Moartea a scos picioarele pe fereastră
Eram îngropați într-un pământ de timp,
ne duceam rana pe rând și moartea mirosea
a timp crescut lent.
Apoi moartea s-a relaxat, a scos picioarele pe fereastră
și a zâmbit la noi.
Moartea ne putea dezasambla în toate părțile componente,
nu exista cineva priceput să le pună la locul lor,
de aceea eram puși într-un pământ de timp și
totul devenea foarte real.
Am înțeles că trecuse Iisus pe acolo, pentru că unii ne explicau cum totul devenea complicat,
apoi am auzit țipătul unui copil ce alerga după mingea sa
în timp ce autocamionul de curierat rapid
se apropia tot mai mult de el,
livrând lumea într-un univers paralel.
Se pare că trecuse Iisus pe acolo
pentru că unii înviau în urma lui…
C Stancu ©
Poem din vol. Breaking news pentru absenți/ Breaking news for missing people.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu