Nicolae Szekely: „Și voi puteți fi dumnezei”... O amintire despre căutarea absolutului... „Autorul analizează fenomenul uman din perspectivă filozofică, artistică, punând la bătaie logica, raţiunea, bunul simţ, principiile creştine şi multe alte lucruri bune, şi ajunge, în final, la concluzia că a fi dumnezeu, înseamnă a-L cunoaşte pe Dumnezeu”

Posibilitatea de a fi dumnezeu.

În numărul 1 ( 38 ) din revista „NOVA PROVINCIA CORVINA” apărută cândva, destul de demult, în toamna anului 2005, sub îndrumarea scriitorului Eugen Evu, poetul Nicolae Szekely, care îmi este şi prieten, a publicat eseul creştin „Şi voi puteţi fi dumnezei”  - lansând o provocare generaţiei de români trăitori într-o ţară creştină pentru  a-şi depăşi condiţia umană prezentă şi pentru a dori să primească putere divină în viaţa lor de zi cu zi. Provocarea este una de forţă şi merită primită, analizată şi acceptată ca mod de lucru pentru artist şi pentru fiecare om care trăieşte într-un areal creştin. 

Autorul analizează fenomenul uman din perspectivă filozofică, artistică, punând la bătaie logica, raţiunea, bunul simţ, principiile creştine şi multe alte lucruri bune, şi ajunge, în final, la concluzia că a fi dumnezeu, înseamnă a-L cunoaşte pe Dumnezeu.

Cred că metoda poetului, deşi de bun simţ şi curată, nu este suficientă şi altele sunt concluziile în ce priveşte dorinţa noastră firească de a fi dumnezei. (A se observa modul de scriere cu inima, cu d şi nu cu D).

Abordarea trebuie făcută prin lumina teologiei biblice, adică interpretarea Bibliei prin principiile biblice, sau apropierea de Dumnezeu prin valorile sale divine de înţelepciune şi nu prin modul de abordare uman, onorabil, dar limitat.

Din acest punct de vedere omul nu-L poate înţelege pe Dumnezeu nu are capacitate, capacitatea sa este penibil de limitată faţă de preştiinţa şi cunoaşterea divină absolută, ca atribut a lui Dumnezeu.

Dumnezeu s-a întrupat ( kenoză ) în persoana Fiului Său Isus Hristos din următoarele motive:

1. Să ni-L reveleze pe Dumnezeu.
2. Să dea un exemplu pentru viaţa noastră.
3. Să aducă un sacrificiu eficace pentru păcat.
4. Să poată îndeplini legământul davidic din Vechiul Testament.
5. Să facă zadarnice lucrările diavolului.
6. Să poată fi un mare Preot, plin de milă şi înţelegere.
7. Să fie un judecător divin drept.

Rezultă de aici că Dumnezeu în mila Sa a considerat că-L putem cunoaşte, în limitele noastre în măsura REVELAŢIEI şi nu a cunoaşterii. El a făcut pasul prin întrupare.        De fapt în Mântuitorul nostru Dumnezeu s-a revelat deplin şi exact.

Răspunzând la ipoteza pusă de poetul Nicu Szekely, dacă putem fi dumnezei, Hristos Isus a afirmat pe deplin că DA. Deci răspunsul este unul revelat şi nu prin înţelegerea lui Dumnezeu.  Aspectul este redat de Evanghelia după Ioan în capitolul 10 versetele 34 – 36. Rabi, Învăţătorul afirmă că putem fi dumnezei în măsura în care acceptăm să fim fii de Dumnezeu, după modelul său. Adică este scris în Scriptură – psalmul 82  - că suntem, fără tăgadă, dacă ni s-a revelat cuvântul lui Dumnezeu, adică l-am primit („Scriptura nu poate fi desfiinţată” – afirmaţia lui Isus), dacă Dumnezeu Tatăl ne-a sfinţit şi ne trimite în lume pentru o misiune exactă. Afirmaţia Mântuitorului trebuie acceptată prin har şi credinţă şi asta nu are a face nimic cu puterea de înţelegere a omului faţă de Dumnezeu.

Cine poate fi un fiu de Dumnezeu ?

În Epistola către Romani, Sântul Apostol Pavel arată: „Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu” (Rom. 8 : 14). Deci omul poate accepta şi poate învăţa doar a se lăsa călăuzit de Spiritul Sfânt, eforturile sale intelectuale nu au valoare decât în măsura în care învaţă să se lase călăuzit de Spiritul Sfânt. Ar părea umilitor pentru om să accepte propria umilire, dar Dumnezeu ne cheamă la modestie.

În Evanghelia după Ioan, Hristos Isus arată importanţa Duhului Sfânt în viaţa omului:

1. Duhul Sfânt este Duhul adevărului (Ioan 14 : 17).
2. Lumea nu are capacitatea de a primi Duhul pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte.
3. Duhul ne învaţă toate lucrurile (Ioan 14 : 26).
4. Duhul ne aduce aminte tot ce ne-a transmis Mântuitorul.
5. Duhul Sfânt mărturiseşte despre Fiul lui Dumnezeu (Ioan 15 : 26).
6. Duhul Sfânt are de făcut o lucrare spirituală absolută: de a dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata (Ioan 16 : 7 – 11).
7. Duhul Sfânt ne călăuzeşte în tot adevărul (Ioan 16 : 13); apoi,
8. Duhul nu vorbeşte de la El ci tot de a auzit în relaţia din Sfânta Treime.
9. Duhul ne va descoperi lucrurile viitoare.

Cu alte cuvinte a-L cunoaşte pe Fiul şi a trăi modelul de viaţă lăsat de El pentru fiecare din noi înseamnă posibilitatea de a fi dumnezei.

În Epistola către Corinteni Apostolul Pavel arată limita înţelepciunii umane raportat la înţelepciune divină. Înţelepciunea umană este limitată şi de aici limitarea înţelegerii lui Dumnezeu (1 Cor 1 : 17 – 28).

Poetul Nicu Szekely radă în eseul său o experienţă de viaţă din tinereţe, o experienţă spirituală - aceea de  a evita să-i privească pe oameni în ochi, experienţa însă trebuie dusă până la capăt, după modelul divin: trebuie să ne învăţăm să  privim la inima oamenilor şi nu la faţa lor, deoarece este mult mai important. După ce ai primit darul de a privi la inima oamenilor începi să înţelegi că înţelepciunea divină este altceva, nu are de a face, iată, cu matematica, cu filozofia, nici cu arta, este arta superioară de a privi în viitorul proiectat divin.

Cum poate omul să înţeleagă că Dumnezeu s-a întrupat, a luat chip de om, iar ca Mare Preot a săvârşit Jertfa perfectă, tot El fiind şi Mielul de jertfă care ia păcatul lumii. În aceeaşi persoană există Preotul şi Jertfa. Se poate explica asta în baza matematicii, a filozofiei, a artei? O putem accepta ca revelaţie, dar imposibil de acceptat logic, de aici neputinţa de a înţelege. Paradoxul poate fi cuantificat într-o anumită măsură, dar limitat.

Dumnezeu este dragoste şi dragostea acoperă totul (1 Cor. 13). El este şi duh sau spirit şi nimic nu-L poate atinge, dar asta este un alt aspect spiritual care merită abordat.

Mă bucură faptul că eseul lui Nicu Szekely ne-a trimis la Scriptură, iar Scriptura este insuflată de Duhul Sfânt, este deci revelaţie.

Cred că de aceea creştinismul este important pentru că îi apropie pe oameni prin Cuvântul lui Dumnezeu, iar la început a fost Cuvântul sau mai mult – Logosul …

Poetul Ştefan Augustin Doinaş ne sugera necesitatea foamei de UNU într-un volum de excepţie …

Constantin Stancu

toamna, 2005.  

Nota, date despre N. Szekely: http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/usr/49_Szekely.htm