luni, 13 iulie 2020

Ardealul literar - 25. Timp de cuvinte, destine sub arcadele literaturii. Mariana Pândaru-Bârgău și pasiunea pentru literatură

Un ostrov de cărți și reviste

 

 

Au trecut 25 de ani ca un sunet…

O generație care s-a transformat, s-a maturizat. Megatendințele au modelat lumea. Câteva aspecte sar în ochiul atent, în timpul vieții noastre ne-am schimbat perspectivele de mai multe ori…

Revistele nu dispar, se transformă, devin lichide, alunecoase. „Cititorul de iluzii”, cum plastic se exprima umoristul Dumitru Hurubă într-o carte a sa (cu acest titlu pertinent pentru perioada „rezervației cu zăpăciți de tranziție”), nu mai colecționează revistele în formatul tipărit, el preia aceste reviste în format electronic și le stochează/ depozitează elegant într-un fișier electronic, pe un dispozitiv electronic. Acesta e de cinci centimetri, îl porți în buzunarul pantalonilor de serviciu, puțin șifonați, puțin lustruiți în genunchi. Dispar depozitele, dispar rafturile de lemn sau de plastic. Lumea se micșorează dramatic. Revista nu mai ajunge la destinatar prin curier poștal, ea ajunge la destinatar prin email. Multe redacții au cititorii lor, aproape invizibili, dar constanți, dedicați, legați în rețea. Revistele se citesc în format electronic, direct pe sit-ul acestora, la orice oră, când distinsul receptor are timpul necesar, când are planificată ora de cultură, când poate „digera” cultură… Cine citește apelează la marile biblioteci virtuale, are acces la marile cărți ale lumii în format electronic. Intervine „lectura fără frontiere”, unele sit-uri asigură și traducerea imediată a textelor.


Revistele nu mor, se transformă brutal. În lumea de azi industria divertismentului a luat locul artei. Arta este marginalizată, este un lux. Divertismentul a luat locul literaturii. Pentru reviste, parcă, nu mai este timp și nu mai sunt ochi (vorba lui Iisus: Au ochi și nu văd…).

În acest mediu dinamic și ostil, sub anumite forme, revista „Ardealul literar și artistic” a rămas în zona luptei pentru frumos. În ultima perioadă, sub atenta îndrumare a scriitoarei Mariana Pândaru-Bârgău revista a stat în primele rânduri ale peisajului literar. Pasionată și iubitoare de texte care conservă frumusețea vieții, ea a reușit să țină ștacheta valorilor la nivel înalt. A promovat literatura din județul Hunedoara, scriitori din Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, activitatea Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva, a atras prietenii cărții din țară și străinătate. Există un șir lung de nume care au publicat în revistă. Nume care sunt validate acum, au fost cândva debutanți într-o revistă generoasă cu generațiile care migrează pe continentul literaturii. O studiere atentă a paginilor ar putea constitui un material important pentru istoria literară după anul 1989. Alături de regretatul Valeriu Bârgău, soțul poetei, revista s-a menținut în atenția cititorilor iubitori de literatură și cultură. Nu a fost uitate cărțile importante care acum formează „canonul literar” în plină schimbarea și el.  Revista a contribuit și ea la formarea canonului, fie direct, fie indirect…

Mariana Pândaru-Bârgău a știut să-și facă prieteni din scriitori. Interviurile realizate cu unii dintre ei relevă o față interesantă a fenomenului literar. A depășit disensiunile care se ivesc între oameni cu personalitate, între artiști care au proiecte concrete de viață.  A făcut-o cu tact și eleganță. A avut răbdare, a știut să caute și să găsească resurse pentru ca apariția revistei să fie o realitate. Formatul electronic a adus consistență fenomenului literar din județul Hunedoara. În prezent, revistele din județ sunt destul de puține, dar revista „Ardealul literar și artistic” este mereu activă prin analiza făcută unor cărți importante, prin poezia de bună calitate, prin proza care are ceva de transmis receptorului. Umorul a fost promovat cu brio, lumea avea/ are nevoie de umor, de morală, de zâmbet. Texte cu puternice accente religioase, mai ales din zona creștinismului, au fost prezente în paginile acesteia, dând adevăr minții cititorului. Eseurile care analizează vremurile au adus idei solide, care rezistă peste timp. Literatura pentru copii a fost promovată cu detașare, jocul și joaca fac lumea mai frumoasă.

La tradiționalele ediții ale Salonului Hunedorean al Cărții, care se desfășoară în luna octombrie a fiecărui an, revista a fost prezentă alături de cărțile Editurii Călăuza v.b. Deva, girată tot de Mariana Pândaru-Bârgău. Revista și cărțile demonstrează că literatura este o prezență semnificativă în județul Hunedoara, la Deva și în țară, acolo unde a participat redactorul ei șef ca invitat.

Important este faptul simplu: Cei care au făcut revista au iubit/ iubesc scriitorii și cititorii.

Asta contează.

Concluzia, un poem:

 

Un ostrov de cărți și reviste

 

Un ostrov de cărți și reviste, cu șoapte din viitor, cu iluzii de azi.

 

Orbii citesc cu vârful degetelor marile revelații…

                       poezia curge printr-un cablu de cupru învelit

în plastic alb, călcat în picioare de trecătorii grăbiți,

atins de fulgere globulare…

 

Mesajul ca un cordon ombilical ce atinge pereții impregnați de cuvintele nerostite ale scribilor sugrumați în somn.

 

Vin și cei care văd, citesc până când le ia foc, iată,

creierul de piatră…

Un ostrov de cărți și reviste, un loc pentru copiii

care visează sub cerul ros de ape,

cu malul pe care înfloresc mici flori albastre și se petrec sărbători tainice.

 

 

Constantin Stancu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu