A
Am primit de la
scriitorul Radu Igna...
Radu Igna, note bibliografice...
Numele folosit în
activitatea literară : Radu Igna (în acte Rudi
Igna).
Data şi locul
naşterii: 6
noiembrie 1934, Glodghileşti, Hunedoara. Părinţii: Pavel, Lucreţia, ţărani .
Studii: Universitatea Bucureşti,
Facultatea de Filologie
Profesor de limba română şi limba
engleză în judeţul Hunedoara, Almaş, Sălişte, Zam, Haţeg, Sântămaria-Orlea.
Cărţile sale, scrise de-a lungul anilor, au apărut după
1989...
Anul primirii in Uniunea
Scriitorilor din România: 2003, Filiala Sibiu.
Cetăţean de onoare al oraşului
Haţeg din anul 2004.
Călătorii în străinătate:
Anglia, Suedia, Turcia.
Debut: în revista “Orizont”, Timişoara,
cu proză scurtă, 1986, prezentare de Ion
Arieşanu.
Premii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala
Sibiu, 2004.
Premiul Omnia al U.S.R., Filiala Alba-Hunedoara,
2009.
Diploma de onoare a Consiliului Judeţean Hunedoara, în
anul 2011.
Cărţile sale, scrise de-a lungul anilor, au apărut după
1989 :
Armonia snack-bar, proză scurtă, ( prezentare pe coperta a IV-a
de Ion Arieşanu), Editura Corvin, 2000, Deva.
Vâltoarea, roman, (prezentare pe coperta
a IV-a de D. Hurubă), Editura Corvin, 2001, Deva.
Cultură si civilizaţie suedeză, note de
călătorie, postfaţă de Eugen Evu, Editura Signata, Timişoara, 2002.
Nimic deosebit in timpul serviciului meu,
miniroman, (prezentare pe coperta a IV-a de Ada Cruceanu), Editura Modus
P.H., Reşiţa, 2003.
Valea
proscrişilor, roman, (prezentare pe coperta a IV-a de Valeriu Bârgău),
Editura Călăuza v.b., Deva 2004, premiul Uniunii Scriitorilor din România,
Filiala Sibiu, anul 2004.
Lazăr nu
mai vine, proză scurtă, (prefaţă de Adrian Dinu Rachieru), Editura Călăuza
v.b., Deva, 2005.
Condamnat, roman, Editura de vest,
Timişoara, 2007 (prefaţa Gligor Haşa).
Premiul revistei „Discobolul” în anul 2011.
Vocaţia culturală a Haţegului, Editura Gligor Haşa,
Deva 2009, (Ediţia a II-a, 2010).
Istanbul, un oraş pe două continente. Note de călătorie, Editura David Press-Print,
Timişoara, 2011. Premiul USR Filiala Alba-Hunedoara, 2012.
Gligor Haşa. Omul şi opera, Editura Gligor Haşa, Deva, 2012.
Haţeg. Vremuri şi oameni, fapte şi
mărturii,
Editura CronoLogia, Sibiu, 2014 (prefaţa Gligor Haşa, postfaţa Maria-Daniela Pănăzan).
.
Referinţe critice: în revistele „Orizont”, „Cuvântul liber” - Deva, „Opinii culturale” - Deva,
„Arhipelag” - Deva, „Provincia Corvina” - Hunedoara, „Vatra” - Târgu Mureş, „Sinteze
prahovene”, „Ardealul literar” - Deva, „Origini” - SUA., „Reflex” - Reşiţa, „Euphorion”
- Sibiu, „Agero” - Germania, „Astra
Blăjană” - Blaj...
Personalităţi române şi faptele lor,
vol. XXII – Iaşi, 2006;
Dicţionarul scriitorilor români de azi,- Iaşi, 2011.
Revista Origini,(
a review of literature, ideas and the art), din S U A, în numărul său 6-7 /
2004 publică un amplu articol despre
Radu Igna, scris de doamna Teresia B. Tătaru, o reputată scriitoare
stabilită de mulţi ani în Germania.
“Despre scriitorul haţegan Radu Igna, puţin cunoscut, scrie autoarea, nu
se poate vorbi decât la superlativ. Este un autentic talent, un om de o
modestie model şi de o ţinută de conştiinţă,
la fel. Scriitorul şi criticul hunedorean, Dumitru Hurubă, spune: “Radu Igna este unul
dintre cei mai înzestraţi şi mai serioşi prozatori români de la această oră”.
Citindu-i lucrările ajungi singur la această concluzie, cu sentimentul de
satisfacţie că aprecierea criticului nu este nici periuţă de “bisericuţe”
literare, nici vorbă de clacă. Prozatorul, continuă articolul, s-a născut în
1934, 6 noiembrie, în satul Glodghileşti, Hunedoara, din zona frumoasă a Văii
Almaşului, pe dreapta Mureşului. Este absolvent de Filologie din Bucureşti şi a
lucrat ca profesor la şcolile din Almaş Sălişte, Zam, tot pe dreapta Mureşului,
Sântămaria-Orlea şi Haţeg, localităţi cu răsunet de îndepărtată şi îndelungată
istorie. Zam, unde Munţii Metalici (nord) şi
Munţii Poiana Ruscă (sud) se apropie formând un frumos defileu
îngustând valea largă a Mureşului, adevărată staţiune
climaterică, a fost o regiune extrem de păduroasă pe vremuri şi un colţ al
vestiţilor haiduci. Sântămaria-Orlea din Ţara Haţegului, bogată în vestigii
daco-romane, îşi cunoaşte istoria scrisă din secolul al XIII-lea, iar Haţegul,
oraşul care a dat numele depresiunii de la poalele Retezatului, “Ţara
Haţegului”, este de asemenea bogat în vestigii ale istoriei noastre străbune,
iar documentele scrise îl atestă din secolul al XII-lea”.
