Poezia canonică
românească – Întrebări și răspunsuri
(O anchetă
inițiată de revista „Cafeneaua literară”, nr. 66/2019 și Virgil Diaconu –
rubrica Arte poetice)
1. Lista canonică: 100 de poeți români în 100 de ani (1918-2018), denumită pe scurt „Lista poeților canonici români” sau „Lista”, este un demers important și necesar. Propune o bază de dezbatere pentru lumea literară și pentru iubitorii de cultură. Sondează un domeniu literar și unul social, la fel de importante ambele. Avem un document pe baza căruia se poate discuta, comenta, argumenta și trage concluziile necesare. Comentariile sunt necesare pentru că atrag privirile cititorilor asupra unor opere importante care reflectă viața socială românească de-a lungul timpului și pun în lumină viața spirituală viabilă a individului aflat sub vremuri. Comentariile au un impact pozitiv deoarece atrag păreri diverse, atrag viziuni de viață diverse, pun în joc paradigma literaturii în lumea de azi. Fără literatură societatea ar fi fără perspectivă.
2.
Cei chemați să
decidă asupra „Listei” sunt persoane avizate în cea mai mare măsură, dar
efectul este unul subiectiv. „Lista” reflectă viziunea lor despre literatura
română, credințele lor, speranțele lor, limitele lor. Putem trage câteva concluzii:
a)
Fenomenul literar
este mult mai bogat decât cel surprins în fotografia de moment al demersului și
pare a nu fi fost gestionat corespunzător.
b)
Lista acoperă
neajunsurile din literatură, capacitatea slabă de a gestiona gama largă a
cărților apărute, personalitatea poeților care au scris, viziunea diversă
implicată în aceste opere.
c)
Lista nu are în
vedere cărțile apărute în format electronic, operele publicate în diferite
domenii virtuale și această autolimitare are efecte pe termen lung. Viitorul
constituie un mod de inspirație la fel precum prezentul fotografiat în „Listă”.
Lumea se schimbă brutal și rapid sub ochii noștri.
d)
Nu sunt programe
(soft) speciale pe calculator pentru analiza de ansamblu a fenomenului literar
fotografiat de actorii decidenți. Probabil au refuzat acest instrument necesar
la data publicării listei, …și necesar pe viitor.
e)
„Lista” acoperă
unele lipsuri din fenomenul literar: absența agentului literar, a managerului
de proiect literar, maschează interesul factorului politic în fenomen, factor
care pune la dispoziție resursele necesare apariției unor cărți pe criterii pur
subiective, ideologice etc.
f)
Probabil că au fost omise
unele persoane care au analizat fenomenul literar de-a lungul timpului,
analiști generoși și pasionați. Exemplu: Ion Pachia-Tatomirescu autorul cărții Pagini de istorie literară valahă de mâine,
vol. I-II-III-IV, Timişoara: Editura Waldpress, 2015-2017 – peste 1700 de
pagini; Maria-Daniela Pănăzan cu Poezia
religioasă românească – O istorie comentată, 2013; Daniel Corbu cu Generaţia poetică ’80 în cincisprezece
portrete critice (Junimea, 2000), Intimitatea publică a poeziei – şapte eseuri despre comportamentul liric
(Princeps Edit, 2002), Postmodernismul
pe înţelesul tuturor (Princeps Edit, 2003), Generaţia poetică ’80 şi rostirea postmodernă
(Princeps Edit, 2006), Neoavangarda
românească – vol. I şi vol. II (Feed Back, 2008), Escale în Panteon (Princeps Edit,
2012). Câteva exemple…
g)
Schimbările majore din
domeniul cunoașterii general umane impun cunoștințe complexe de sociologie,
filozofie, teologie, științele de frontieră, cunoașterea megatendințelor din
lumea de azi. Toate aceste pretind ca agenții decidenți să „vadă” esența unor
creații literare care au profunzime și mesaj, opere care să intre în categoria
literaturii profunde… Acest lucru este tot mai rar în lumea literară de azi,
care se bazează mai mult pe domeniul universitar, marcat de un anumit
conservatorism și păstrarea pozițiilor câștigate. Viața a luat-o înainte cu
optimism…
h)
„Lista” are o anumită
slăbiciune, a fost propusă de sus în jos. Cine va avea curajul să scoată din ea
un anumit scriitor și să propună un altul? Este o lovitură de
marketing literar pe termen imediat și, poate, mediu. Pe termen lung, intrăm
într-o altă paradigmă…
3.
„Poet canonic”
reprezintă o unitate de măsură a dimensiunii literare a momentului, reflectată în opera sa. „Canonul” reprezenta
o unitate de măsură (o trestie de aur) necesară cândva la construcția Templului
de la Ierusalim, această unitate s-a transformat într-o dimensiune spirituală
umană menită să „măsoare” Ierusalimul Ceresc (vezi Apocalipsa) sau în alte zone
ale culturii. Orice poet original este un poet canonic. Opera sa este unică și
poartă amprenta inspirației, modelată de o logică lirică unică. Ca atare,
canonul din listă are o dimensiune voit „divină”, construită de agenții
decidenți pe baza propriilor lor criterii, trecătoare în bună măsură. Demersul
legat de „Listă” împrumută regulile din religiile de bază prin care un grup de
oameni, considerați de elită, stabilesc persoanele care pot fi incluse în canon
pe baza regulilor prestabilite și considerate „divine” de „concilii”, formate
prin presiunea timpului care nu mai avea răbdare. În bună parte, regulile sunt
efectul unor acumulări teoretice viabile, reguli care, însă, pot, la un moment
dat, să fie utilizate în sensul dorit de agenții decidenți. A exclude
posibilele reajustări este contraproductiv. Un exemplu de poet canonic este
Mihai Eminescu, dar sunt și alte exemple: Nichita Stănescu sau Marin Sorescu.
4.
Sunt poeți care
nu au fost incluși. Un exemplu evident este poetul Eugen Dorcescu, poet cu o
bogată operă literară, cu o viziune abisală despre literatură, cunoscător al
valorilor biblice în detaliu. A ajutat la traducerea modernă a Bibliei (2004),
din punct de vedere al limbajului, alături de Pf. Bartolomeu Anania. Cunoaște
termenii ebraici vechi, sensul lor, cunoaște sensul unor termeni din limba
greacă veche, opera sa reflectând în profunzime poezia Creației. Este cunoscut
în mediul literar european și apreciat în mediul literar de limba spaniolă ca un
poet important, imediat după Lucian Blaga. Este un exemplu. Pentru astfel de
poeți trebuie să ai ureche, cultură bogată și să stăpânești termeni conceptuali
de bază din cultura universală. Cunoscând bine scrierile marilor profeți, Eugen
Dorcescu „vede” cursul istoriei altfel decât majoritatea analiștilor literari.
5.
Peste mai mulți
ani megatendințele își vor face efectele pe deplin. Lista va suferi modificări,
timpul va impune acest lucru. Vor fi programe pe calculator care vor ajuta mult
agenții decidenți. Se va cunoaște în detaliu fenomenul literar, editurile vor
impune noi reguli, mânate de interese specifice afacerilor. Mediul virtual, cu
bibliotecile imense, bogate, va da o altă imagine de ansamblu asupra
literaturii. Critici curajoși vor pune în lumină aspecte omise în prezent. Cu
siguranță, Uniunea Scriitorilor din România va avea o bază de date bogată pe
internet cu toți poeții care au publicat cărți, cu opera acestora, cu referințe
critice cu alte aspecte demne de reținut. Vor exista analiști ai fenomenului
literar plătiți pentru munca lor în mod academic, pentru a putea lansa în
spațiul public aprecieri obiective. Probabil că un poet va ști câte persoane
i-au citit opera, din ce straturi sociale, ce aprecieri a primit, care edituri
se interesează de manuscrisele sale, care sunt criticii literari care au avut
plăcerea să lectureze cărțile sale, care sunt aprecierile pozitive, cele
negative și cărțile vor fi analizate în diferite concursuri naționale, fără a
mai apărea intermediarii care pot distorsiona fenomenul… Mega-datele vor costa,
însă, uniunile de creație, editurile, criticii literari vor trebui să se
recalibreze în acest sens.
6.
Lista are
valoarea ei documentară și poate fi modificată. Ar trebui ca periodic să apară
astfel de liste, cu posibilitatea de a fi comentate, generate din mai multe
direcții. Filialele USR ar trebui să aibă propriile liste… Fenomenul nu trebuie
minimalizat, din contră, ar trebui susținut prin comentarii și variante de
discuție. Ar trebui implicați profesorii de limba și literatura română,
bibliotecile și bibliotecarii, chiar slujitorii bisericilor care pot da o linie
în ce privește viața spirituală a românilor, pentru că literatura înseamnă
viață și arată amprenta identității noastre culturale într-o lume tot mai
diversă, care se tribalizează. Se va comenta mai mult despre cei care au lansat
„Lista”. Poeții din „Listă” sau cei care ar putea fi incluși vor fi
marginalizați prin efectul de marketing literar. Poate ar veni propuneri din
partea Academiei Române, poate ar veni variante din partea unei catedre de
specialitate de la vreo universitate din țară preocupată de fenomenul social al
literaturii…
Marile companii de programe pe calculator testează programele colaborând cu
diverse companii din domeniul productiv sau al serviciilor și pe urmă sunt
lansate în pachete atractive, cu marchetingul de rigoare. Câștigă toată lumea,
în final… Sigur, un demers complicat pentru care nu avem resursele necesare.
Sau ele chiar există și nu le vedem?
Constantin Stancu ©
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu