Literatura și impactul social

 

Poezia canonică românească – Întrebări și răspunsuri

(O anchetă inițiată de revista „Cafeneaua literară”, nr. 66/2019 și Virgil Diaconu – rubrica Arte poetice)

 

1.     Lista canonică: 100 de poeți români în 100 de ani (1918-2018), denumită pe scurt „Lista poeților canonici români” sau „Lista”, este un demers important și necesar. Propune o bază de dezbatere pentru lumea literară și pentru iubitorii de cultură. Sondează un domeniu literar și unul social, la fel de importante ambele.  Avem un document pe baza căruia se poate discuta, comenta, argumenta și trage concluziile necesare. Comentariile sunt necesare pentru că atrag privirile cititorilor asupra unor opere importante care reflectă viața socială românească de-a lungul timpului și pun în lumină viața spirituală viabilă a individului aflat sub vremuri. Comentariile au un impact pozitiv deoarece atrag păreri diverse, atrag viziuni de viață diverse, pun în joc paradigma literaturii în lumea de azi. Fără literatură societatea ar fi fără perspectivă.

2.     Cei chemați să decidă asupra „Listei” sunt persoane avizate în cea mai mare măsură, dar efectul este unul subiectiv. „Lista” reflectă viziunea lor despre literatura română, credințele lor, speranțele lor, limitele lor. Putem trage câteva concluzii:

a)     Fenomenul literar este mult mai bogat decât cel surprins în fotografia de moment al demersului și pare a nu fi fost gestionat corespunzător.

b)     Lista acoperă neajunsurile din literatură, capacitatea slabă de a gestiona gama largă a cărților apărute, personalitatea poeților care au scris, viziunea diversă implicată în aceste opere.

c)      Lista nu are în vedere cărțile apărute în format electronic, operele publicate în diferite domenii virtuale și această autolimitare are efecte pe termen lung. Viitorul constituie un mod de inspirație la fel precum prezentul fotografiat în „Listă”. Lumea se schimbă brutal și rapid sub ochii noștri.

d)     Nu sunt programe (soft) speciale pe calculator pentru analiza de ansamblu a fenomenului literar fotografiat de actorii decidenți. Probabil au refuzat acest instrument necesar la data publicării listei, …și necesar pe viitor.

e)     „Lista” acoperă unele lipsuri din fenomenul literar: absența agentului literar, a managerului de proiect literar, maschează interesul factorului politic în fenomen, factor care pune la dispoziție resursele necesare apariției unor cărți pe criterii pur subiective, ideologice etc.

f)       Probabil că au fost omise unele persoane care au analizat fenomenul literar de-a lungul timpului, analiști generoși și pasionați. Exemplu: Ion Pachia-Tatomirescu autorul cărții Pagini de istorie literară valahă de mâine, vol. I-II-III-IV, Timişoara: Editura Waldpress, 2015-2017 – peste 1700 de pagini; Maria-Daniela Pănăzan cu Poezia religioasă românească – O istorie comentată, 2013; Daniel Corbu cu Generaţia poetică ’80 în cincisprezece portrete critice (Junimea, 2000), Intimitatea publică a poeziei – şapte eseuri despre comportamentul liric (Princeps Edit, 2002), Postmoder­nismul pe înţelesul tuturor (Princeps Edit, 2003), Generaţia poetică ’80 şi rostirea postmodernă (Princeps Edit, 2006), Neoavangarda românească – vol. I şi vol. II (Feed Back, 2008), Escale în Panteon (Princeps Edit, 2012). Câteva exemple…

g)      Schimbările majore din domeniul cunoașterii general umane impun cunoștințe complexe de sociologie, filozofie, teologie, științele de frontieră, cunoașterea megatendințelor din lumea de azi. Toate aceste pretind ca agenții decidenți să „vadă” esența unor creații literare care au profunzime și mesaj, opere care să intre în categoria literaturii profunde… Acest lucru este tot mai rar în lumea literară de azi, care se bazează mai mult pe domeniul universitar, marcat de un anumit conservatorism și păstrarea pozițiilor câștigate. Viața a luat-o înainte cu optimism… 

h)      „Lista” are o anumită slăbiciune, a fost propusă de sus în jos. Cine va avea curajul să scoată din ea un anumit scriitor și să propună un altul?  Este o lovitură de marketing literar pe termen imediat și, poate, mediu. Pe termen lung, intrăm într-o altă paradigmă…

3.     „Poet canonic” reprezintă o unitate de măsură a dimensiunii literare a momentului,  reflectată în opera sa. „Canonul” reprezenta o unitate de măsură (o trestie de aur) necesară cândva la construcția Templului de la Ierusalim, această unitate s-a transformat într-o dimensiune spirituală umană menită să „măsoare” Ierusalimul Ceresc (vezi Apocalipsa) sau în alte zone ale culturii. Orice poet original este un poet canonic. Opera sa este unică și poartă amprenta inspirației, modelată de o logică lirică unică. Ca atare, canonul din listă are o dimensiune voit „divină”, construită de agenții decidenți pe baza propriilor lor criterii, trecătoare în bună măsură. Demersul legat de „Listă” împrumută regulile din religiile de bază prin care un grup de oameni, considerați de elită, stabilesc persoanele care pot fi incluse în canon pe baza regulilor prestabilite și considerate „divine” de „concilii”, formate prin presiunea timpului care nu mai avea răbdare. În bună parte, regulile sunt efectul unor acumulări teoretice viabile, reguli care, însă, pot, la un moment dat, să fie utilizate în sensul dorit de agenții decidenți. A exclude posibilele reajustări este contraproductiv. Un exemplu de poet canonic este Mihai Eminescu, dar sunt și alte exemple: Nichita Stănescu sau Marin Sorescu.

4.     Sunt poeți care nu au fost incluși. Un exemplu evident este poetul Eugen Dorcescu, poet cu o bogată operă literară, cu o viziune abisală despre literatură, cunoscător al valorilor biblice în detaliu. A ajutat la traducerea modernă a Bibliei (2004), din punct de vedere al limbajului, alături de Pf. Bartolomeu Anania. Cunoaște termenii ebraici vechi, sensul lor, cunoaște sensul unor termeni din limba greacă veche, opera sa reflectând în profunzime poezia Creației. Este cunoscut în mediul literar european și apreciat în mediul literar de limba spaniolă ca un poet important, imediat după Lucian Blaga. Este un exemplu. Pentru astfel de poeți trebuie să ai ureche, cultură bogată și să stăpânești termeni conceptuali de bază din cultura universală. Cunoscând bine scrierile marilor profeți, Eugen Dorcescu „vede” cursul istoriei altfel decât majoritatea analiștilor literari.

5.     Peste mai mulți ani megatendințele își vor face efectele pe deplin. Lista va suferi modificări, timpul va impune acest lucru. Vor fi programe pe calculator care vor ajuta mult agenții decidenți. Se va cunoaște în detaliu fenomenul literar, editurile vor impune noi reguli, mânate de interese specifice afacerilor. Mediul virtual, cu bibliotecile imense, bogate, va da o altă imagine de ansamblu asupra literaturii. Critici curajoși vor pune în lumină aspecte omise în prezent. Cu siguranță, Uniunea Scriitorilor din România va avea o bază de date bogată pe internet cu toți poeții care au publicat cărți, cu opera acestora, cu referințe critice cu alte aspecte demne de reținut. Vor exista analiști ai fenomenului literar plătiți pentru munca lor în mod academic, pentru a putea lansa în spațiul public aprecieri obiective. Probabil că un poet va ști câte persoane i-au citit opera, din ce straturi sociale, ce aprecieri a primit, care edituri se interesează de manuscrisele sale, care sunt criticii literari care au avut plăcerea să lectureze cărțile sale, care sunt aprecierile pozitive, cele negative și cărțile vor fi analizate în diferite concursuri naționale, fără a mai apărea intermediarii care pot distorsiona fenomenul… Mega-datele vor costa, însă, uniunile de creație, editurile, criticii literari vor trebui să se recalibreze în acest sens.

6.     Lista are valoarea ei documentară și poate fi modificată. Ar trebui ca periodic să apară astfel de liste, cu posibilitatea de a fi comentate, generate din mai multe direcții. Filialele USR ar trebui să aibă propriile liste… Fenomenul nu trebuie minimalizat, din contră, ar trebui susținut prin comentarii și variante de discuție. Ar trebui implicați profesorii de limba și literatura română, bibliotecile și bibliotecarii, chiar slujitorii bisericilor care pot da o linie în ce privește viața spirituală a românilor, pentru că literatura înseamnă viață și arată amprenta identității noastre culturale într-o lume tot mai diversă, care se tribalizează. Se va comenta mai mult despre cei care au lansat „Lista”. Poeții din „Listă” sau cei care ar putea fi incluși vor fi marginalizați prin efectul de marketing literar. Poate ar veni propuneri din partea Academiei Române, poate ar veni variante din partea unei catedre de specialitate de la vreo universitate din țară preocupată de fenomenul social al literaturii…

Marile companii de programe pe calculator testează programele colaborând cu diverse companii din domeniul productiv sau al serviciilor și pe urmă sunt lansate în pachete atractive, cu marchetingul de rigoare. Câștigă toată lumea, în final… Sigur, un demers complicat pentru care nu avem resursele necesare.

Sau ele chiar există și nu le vedem?

 

 

Constantin Stancu ©