Captiv într-o culoare unică: Petru - Ilie Birău…
(De la nunta momârlanilor la poetica mineritului, viața și moartea între teluric și sublim)
Petru Ilie-Birău se stingea din viață în luna noiembrie 2021. Patul de spital din Petroșani a fost locul unde albul s-a contopit cu infinitul pe o picătură de sânge. Dumitru Velea, atent la fenomenul cultural din Valea Jiului, semnalează apariția unei cărți de cronici, studii, eseuri semnate de Petru Ilie-Birău: DRUMURI ȘI CĂUTĂRI*, sub semnul Editura Sitech, 2022. Mărturie în timp a omului și artistului.
Pasionat de cultură ca formă înaltă de putere spirituală, autorul ne introduce, prin textele publicate în carte, în lumea complexă din continentul artelor. Sunt douăzeci și șase de blocuri de text care scot la lumină esența vieții prinsă în cuvinte, culoare, forme, imagini, amintiri, antropologie, prietenie, legături între oameni în vremuri complicate. Titlurile sunt semnificative, definesc fenomenul analizat. Se simte pasiunea celui care scrie pentru frumos, totul devine aproape mesaj misionar într-o lume abandonată, uneori, artei urâtului. Cuvântul de forță este BUCURIA CREAȚIEI, întâlnirea omului cu armonia dintre gând și faptă, dintre formă și esență. Temele se coagulează în cuvânt înainte. Paradoxal, într-o lume bombardată de informație, omul suferă din pricina lipsei creației. El preferă, de multe ori, să rămână captiv dispozitivelor virtuale, rețelelor sociale, mecanicii vieții, se sufocă în materialism. Nu mai poate evada din virtual și informația mundană. Bucuria întâlnirii cu arta este pentru autor o bucurie greu de exprimat în cuvinte. Arta lasă lumină în mintea omului și fascinează. El preferă să atragă atenția asupra confuziilor: există o diferență între artă și kisch, între arta frumosului și arta urâtului, între artă și nonartă. Absurdul a invadat lumea de astăzi, mundanul atrage în ruină luminile creației.
Cu fiecare expoziție sau carte, autorul descoperă un drum în lumea cunoașterii, se declanșează procesul dinamic al căutărilor, rămân cuvintele care au fixat momentul în care lumina și forma se coagulează în fraze care definesc frumosul. Puțin autori rămân sinceri și generoși în fața artei, Petru-Ilie Birău are această capacitate. Transmite generozitate și seriozitate. El acceptă intrarea în labirintul artei, își asumă riscul. Așa apare bucuria simplă, creația are misterul și farmecul ei, aproape de religie. De fapt, religia a împrumutat mult din artă: cuvinte care să exprime adevărul, culorile care să exprime sferele înalte, muzica blândă care să aducă mai aproape cerul, formele care amintesc de Geneza…
Reținem: „Între toate aceste maniere nu va fi posibilă niciodată o diferențiere de genul aici este mai multă artă decât dincolo, așa cum nu se poate spune că opera lui Velasquez este mai <<artă>> decât cea a lui Douanier Rousseau, sau că monumentele funerare create de Stan Ion Pătraș la Săpânța sunt mai prejos decât sculpturile lui Ovidiu Maitec. În toate aceste cazuri avem modalități diferite de manifestare ale aceluiași fenomen, Arta” (DESPRE BUCURIA CREAȚIEI, p.8).
Așadar, suntem invitați la o călătorie de suflet în istoria artei cu accent pe manifestările din zona de existență a autorului, un patriotism implicit care face legătura între oamenii artei de aici și oamenii artei de pe alte continente, între artiști din epoci diferite.
Sunt prezenți prin afirmație și documentare Brâncuși, Dumitru Gălățan-Jieț, Paul Blaj, Paulina Popa, Elisabeta Bogățan, Liliana Nicolae, Cristian Sergiu Ianza, Linda Bastide, Nicolae Țic și Miron Țic, Ion Popescu Brădiceni, Iftimie Nesfântu, Dumitru Velea și revista „Banchetul” cu fenomenul literar Lainici** etc.
Despre tratatul „Brâncuși o biografie”, semnat de Alexandru Buican, Petru-Ilie Birău reține că avem în față un „portret interior” a lui Brâncuși, rod a peste șapte ani de studii, muncă, pasiune, atenție, dedicare. Se evidențiază efortul artistului și a celui care iubește arta pentru a realiza o carte, un tratat, o expoziție, pentru a reinventa lumea într-un fel sau altul, pentru ca frumusețea și suferința să atingă punctul înalt al armoniei cu vibrația Universului.
Pentru autor, locul unde se manifestă arta este important, el remarcă efortul eliberator al lui Vasile Ilucă pentru a aduce Iașul ca obiect al revelației artistice. La fel și colocviile literare de la Lainci, dedicate culturii de revista „Banchetul” din Petroșani sub coordonarea lui Dumitru Velea. Sunt evidențiate lansările de carte și revistă, lecturi, dezbateri, recitări, rememorări, crezuri, forța religiei, frumusețea poeziei, amprente spirituale, cu alte cuvinte: cultura ca putere…
Descoperim în aceste texte personalități care sunt implicate în societate, au marcat vremea, cronici de artă, ingenuitatea spiritului, obiceiuri și tradiții în comunitățile românilor, poezia ca salt peste vreme, capacitatea artiștilor de a vedea esențele, aparențe și revelații, curente artistice precum transmodernismul, corespondențe între oamenii frumosului, antropologie socială.
Meritoriu, autorul remarcă „poetica mineritului” la Cornelia Florea care a publicat o teză aparte: Noroc bun! O antropologie a minerilor și a minelor din Valea Jiului (Editura Argonaut/ MEGA, Cluj-Napoca, 376 pagini). Concluzia eseistului despre această carte: „…salvează o bună parte a universului mineresc într-o prezentare comprehensivă ce relevă temeinicia unei cercetări științifice și culturale de o mare profunzime și autenticitate” (p. 111).
Când abordează poezia, aflăm că poeta Elisabeta Bogățan „…se folosește și de simbolurile cromatice instituite de Kandinski, pentru a exprima dihotomia cald-rece din simbioza ființei umane, prin contrastul culorilor complementare, albastru, ori galben: <<așa/ albastru/ cum mă cuprinzi// parcă/ cerul/ mi-e mai aproape// și parcă susur/ de izvoare/ cântă/ în mine>>; <<Albastru, p.53>>, (p. 70).
Remarcăm activitatea intensă a lui Cristian Sergiu Ianza în domeniul artelor plastice (sculptură, ceramică, pictură, grafică) într-o zonă socială dificilă, la Petroșani, prin înființarea unei fundații. În felul acesta artiști din Germania și România au format o punte spirituală între aceste regiuni diferite, expozițiile având loc ulterior la Hunedoara, Curtea de Argeș, București, Kronach (Germania). Lumea s-a făcut mai încăpătoare, a intrat în culoarea prieteniei.
În loc de postfață, Birău ne propune ITEMI, FINALITĂȚI, corespondența cu Iftimie Nesfântu, cuvintele circulând de la viață la moarte, esența artei implicate. Epistole care lămuresc indirect și direct starea artelor, autorul scrie: „Ați scris această scrisoare detașat și sincer, dar mai ales liber. Libertatea este calitatea acestei scrisori, libertatea este chintesența vieții. Începe cu îndoiala și se încheie cu certitudinea, între aceste două repere stă viața” (p.116). În altă parte, el precizează: „Pentru a porni către viața veșnică, trebuie să conștientizăm că suntem viață de la Dumnezeu, care scapă doar la Dumnezeu, așa cum ați scăpat dumneavoastră la hotel. Niciunde nu are viața scăpare decât la Dumnezeu, prin Domnul Isus Hristos, aici este taina Morții și Învierii Sale, spre aceasta trebuie să alergăm…” (p.118).
Petru-Ilie Birău a început alergarea în noiembrie 2021, continuă, în urma sa sunt câteva semne, toate captive într-o culoare unică.
Constantin Stancu
*Petru-Ilie Birău, Drumuri și căutări, 119 pagini, Craiova: Editura Sitech, 2022. Coperta: Petru-Ilie Birău, Miez de iarnă (fotografie).
** Artiști menționați în carte: Alexandru Buican - scriitor, Constantin Brâncuși – sculptor, personalitate de rang național și internațional, Constantin Toni Dârțu – scriitor, dicționar al personalităților, Vasile Ilucă - monografii, Victoria Duțu – pictoriță, scriitoare, Paulina Popa - poetă, Linda Bastide – poetă, Franța, Dumitru Gălățan-Jieț - etnograf, despre nunta la momârlani, Paul Blaj - poet, Cristian Sergiu Ianza – artist plastic (sculptor, ceramist, pictor, grafician), Marin Moscu - poet, Elisabeta Bogățan – scriitoare, traducătoare, Liliana Nicolae - jurnalistă, Nicolae Țic - scriitor, Miron Țic - scriitor, Lila-Dana Bălan - poetă, Vasile Fuiorea - plastician, Leonard I. Voicu – scriitor, tema: viața femeilor, Dumitru Velea – scriitor, redactor șef revista „Banchetul”, Ion Popescu Brădiceni – scriitor, publicist, analist al literaturii, Ilie Nesfântu – scriitor, medic, Cornelia Florea – cercetătoare, etnologie, antropologie etc.
Text apărut în Banchetul de primăvară, 2022. Rubrică susținută de Dumitru Velea, portrete de artiști
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu