maria Cunţan, de Florin Costinescu/40
Cronica literară – cartea de proză. „Veniţi, privighetoarea cântă...(Al. Florin Ţene), de Antonia Bodea/41
Titi Damian şi „Muscelenii”, de Diana Dobriţă Bîlea/42
Avem un pământ ca o pită caldă (Gligor Haşa), de Constantin Stancu/43
Un roman despre azilanţi (Zoltán Böszörmenyi), de Mircea M. Pop/45
Ironie şi plurivalenţă (Ion Dincă), de Aureliu Gociu/46
La nunta povestirii (Ioan Popa), de Lörinczi Francisc-Mihai/47
Cronica litereră – document. Ciulini de spini... (George L. Nimigeanu), de Maria Toacă/48
Iurie Colesnic... în culisele istoriei, de Luminiţa Cornea/50
Ex libris (Ion Brad), de Marin Iancu/51
Preot deşteptării noastre (Ioan Raţiu), de Valentin Marica/53
Pelerinajul (Decebal Alexandru Seul), de Ion Aflorei/54
Luminile şcolii (Ion Aflorei), de Decebal Alexandru Seul/54
Eseu. Amurgul iubirii, de Aurel Codoban/55
Poeme de Gheorghe Cutieru/56
Starea prozei. Străinul din grădină, de Doina Cherecheş/57
Poeme de Iuliu Ionaş/59
Poem de Ion Iancu Vale/59
Altă carte cu prieteni. Amintiri cu Fănuş Neagu, de Nicolae Băciuţ/60
Documentele continuităţii. Naţiunea în stare de veghe (Mihail Diaconescu), de Aurel V. David/61
Florian Medrea, un apărător al Marii Uniri, de Alexandra Medrea/62
Transilvania, starea noastră de veghe..., de Ioan-Aurel Pop/63
Convorbiri duhovniceşti cu Î.P. S. Ioan, de Luminiţa Cornea/64
Preot dr. Gheorghe Nicolae Şincan – 65, de Nicolae Băciuţ/65
Încercare despre sublim. Dialog cu Mihail Diaconescu, de Sabin George Săndulescu/66
Aiureală cu epitete, de Dumitru Hurubă/67
Floarea albă de cireş, de Angela Burtea/68
Oameni pe care i-am cunoscut: Adelaida Mateescu, de Veronica Pavel Lerner/69
Gândurile unui imigrant român, de Pompilia Burcică/70
Blocnotes, de Elisabeta Boţan/71
Poeme de Viorica Şutu, Dumitru D. Silitră, Viorica Lazăr/72
Poeme de Ovidiu Stan, Lidia Grosu/73
Picătură de Vatră veche. De la lumina stelei, la lumina fiinţei, de Traian Dinorel-D. Stănciulescu/74
Biblioteca Babel. Emily Dickinson, de Carmen Scarlet/75
Anabelle Aguilar Brealey (Venezuela). Traducere de Flavia Cosma/76
Ochean întors. Mărgelele copilăriei, de Simina Lazăr/77
Curier/78
De la un clasic citire: Niculae Ghiţescu/82
Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82
Plastica. Adrian Pal. Jocul, iubirea şi înţelepciunea, de Tania Nicolescu/83
Adrian Pal, “Culorile au învins în lupta cu secundele”, interviu de Tania Nicolescu/84
Luminiţa Mihailicenco, de Adalbert Gyuris/86
Literatură şi film. Aniversarea şi telegrama, de Alexandru Jurcan/86
Afiş cultural/87

Sursa: Nicolae Băciuț

 
Lecturi la:


https://constantinstancuscrib.wordpress.com/reviste/vatra-veche/

O vizitatoare harnică - mierla

Mierla, în căutarea cântecului pierdut

Hațeg, câteva gânduri vechi și noi

Hațeg, călătorie în timp

Ion Pachia-Tatomirescu, fișă de scriitor - 70

Sursa: Ion Pachia-Tatomirescu

De unde se poate procura cartea „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului”: Adresa, condiții, date de contact

Revista „Discobolul”, nr. 229-230-231/2017. Poezie, proză, teme la alegere, teatru, piața cărților, comemorări, dialoguri teologice, aniversări, film, reviste literare în peisaj, fragmente de roman

Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului: Cuprins

Ion Pachia-Tatomirescu: Metafora a ieșit la pensie

Raul Constantinescu despre cartea sa „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului”

REZUMAT

Prezenta lucrare monografică, „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului”, axată pe investigare/cercetare, conservare și antologare a bogatei moșteniri folclorice a comunității românești rurale hațegane, rezultat al unei îndelungate perioade de elaborare, se structurează din mai multe secțiuni care se succed sistematic, ordonate tematic, unele conform calendarului nescris ciclic al obiceiurilor și datinilor de peste an ca rituri de trecere, iar altele, după genurile și speciile literare cărora le aparțin. 

Succesiunea secțiunilor este următoarea:1. „Poezia ritualurilor, datinilor, eresurilor și practicilor ceremoniale de peste an”, 2. „Momente importante din viața omului: nașterea; căsătoria/nunta; moartea/înmormântarea”, 3. „Poezia lirică populară”, 4. „Poezia descântecelor populare”, 5. „Poezia populară epică” (balade și legende populare ), 6. „Proza literară populară”, 7. „Ghicitori; cimilituri”, 8. Genul paremiologic: „Proverbe și zicători”, 9. „Folclorul copiilor”, 10. „Jocuri de cuvinte, de vorbire și de istețime”.
Astfel, în prima secțiune am început cu abordarea ritualurilor, datinilor și obiceiurilor de primăvară, de la 1 februarie, Ziua gâzelor și a viermilor, continuând în 2 februarie, cu Ziua Ursului, Ziua lupului, urmând apoi alte zile importante: Ciumița, Dragobetele, Mărțișorul, Zilele Babelor, Sâmbăta morților ( Moșii de iarnă), Sărirea focului în pruni pentru alungarea purecilor, Caii lui Sântoader, Popâlnicul, Ciricul, Sângiorzul, Aure Maure, adică Strigarea peste sat din Joia Mare, care este o străveche judecată populară, Joia Verde, Armindenul, Sânzienele, Ielele, Vârcolacii, Licantropia și Priculicii, descriind fiecare obicei cu elementele sale componente definitorii și exemplificând cu date și situații concrete, relatări personale ale interlocutorilor chestionați, precum și argumentând cu texte ilustrative semnificative.
Am continuat apoi cu prezentarea riturilor și obiceiurilor practicate în timpul verii: Paparuda, Blojul de ploaie (corespondentul masculin al Paparudei), Dodoloiul (corespondentul din Ardeal al Caloianului), Cântecul Cununii de Grâu, Încununarea Boului Sacru la Silvașu de Jos, Precupul (8 iulie, ținut pentru a nu fi distruse recoltele), Sfântul Ilie, Ilie Pălie și sfântul Foca( 20-21-22 iulie) care se țin pentru a nu se produce inundații, trăznete și incendii, Ziua Ursului (1-2 august), Ziua Lupului Șchiop și Adormirea Maicii Domnului din 15 august, sărbătoare creștină suprapusă peste un străvechi cult al zeiței câmpurilor și recoltelor, Demeter/Ceres, corespunzătoare încetinirii ciclului de vegetare a naturii, concretizată prin uscarea ierbii pe câmpuri și apariția primelor semne prevestitoare ale venirii toamnei.
Dintre tradițiile de toamnă-iarnă am prezentat Șezătoarea și Claca, interdicția de a se lucra în serile de marți, pentru a nu o supăra pe Marțea Mânioasă care le pedepsea și le chinuia pe gospodinele care munceau marți seara, Ziua Lupilor (Andreiul Lupilor), Strigarea lui Ignat sau Povestea numerelor, ceremonial narativ urmat de dialogul întrebărilor despre semnificația numerelor de la 1(unu) la 10 (zece), ca reminiscență a concepției dualiste vechi iraniene, mazdeismul, a luptei dintre zeul Binelui și zeul Răului pe pământ, Ormuzd și Ahriman, propagată în Europa și Peninsula Balcanică de erezia bogomililor în sudul Dunării la bulgari sau de albigensi (cathari, valdensi) în Occident. Urmează apoi obiceiurile din preajma Crăciunului și Anului Nou: Roata de Foc (Mătăuzul, Auș Mori), Colindele (Pițărăii, colinde protocolare sau de primire, colindele vânătoarei în care apar simboluri animaliere totemice: Cerbul, Leul, Fiara, Găiuțul, Boul Sur, fiind evidentă vechimea lor, precum și valoarea lor de mit precreștin izvorând din timpuri preistorice. Acestui fond ancestral i s-au adăugat colinde care reflectă universul vieții pastorale ( Colinda Oii, Ciobăneii, Miorița-colind), agrare sau care recreează atmosfera vieții curții medievale feudale din Țara Hațegului, închinate Gospodarului - Boierului, uneori Împăratul sau Birăul, Gospodinei harnice, adică Doamna Curților sau Jupâneasa, Fetei de măritat, Junelui de însurat, colindul tragic al miresei moarte - „La curțile Chidviei”, colinde de factură creștină, colinde ale situațiilor din viață considerate tabú: interzicerea căsătoriei incestuoase dintre frate și soră, urmate de „Colinda Cetelor de colindători” care se întâlnesc pe drum și colindă, adresându-și urări reciproce. Colindele se încheie cu „Urarea” adresată gazdei și „Colindele de mulțumire - Mulțămita Colacului”. În continuare am prezentat „Învergelatul (Învăsâiatul)”, obicei premonitor practicat în seara de Anul Nou de fete și flăcăi pentru a-și afla ursita în vederea căsătoriei.
Nedeia, manifestare amplă ținută de ziua hramului bisericii din fiecare sat, este descrisă, având în vedere că se practică și în prezent în unele sate hațegane ca Boșorod, Clopotiva, Răchitova, Livadia, Sălașu de Sus, Densuș, Peșteana etc.
În secțiunea următoare, „Momente importante din viața omului!, nașterea, nunta și moartea”, acestea sunt abordate succesiv, accentuând specificul tradițional local al fiecăruia.
Momentul inițial al vieții omului, nașterea, rezidă în prezentarea și descrierea obiceiurilor specifice acestuia, legate de misterul, importanța și gradul de dificultate ce-l presupune, precum și deosebitul rol ce-i revine Moașei, instituție străveche conservată până în prezent, pentru ca nașterea să fie ușoară și copilul să fie întreg și normal. Pe lângă pregătirea primei scalde și pregătirile în vederea venirii Ursitoarelor, s-au făcut referiri la momentul botezului și s-au redat Cântece de leagăn din satele hațegane.
Momentul culminant al vieții omului, căsătoria cu ocazia căreia se celebrează Nunta, este amplu prezentat în cadrul lucrării, prin „Orația de Nuntă”și descrierea practicilor pregătitoare: pețirea, chemarea la nuntă, drumul alaiului mirelui la casa miresei, spargerea Oului miresei, rostirea Orației de nuntă în care este cerută mireasa, văzută ca o căprioară urmărită de vânătorul care este mirele, „Govirea miresei (Plângerea miresei)”, plecarea la biserică pentru cununie, drumul spre locul nunții, nunta propriu-zisă, strigarea darurilor, jocul miresei pe bani, „Dansul conciului nou', dansul și petrecerea până la sfârșitul nunții.
Moartea și Înmormântarea, al treilea și ultimul moment important al vieții omului, este prezentat accentuându-se gravitatea și solemnitatea morții ca fenomen tragic dureros pentru om, al trecerii din viață în marele mister al eternității neantului. Astfel, s-au descris și redat momentele de pregătire ale mortului pentru înmormântare, „Priveghiul” și „Jocurile de priveghi, Cântecul Zorilor, Cântecul Bradului, Cântări la morți, Bocete.”
În secțiunea a treia, destinată poeziei lirice populare, s-a acordat acesteia o
deosebită atenție, fiind redate doine și cântece populare de dragoste, de dor, de jale, de revoltă, de ciobănie, de plugărie, de cătănie, de înstrăinare, precum și cântece și strigături satirice.
În continuare am valorificat variatele și bogatele descântece din Țara Hațegului,
redând descântece de deochi, de năjit, de soare, de sclintitură, de bubă, de junghi,
de miere, de orbalț, de ulcior, de dragoste, de Muma Pădurii etc., relevând valoarea lor apotropaică, fiind manifestări străvechi ale medicinei populare.
Poezia populară epică este reprezentată în secțiunea următoare de balade populare diverse: haiducești („Dăianu, Munteanu, Mantu din Căvăran” etc.), voinicești („Gruia lui Novac” etc.), familiale („Vălean”, „Iancu Sibiancu”, „Fata Banului de Hațeg”, „Voina” - sora otrăvitoare - etc.), fantastice („Iovan Iorgovan”), legende („ Manole”) etc.
Secțiunea „Proza epică populară” cuprinde basme și povestiri populare, snoave, legende locale ale originii diferitelor toponime, anecdote etc.
În continuare urmează „Proverbe și zicători”, „Ghicitori”, „Folclorul copiilor” și „Jocuri de cuvinte”.
Cuvintele arhaice și regionale au fost explicate alfabetic în „Glosar”. Lucrarea dispune de „Index de interlocutori”, „Index de culegători”, „Index de localități”, „Bibliografie” și o hartă a localităților din Țara Hațegului.
În ansamblu, culegerea monografică „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului” valorifică bogata moștenire literară populară din această străveche vatră de cultură și civilizație românească, prezentând obiceiurile tradiționale de peste an, acordând o atenție specială bogăției și varietății colindelor din satele hațegane, momentele importante din viața omului, relevând accentuarea valorii etice constructive profund umane care le amprentează și care este evidentă și din creațiile poeziei populare lirice și epice bogate, specifice acestui inestimabil areal spiritual cu certă valoare literară, estetică și documentar-istorică.
Hațeg, 2017
Raul Constantinescu

ȚARA HAȚEGULUI - EVENIMENT! Raul Constantinescu, Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului. Scurte informații, motto, date despre autor

Poeți pe biciclete: Ionel Amăriuței și Constantin Stancu. O fotografie veche cu direcții noi

Ionel Amăriuței  (d) și Constantin Stancu prin anul 1981. O pasiune comună: Țara Hațegului, poezia, călătorii la viteze accesibile!

Dumitru Hurubă, fișă de scriitor. Umorul bine temperat și Filiala Casei de Nebuni! Activitatea literară, premii, cărțile publicate

DUMITRU HURUBĂ

- membru al Uniunii Scriitorilor din România -

-legitimaţia nr.1042-

Data naşterii: 26 octombrie 1944 (reală); 22 noiembrie (oficială).

Localitatea: Comuna Subcetate-Mureş, sat Călnaci, Cătunul Şăştina, judeţul Harghita.

Domiciliul: Simeria, Aleea Primăverii nr.7,  judeţul Hunedoara.

Studii: liceale şi post liceale.

Telefon: 0254-261735; 0725/651807;

E-mail: d.huruba@yahoo.ro

ACTIVITATE LITERARĂ:

1990-1991, secretar literar-artistic în redacţia revistei satirico-umoristice Râsu’lumii (Deva);

1991-1992, redactor la ziarul Glasul Ardealului (Deva);

1992-2002, redactor şef al revistei Comerţul hunedorean, editată de Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Hunedoara. 

DEBUT ÎN PRESĂ: mai, 1967, în ziarul “Steaua Roşie” din Tg.-Mureş (versuri).

DEBUT ÎN PRESA LITERARĂ: iunie, 1977, în revista Vatra din Tg.-Mureş (proză scurtă – PROBLEME LA BLOCUL X7) şi în România literară, mai 1978, cu proza ION HĂLĂUCĂ ŞI CAPRELE.

COLABORĂRI DE-A LUNGUL ANILOR la revistele: Vatra şi Vatra veche (Tg.-Mureş), România literară şi Luceafărul (Bucureşti), Orizont şi Orient latin (Timişoara), Transilvania (Sibiu), Ateneu (Bacău), Tribuna (Cluj), Discobolul (Alba Iulia), Familia  şi Al cincilea anotimp (Oradea), Vox libri, Ardealul literar, Semne-Emia şi Arhipelag (Deva), Provincia Corvina (Hunedoara), Argeş (Piteşti) Oglinda literară (Focşani), Banat (Lugoj), Poesis (Satu Mare), Observatorul (Toronto – Canada), Asymetria (Paris, Franţa; red. şef. Dan Culcer), Agero (Germania), Opinii culturale (Deva), Şcoala noastră (Miercurea Ciuc), Paradigma (Drobeta Turnu Severin), Cenaclul de la Păltiniş (Sibiu), Saeculum (Focşani), Banchetul (Petroşani) etc.

COLABORĂRI LA REVISTE DE UMOR: Moftul român, Urzica şi Şopârla (Bucureşti); redactor la revista Râsu’ lumii (1990-1991, Deva).

ALTE COLABORĂRI: România literară (Cronica TV – rubrică săptămânală); timp de câţiva ani; rubrică permanentă de critică literară la ziarul Cuvântul liber (Deva); ziarul Adevărul Harghitei (Miercurea Ciuc); Mesagerul Transilvan (Cluj), redactor la ziarul Glasul Ardealului (Deva); Lumina (Deva); Week-magazin (Deva); Dava (Deva); Călăuza (Deva); Steagul roşu şi Matinal (Petroşani).

COLABORĂRI la: TVR Cluj, DEVASAT Deva, Radio Deva, Radio Cluj, Radio Timişoara, Radio Bucureşti.

FONDATOR ŞI REDACTOR ŞEF al revistei Opinii Culturale (Deva, 1995-1999).

REALIZATOR de emisiuni culturale la Radio-Deva, Antena 1 – Deva şi One Tv – Deva.

RADIO TIMIŞOARA, 2009: Interviu realizat de redactorul Veronica Bălaj;

RADIO ROMÂNIA CULTURAL: Interviu de Cristan Bleotu, realizatorul emisiunii Revista Literară Radio, şi Lectură din creaţia proprie – noiembrie, 2o11.

RADIO TIMIŞOARA, 2013: interviu realizat de redactorul Mihai Junea;

PREMII:

PREMIUL II, pentru proză, la Concursul  „Imn vârstelor de aur”, Tg. Jiu, 1981.

LOCUL I PE ŢARĂ (Proză scurtă) la Festivalul Naţional “Cântarea României”, ediţia 1984.

PREMIUL REVISTEI ATENEU (Bacău), (proză), în cadrul Zilelor  “Liviu Rebreanu” – Bistriţa, 1984; preşedintele juriului: Mihai Sin.

MENŢIUNE, la “Gala umorului”, Buşteni, judeţul Prahova (1987), gală organizată de Uniunea Scriitorilor din România.

LOCUL I la Concursul de creaţie literară satirico-umoristică “Mărul de aur”, Bistriţa, 1988; prşedintele juriului: Valentin Silvestru.

PREMIUL “CEA MAI BUNĂ CARTE DE UMOR A ANULUI” pentru volumul de proză scurtă satirico-umoristică Rezervaţia de zăpăciţi, în cadrul “Festivalului de umor “Ion Cănăvoiu”, Tg.-Jiu, 1995; preşedintele juriului: Artistul poporului, Radu Beligan.

DIPLOMĂ, pentru lansarea volumului CARTE DE COLORAT MINTEA, la Salonul editurilor hunedorene 28-29 aprilie 1998 (Inspectoratul pentru cultură al judeţului Hunedoara, Biblioteca „O.Densuşianu – Deva, Reţeaua librăriilor Deva.

DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, acordată de Consiliul Judeţean Hunedoara, 2004.

LOCUL I la Festivalul Internaţional de Satiră şi Umor “Mărul de aur”, Bistriţa, 2009, ediţia a XXV-a, preşedintele juriului: George Corbu, Secţiunea de concurs Creaţie literară – pentru  vol. O antologie de umor românesc, Ed. Eubeea, Timişoara, 2008.

DIPLOMA ŞI PREMIUL „LUDICA MAJOREM” pentru O antologie a Umorului Românesc în cadrul Festivalului Naţional de Umor „Liviu Oros”, Ediţia a IX-a, Deva, preşedinte Cornel Udrea, martie, 2009;

DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, acordată de Asociaţia culturală „Pro-Isis, Orăştie, 2009.

DIPLOMA „PRIETEN AL BIBLIOTECII”, acordată de Biblioteca judeţeană „Ovid Densuşianu” – Deva, la a 65-a aniversare a zilei de naştere;

PREMIUL DE EXCELENŢĂ, al revistei „Discobolul”, acordat de Consiliul judeţean Alba, 2009;

PREMIUL PENTRU PROZĂ, pentru romanul COBAII, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara şi Consiliul Judeţean Alba, 2010;

PREMIUL DE EXCELENŢĂ, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara şi Consiliul Judeţean Alba, 2011;

PREMIUL PENTRU DRAMATURGIE, acordat de Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul de teatru AL II-LEA ADAM, 2011;

PREMIUL PENTRU OPERA OMNIA, pentru întreaga activitate literară, acordat de Uniunea Scriitorilor, Filiala Alba-Hunedoara, 2013;

DIPLOMA DE MERIT CULTURAL, acordată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale – Deva, pentru participarea la “Festivalul Naţional de Umor Liviu Oros ediţia a XIV-a”, 2014;

Scriitorul umorist DUMITRU HURUBĂ, este cuprins în Dicţionarul General al Literaturii Române, (vol. 3, E-K, pp. 538-539), coordonat de Acad. Eugen Simion şi editat de Academia Română în anul 2005.  

DUMITRU HURUBĂ , este prezent în:

SCRIITORI AI TRANSILVANIEI, 1949-2014, Dicţionar critic ilustrat, publicat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014, p. 192;

Monografia Judeţului Hunedoara – PERSONALITĂŢI HUNEDORENE, vol. 5, Casa de Editură Emia, 2015, pp. 461-465;

SANGIDAVA, 3 (IX) serie nouă, Editura NICO, Tg.-Mureş, 2015, pp. 66-74, Editor: Fundaţia Culturală „Miron Cristea, sub egida Consiliului Judeţean Harghita;

REPERE IDENTITARE ROMÂNEŞTI din Judeţele Covasna şi Harghita, de Ioan LĂCĂTUŞU şi Erich-Mihail BROANĂR, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, p. 370;

ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ, vol. 3, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014, pp. 563-580.

31 mai – 1 iunie, 2013, Alba Iulia, participant la Colocviul romanului românesc contemporan condus de Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, cu comunicarea FICŢIUNE? EVAZIUNE? NUUUU: BLOG!  

VOLUME PUBLICATE:

 1.NOAPTEA UNUI MEDIC (proză scurtă), Comitetul de cultură şi educaţie socialistă a judeţului Hunedoara, Deva, 1979;

2.Debut’86, volum colectiv de debut la Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1986;

3.Iubita mea, e ora indexării (versuri), Edit. PC Graf, Deva, 1994;

4.Rezervaţia de zăpăciţi (proză satirico-umoristică), Editura Corvin, Deva, 1995;

5.Carte de colorat mintea (versuri social-satirico-umoristice), Editura Emia, Colecţia “Scorpion”, Deva, 1998;

6.Bună seara, Domnule Mann…(povestiri), Editura Eubeea, Timişoara, 1998;

7.Un scorpion pe contrasens (schiţe şi povestiri satirico-umoristice), Editura Corvin, Deva, 1999;

8.De vorbă cu… (interviuri), Editura Eubeea, Timişoara, 1999;

9.Insomnii binefăcătoare (critică literară), Editura Corvin, Deva, 2000;

10.Scuzaţi că ne-am cunoscut (schiţe şi povestiri satirico-umoristice), Editura SigNata, Timişoara, 2001;

11.Balamucul, dragostea mea… (roman umoristic), Editura Călăuza, Deva, 2002;

12.Cronici TV din vremea zăpăciţilor de tranziţie, Editura Călăuza, Deva, 2004;

13.Crime şi strălucire (microbiografii ale unor personalităţi istorice: Ahasverus, Apostolul Pavel, Maria Stuart…), Editura Călăuza, Deva, 2004;

14.Natură vie cu scorpion sentimental (microroman), Editura Emia, Deva, 2005;

15.Acolo şezum şi… râsem (Cronici TV publicate în România literară), Editura Corvin, Deva, 2006;

16.Amanţii gaiţelor cu cap de struţ (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2008;

17.Carte de colorat mintea (versuri, ediţie definitivă), Editura Corvin, Deva, 2008;

18.COBAII (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2009;

19.Cititorul de iluzii (cronici şi recenzii literare), Editura Eubeea, Timişoara, 2010;

20.Evadaţii din Clexane (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2010;

21.Scorpionisme (pamflete şi eseuri), Editura Eubeea, Timişoara, 2011;

22.Al II-lea Adam, teatru, Editura Eubeea, Timişoara, 2011;

Ca o fleandură, iubirea (proză scurtă), Editura Eubeea, Timişoara, 2011;

23.IAGO – sforărie de lux (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2011;

24.Aranka-néni, sau canapeaua cu scârţ, (roman), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012;

 25.SĂ VĂ SPUN CEVA… (eseuri), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012;

26.BATE VÂNTUL PRIN CĂMARĂ, (poezii patriotice), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012;

27.AŞA CRED EU… (interviuri), Editura Limes, Floreşti, 2013;

28.BIROUL DUŞILOR DE-ACASĂ, (roman), Editura Limes, Floreşti - Cluj, 2013;

29.SPERIAŢII DIN PĂDUREA CAILOR (roman), Editura Limes, Floreşti - Cluj, 2013;

30.LOVE STORIES – fără sentimente! (proză scurtă), Editura Cenaclul de la Păltiniş, Sibiu, 2013;

31.NEBUNATICII, col. OPERA OMNIA – ROMANUL DE AZI, Editura TIPOMOLDOVA, Iaşi, 2013;

32.FILIALA CASEI DE NEBUNI (roman), Editura Limes, Floreşti – Cluj, 2014;

33.ŞOFERI ÎN CAMPANIE comunisto-agricolă 1979, col. OPERA OMNIA – ROMANUL DE AZI, Editura TIPOMOLDOVA, Iaşi, 2014;

34.ÎNCĂ NU E PREA TÂRZIU, cronici literar-optimiste, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014;

35.SCRIITORI CONTEMPORANI DIN JUDEŢUL HUNEDOARA, Editura TipoMoldova, 2014;

36.POEZII CÂRCOTAŞE,  Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014;

37.MISOGINUL BINE TEMPERAT, proze, Editura Limes, Floreşti – Cluj, 2014;

38.SPONDILOZA LA ŞARPELE CU CLOPOŢEI,  (roman), Editura Limes, Floreşti, Cluj, 2015:

39.CIUMURLIA CU DRĂCUIELI, (roman), Editura Limes, Floreşti, Cluj, 2015:

40.ESEURI, CRONICI, CRONICHETE… LITERARE, Editura Limes, 2015;

41.LA BODEGA „TRI SCHELEŢI”, (roman), Editura „Limes”, 2016;

42. …da’ cine-a zis că suntem normali?, (proze), Editura Limes, 2016;

43. SCENARITA, eseu-fantezie, Editura Limes, 2016;

44.Să ne mai reamintim de… MICROBIOGRAFII (Coşbuc, Jerome, Seceleanu, Sin, Topârceanu), Editura Limes, 2016;

45.EMIGRAME ŞI… POEZIURI, editura Limes, 2016;

46.SCUZAŢI CĂ NE-AM CUNOSCUT… (proze), Editura Limes, 2017.

VOLUME COLECTIVE. În:

Cine ai fost dumneata, domnule Valentin Silvestru? (Editura Timpul, Reşiţa, 1997);

Antologia copilăriei (Editura Emia, Deva, 1998);

Antologia “Umorul Reformei, Reforma Umorului” (Editura Hiparion, Cluj-Napoca, 2001);

Ţiganiada, noi puncte de vedere (în colab. cu: Doina Bălţat şi Călina Gherga Ciochină), Editura Eubeea, 2008;

O antologie de umor românesc, (în colab. cu Doina Bălţat), Editura Eubeea, 2008;

Antologii publicate pe plan judeţean (proză, teatru şi versuri);

VOLUME ÎN CURS DE EDITARE:

JURNAL DE COBAI AL DESTINULUI, ROMANŢE PENTRU…, versuri, PĂREREA MEA…, teorie literară

REFERINŢE CRITICE în revistele: România literară (Bucureşti), Vatra (Tg.-Mureş), Orient latin (Timişoara), Tribuna (Cluj-Napoca), Ardealul literar (Deva), Orient latin (Timişoara), Arhipelag (Deva), Provincia corvina (Hunedoara), Transilvania (Sibiu), Agero (Germania), Discobolul (Alba Iulia) ş.a.