Revista „Vatra veche”, nr. 10/2022. Semnal, sumar, panoramic cultural, literatura cu impact, portret, scriitori și cărți... Roadele toamnei cu Nicolae Băciuț

 Sursa: Nicolae Băciuț

FEED BACK, NR. 9-10/2022. Semnal, scriitori cu detentă

 

Revista FEED BACK, numărul 9-10- oct-nov. (214-215), o revistă de experiment literar, anul al XIX-lea de apariție fără hiatus la Iași, considerată de mai mulți comentatori una din importantele reviste de neoavangardă din Europa.

În acest număr semnează:

Ioan ES. POP, Eugen SIMION, Basarab NICOLESCU, Alex IVANOV, Christian W.SCHENCK, Virgil DIACONU, Miron KIROPOL, Marin SORESCU, Geo BOGZA, Mircea ELIADE, Ioan ȚICALO, Horia ALUPULUI, Vasile HATOS, Emilia STAJILA, Vasile FLUTUREL, Vali ORȚAN, Mihaela OANCEA, Silvia BITERE, Marian HOTCĂ, Mihaela AIONESEI, Dumitru CRUDU, Florentin PALAGHIA, Valentina BIȘOG-BECART, Alexandrina TULICS, Gabriela CIOBANU, George LIXANDRU, Alensis de NOBILIS, Vasile LARCO, Adrian BOTEZ, Ion BUZAȘI, Ion MUNTEANU, Flavius PARASCHIV, Teodor DUME, Gheorghe SIMON, Dan GIOSU, Tucu MOROȘANU, Grigore VIERU, Alexandra CALARAȘI, Cristian CHIRIAC, Amelia-Andreea JURAVELI, Nora VELICICOVSKI, Tristan TZARA, E.M. FORSTER, Günter GRASS, César VALLEJO, Luigi MALERBA, Jonathan X URANUS, Roger VITRAC, Alexandra PIZARNIK, Sergio GALINDO, Danilo KIŠ, Iossif VENTURA, Östen SJÖSTRAND, Bill WOLAK, Jean PONCET, Forugh-e FARROKHZAD, Carl SSANDBURG, Daniel CORBU.

https://www.feedback.inforapart.ro/Revista_Feedback_9-10...

Sursa: Daniel Corbu

 

Daniel Marian, ZIUA PUȚINULUI BARBAR... Un semnal, un poem, o fotografie în levitație...

 

Bumerang și alte abisuri

 

                         ...legea bumerangului...

 

 

...purta în mână un bumerang,

                        îl arunca mereu spre cer

                                   şi -ncepea să ningă...

 

...apoi bumerangul se făcea de sticlă,

toţi eram atenţi

                                   să nu se spargă

                       şi cioburile să ne -intre -n sânge,

                        aceste cioburi respectau legea strictă

                        a bumerangului cuprins de insomnie,

                        aceste cioburi se roteau înapoi

                                                    în abis...

C Stancu ©

 Foto: Biserica din Densuș

Fragmente din Babylon, un jurnal de familie, de Silvia Urdea. Jurnalul suferinței, între două lumi, adaptarea la capcanele vremurilor. Editura Vatra veche, 2021. Prefața: Nicolae Băciuț, emoții, teamă, frustrări, speranțe, ajustarea vieții la universul american. Chipul lumii din imaginație și chipul lumii la fața locului...

 

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA - FILIALA ALBA-HUNEDOARA, CĂRȚILE ANULUI 2021...

 

CĂRȚI PRIMITE PENTRU PREMIILE FILIALEI ALBA-HUNEDOARA A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PE ANUL EDITORIAL 2021

1. Ana Ardeleanu – Un corp de iluzii – Editura NEUMA, Cluj-Napoca, 2021
2. Constantin Stancu – Judecătorul și jurnalul ars - EDITURA UNIVERSITARĂ, București, 2021
3. Nicolae Crepcia – Exerciţii de purificare exercices de purification – Editura pim, Iaşi, 2021
4. Nicolae Crepcia – Poveşti de citit la gura sobei – Editura Crono Logia, Sibiu, 2021
5. Virgil Todeasă – Omul simetric – Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021
6. Flaviu George Predescu – O dimineaţă de sâmbătă – Editura RAO Distribuţie, Bucureşti, 2021
7. Ioan Dan Bălan – Semnul kogayon, muntele dragostei 2 – Editura UNIVERSITAS, Petroşani, 2021
8. Ioan Dan Bălan – Pro Logos De Înălţarea Vieţii – Editura UNIVERSITAS, Petroşani, 2021
9. Dumitru Hurubă – 77 DE POEME – Editura VATRA VECHE, Târgu Mureş, 2021
10. Dumitru Hurubă – SEMNAL – Editura VATRA VECHE, Târgu Mureş, 2021
11. Doina Bălţat, Dumitru Hurubă – DIVINAŢIILE, Origini, Evoluţii, Practici – Editura VATRA VECHE, Târgu Mureş, 2021
12. Doina Bălţat, Dumitru Hurubă – SUPERSTIŢIILE, origini, evoluţii – Editura VATRA VECHE, Târgu Mureş, 2021
13. Nicolae Crepcia – Pe corn de inorog – Editura Crono Logia, Sibiu, 2021
14. Nicolae Crepcia – suflet pictat pe lacrimă – Editura ECREATOR, Colecţia POESIS, Baia Mare, 2021
15. Dumitru Hurubă – OGRADA AIURIŢILOR – Editura VATRA VECHE, Târgu Mureş, 2021
16. Daniel Marian – verdele exemplu şi material didactic – 2021
17. Daniel Marian – teste ADN – Editura Castrum de Thymes, Giroc –2021
18. Daniel Marian – nopți pentru păsări – 2021
19. Daniel Marian – eterna penultima fascinare – 2021
20. Daniel Marian – anul inimii caiete de spital – 2021
21. Daniel Marian – istorii de nevaccinare – 2021
22. Daniel Marian – responsabil cu fericirea – 2021
23. Ion Popescu-Brădiceni – Florile râului – Editura pim, Iași, 2021
24. Iulian Chivu – Premise românești de filosofie liminară – Editura SITECH, Craiova, 2021
25. Gheorghe Jurcă – Zeii de pe prundul râului – Editura Altip, Alba Iulia, 2021
26. Dumitru Hurubă – Copii legalizate – Editura VATRA VECHE, Târgu Mureș, 2021
27. Miron Țic – Fratele meu, prozatorul și scenaristul de film Nicolae Țic – Editura Emia, Deva, 2021
28. Miron Țic, Nicolae Țic – Arșița verii și a sufletului meu – Editura Amurg Sentimental, București, 2021
29. Mihai Barbu – Scriitorul subteran – Editura Autograf MJM, Craiova, 2021
30. Rodica Gabriela Chira – Din întâmplările spiridușului Clorofilă – Editura ARS LONGA, Iași, 2021
31. Rodica Gabriela Chira – Măriuca în Orașul Bucuriei – Editura ARS LONGA, Iași, 2021
32. Mircea Stâncel – Sunt imperfect, draga mea – Editura Altip, Alba Iulia, 2021
    

Sursa: http://www.usr-alba.ro/index.php/noutati-stiri/175-carti-primite-pentru-premiile-filialei-alba-hunedoara-a-uniunii-scriitorilor-din-romania-pe-anul-editorial-2021.html

RADU IGNA: NIMIC DEOSEBIT ÎN TIMPUL SERVICIULUI MEU...

 

PROZATORUL RADU IGNA SAU PUTEREA DE A VEDEA DINCOLO

 

Există vremuri în care nu se întâmplă ceva deosebit, există vremuri în care, totuşi, se mai petrec unele lucruri importante, care ne schimbă vieţile, aşa, pe nevăzute.

Radu Igna, scriitor sensibil, atins de puţină tristeţe, cu o străduinţă demnă de remarcat pentru redarea unor evenimente pe care noi, românii,   le- am cam  pus sub preş, fugind de lipsa păcii interioare, atent la memoria noastră cea de toate zilele, scriitorul retras în cărţile sale şi-n regretele sale, iese din nou în mijlocul nostru cu mini romanul Nimic deosebit în timpul serviciului meu.

Se pare că şi scriitorii au un timp al lor, dincolo de timpul civililor din secolul al – XX – lea sau al – XXI –lea, un timp special când se schimbă epocile, oamenii, destinele, morţii… Este un timp special, care iese din timp, un timp în care se pierd identităţile. Această scriere a fost încurajată de publicaţiile  REFLEX, din Reşiţa, în anul 2003.

 A  trebuit să treacă o revoluţie peste noi, pentru ca să ne reamintim de propriul destin. Romanul redă marginea de timp dintre un veac şi altul, 22 decembrie 1989, dată semnificativă pentru români, de referinţă pentru cei în viaţă, încă, pentru că va veni o vreme când urmaşii noştri nu vor mai ştii niciodată că a existat un veac de singurătate, o epocă purtând numele unui singur om, călcându-se în picioare restul de oameni…

Radu Igna abordează evenimentele din perspectiva zilei de 21 decembrie 1989, atunci lumea nu se schimbase, mentalităţile erau  neatinse de libertate, activişti de partid  „luptau “ pentru un  „viitor strălucit“, oamenii erau de pază pentru a se apăra de oameni, profesori, ingineri, medici veterinari, păzeau o idee moartă de mult, printre ei se rătăceşte necunoscutul, în timp ce miliţienii dorm în post, femeile cu talent de primar se zbat între sarcini de partid şi adulter... Arma de pază este la vedere, cei mulţi sunt anonimi, restul aşteaptă, simt aerul de liberate, rememorează vremuri trecute, obiceiuri,miroase a praf de puşcă etc.

 Adrian Nedelcu, un profesor dintr-o localitate uitată din România, se zbate între simţul datoriei şi evadarea din cercul strâmt al istoriei. Este de pază şi nu ştie unde, în timpul serviciului său nu se întâmplă nimic, formalismul este obişnuit, el continuă să se deplaseze la serviciu cu aceeaşi  bicicleta, trece prin istorie pe bicicletă, nu-l vede nimeni ca om în sine, doar ca obiect.

Într-o singură zi se schimbă vremurile, apare lupta pentru scaunul libertăţii, nimic nu se întâmplă în mod deosebit, aceeaşi oameni se luptă pentru putere, îşi spun domnule, ei, tovarăşii legaţi prin legea nevăzută a căderii libere. În toată această agitaţie de sfârşit de lume, este şi colegul Ion, profesor care se simte bărbat, el continuă adulterul început într-o altă epocă, cu atenţie şi energie, ca activitate de bază în noua epocă.

“O perdea neagră s-a aşternut afară, în faţa geamului, ştiu că afară cad însă fulgi mari, că vremea confuză din ultimele zile s-a schimbat“. Acesta este stilul lui Radu Igna, un stil curgător, descriind lucruri simple într-o manieră profundă. Fraza descrie vremurile. Povestirea este totuşi lipsită de o anumită tensiune, scriitorul doar consemnează faptele, curat, fără mari pretenţii. Cred că peste vreme, scrierile lui Radu Igna se vor descoperi, pentru că ele redau fidel vremurile. Uneori ne este ruşine de ce a  fost înainte, dar acolo este viaţa noastră, plină de sensuri.

Titlul romanului este uşor ironic, dar revelatoriu, pentru unii nu s-a întâmplat nimic, pentru alţii încep alte vremuri.  Dar oamenii nu se schimbă peste noapte, ei  sunt aceiaşi, de aici începe drama adevărată. Un profesor anonim este arestat, fiind confundat cu un securist, iar fost activist de partid comunist are o piatră în inima sa: “Orice va fi, oricum va fi, zicea Mirescu, avem conştiinţa împăcată că ne-am făcut datoria. Am muncit zi şi noapte ca să facem o ţară nouă. Le-am construit fabrici, le-am dat locuri de muncă, blocuri cu apartamente, i-am instruit prin şcoli, nu le-a convenit, vor altceva. Îi priveşte. De condus nu vor putea conduce fără noi “. Aici este drama unui popor, gândul virusat de politică… Poate de aceea nu s-a întâmplat nimic deosebit. …doar eroul principal al scrierii  mai are o şansă: pensionarea şi aceea o mare căutare în eroare vremii.

Dar cine mai are răbdarea să caute viaţa unui om în marea cădere liberă?

La Haţeg, retras în memoria unui dascăl de ţară,  Radu Igna continuă să scrie, pentru că aşa se roagă cei care au tristeţea prelungită din timpul serviciului…

Uneori scriitorul are curajul să treacă pe o bicicletă demodată prin faţa adolescenţior prinşi între un veac şi altul, adolescenţii, elevii eterni dintotdeauna…

 

                                                                                   Constantin Stancu

* Foto: Radu Igna prezentând cartea lui Cornel Olariu, O viață închinată vieții, Deva, 12 octombrie 2022, alături de poeta Paulina Popa, directorul Editurii Emia, Deva. Când evenimentele din Țara Hațegului se întâlnesc sub cupola Salonului Hunedorean al Cărții, 2022.

Cornel Olariu, O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ VIEȚII... Memoriile unui medic veterinar... Editura EMIA, 2022... Semnal: FRUMUASELE CĂRȚI ALE HAȚEGULUI

 

* Foto: Paulina Popa, director Ed. EMIA, Deva și Cornel Olariu, autorul. Deva, 12 octombrie 2022

Nicolae Băciuț, PODURI DE UMBRĂ, (ANTOLOGIE), poeme, Editura Vatra veche, 2019. Semnal, un poem fără umbră

 

LA UMBRA PIRAMIDELOR

 

Ai o mie de chipuri, toate de aur,

ai o infinitate de brațe care mângâie destine, 

orb în fața pustiului.

 

Tu, zeu, cu o infinitate de sexe,

tu, cel care ai scris imnul dragostei

chiar pe umbra piramidei.

 

Te-ai închis într-un ou, în ochiul taurului,

într-o iubire, într-un cuvânt nedeslușit...

 

Stai la izvoarele fluviului,

privești apele care curg prin noi,

oriunde curge fluviul, spre  orice punct cardinal,

albii abisale ale fluviului suntem...

 

... în deltă se pierd vameșii, generalii, conducătorii,

în mâlul fertil, fierbinte.

 

Tu plângi,

fiecare lacrimă este o altă ființă pe care nu o cunoști niciodată, 

nu o vei cunoaște, n-ai cunoscut-o...

C Stancu ©

Nicolae Băciuț, Între lumi. CONVORBIRI CU Nicolae Steinhardt, Ed. Libris Editorial, 2016

 

Revista „Discobolul”, nr. 295-296-297 (iul.-aug.-sept.)/2022. Sumar, redacția, editori, date de contact, proza, poezia, istoria literară, cultura și religia, piața cărților, revista revistelor literare

 

SALONUL HUNEDOREAN AL CĂRȚII: EDITURA VATRA VECHE - Cora Botezatu, Saudes. Grădina desfătărilor. Cartea între imagine și cuvânt

 

Salonul Hunedorean al Cărții, 2022: Editura Humenitas - Gabriel Liiceanu, Ce gândește Dumnezeu? Semnal, semn, câteva note

 

Concursul Național de Creație „Călanul Cultural” - 2022. Oameni, cărți, cuvinte alese

 

Concursul național de creație „Călanul Cultural”, prima ediție, și-a desemnat câștigătorii. Ținând cont de numărul ridicat de participanți la secțiunile poezie și proză (542) și de calitatea multora dintre creații, s-a decis acordarea a câte 10 premii la aceste două secțiuni. Au mai fost acordate premii speciale din partea organizatorului principal, site-ul de știri și informații culturale Info Cultural.

Creațiile vor fi publicate și în Revista română pentru literatură și artă. 

Premiile poartă numele unor personalități culturale care s-au născut sau au trăit în Unitatea Administrativ Teritorială Călan, județul Hunedoara.

Antologiile realizate în urma concursului vor urma să fie tehnoredactate și tipărite în perioada imediat următoare. .

Câștigătorii primei ediții

Poezie

• Premiul pentru poezie „Ionel Amăriuței”  -   Aurelius Belei 
• Premiul pentru poezie „Ionel Amăriuței”  -  Mihai Posada
• Premiul pentru poezie „Ionel Amăriuței”  -  Mihaela Aionesei
• Premiul pentru poezie „Silvia Pop”  - Ionuț Pande
• Premiul pentru poezie „Silvia Pop”  - Mihai Victor Afilom
• Premiul pentru poezie „Silvia Pop”  - Andrei Pătrăucean  
• Premiul pentru poezie „Ioan Gelu Crișan”  -  Maria Apăvăloaie
• Premiul pentru poezie „Ioan Gelu Crișan”  -  Ilie Gorjan
• Premiul pentru poezie „Harald Siegmund”- Abdul - Cair Latip
• Premiul pentru poezie „Harald Siegmund” - Sude Emil Iulian

Premiul Info Cultural

• Carmen Tania
• Casandra Ioan
• Surdei Nicoleta

Poezie creștină

• Premiul pentru poezie creștină „Traian Dorz” - Mihaela Aionesei
• Premiul pentru poezie creștină „Gheorghe Munteanu” - Sanja Tiberian 

Proză

Premiul pentru proză „Ada Orleanu” 

• Radu Scorojitu, 
• Adriana Tomoni, 
• Olga Delia Mateescu, 
• Lucian Domșa, 
• Constantin Radu Vasile
• Ionuţ Calotă, 
• Adina Ungur, 
• Maria Tirinescu, 
• Mihai Vintilă, 
• Alexandru Jurcan

Premiul pentru traducere „Ada Orleanu”

• Monica Manolachi

Eseu

• Premiul pentru eseu „Romul Munteanu” - Florin Dochia 
• Premiul pentru eseu „Victor Isac”  -  Ana-Irina IORGA
• Premiul pentru eseu „Nicolae Iordan”  -  Andrei Breabăn
• Premiul pentru eseu „Ioan Opriș” - Constantin Stancu
• Premiul pentru eseu „Petru Șinca”  -  Issabela Cotelin

Premiul Info Cultural

• Alexandru Pripon

Premiul pentru eseu „Maria Șinca”, destinat lucrărilor care au ca temă feminismul, nu a fost acordat în această ediție.

Personalitățile culturale care dau numele premiilor sunt:

Ioan Gelu CRIȘAN s-a născut în data de 15 aprilie 1961, în Călan. A publicat versuri și proză în: Algoritm Literar, Cuib Literar, Șansa, Visul, Cetatea Culturală, Poezia, Fereastra, Climate Literare, Onyx. Dăruiri Literare, Lada de zestre. În antologii literare: Freamăt de dor, Editura 3D, 2009; Însemne, Editura Docucenter, Bacău, 2010; Seminţe literare, Editura Pim, Iaşi, 2011; Cu fața spre oameni, Editura StudIS, Iași, 2016.

Volume individuale: Acolo unde-s liberi inorogii, Editura Studis, Iași 2012; Din roșu crud spre alb incert, Editura Studis, Iasi 2013; Habar n-am, Editura Studis, Iași, 2014; Catrene în bucate și-mbucate, Editura Studis, Iași, 2015. Premiat la mai multe concursuri de creație.

Ionel Amăriuței. După studiile liceale urmate în orașul natal, își desăvârșește ca autodidact pregătirea culturală și estetică. Din 1953, se stabilește la Călan și lucrează toată viața ca muncitor necalificat, până la pensionarea din 1990. Debutul poetic se produce la revista Viața militară, în timpul stagiului militar.

În anul 1972, debutează editorial cu volumul Claviaturi, apărut la Editura Litera. Este autorul volumelor: Vinovat de plecarea cocorilor, 1987, Editura Litera, Privind printr-un ochean întors, Editura Călăuza, 1999, Silabe, Editura Călăuza, 2005 ș.a.

A colaborat cu versuri la reviste literare precum: România literară, Orizont, Transilvania, Astra, Familia, Tribuna, Steaua, Ateneu, Literatorul, Convorbiri literare, Ritmuri hunedorene, Orient Latin, Opinii culturale, Observator (München), Oglinda literară, Cuvântul liber, Scânteia etc. A fost cetățean de onoare al județului Hunedoara.

Harald Siegmund. Născut pe 19 martie 1930 în Brașov, ca fiu al lui Friedrich și Ana. S-a mutat la scurt timp după absolvirea studiilor teologice în Batiz, Călan, unde a fost pastor evanghelic între 1954 -1958. A debutat cu versuri în revista Volkszeitung, la vârsta de 27 de ani, pe când slujea aici.

Arestat și condamnat în procesul cunoscut și ca „procesul scriitorilor germani”. Motivul arestării sate s-ar fi datorat și unor sonete, în manuscris, găsite în locuința sa din Batiz. După eliberarea din închisoare, Harald Siegmund a trăit în Timișoara, în 1972 reușește să plece în Germania, stabilindu-se în München.”

Silvia Pop. S-a născut la 2 iunie 1937 în satul Nădăștia de Sus, Călan. Părinții: Ungur Gheorghe şi Maria (n. Stănculea), țărani. A urmat clasele primare în satul natal (1944-1948), cursurile școli gimnaziale la Hunedoara (1949-1951). Absolventă a Liceului Teoretic de Fete din municipiul Deva (1953) şi a Facultății de Filologie – Istorie – Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1959). Începând cu anul 1995 până la decesul ei, în luna iulie a anului 2018, a fost președinte al Despărțământului „Timotei Cipariu” Blaj al ASTREI; fondator şi redactor șef al revistei „Astra blăjeană” între 1996 -2018; fondator şi director al Editurii „Astra – Despărțământul Timotei Cipariu Blaj”, din 1999 până la decesul ei iulie în 2018.

Traian Dorz. Poet creștin, lider al Oastei Domnului, domiciliat în Călanul Mic, de unde a fost arestat în 1958 și unde urma să cumpere o locuință.

Gheorghe Muntean. Important și devotat membru al mișcării creștine Oastea Domnului. S-a născut în anul 1895, satul Batiz, orașul Călan, și a fost singurul fiu al părinților săi, Gheorghe și Firuța. În 1918 s-a căsătorit cu soția sa Maria, alături de care a avut patru copii. S-a înscris în Oastea Domnului încă din primii ani de la fondare și a fost unul dintre liderii ei în regiunea de vest. Colaborator cu versuri și informări/rapoarte despre activitatea Oastei Domnului în oficioasele asociației creștine. În 1935, cu sprijinul direct al preotului Iosif Trifa, a publicat volumul Isus ne-mbie crucea.

Ada Orleanu. După cel de-al doilea război mondial, la începutul anilor 1950, Ada Orleanu, scriitoare apreciată și premiată de Eugen Lovinescu, s-a mutat în Călan, localitate în care a fost profesoară timp de opt ani. A predat la școala din Călan între anii 1950 și 1958, după 1958 dedicându-se mai mult scrisului, astfel că multe dintre romanele ei au fost scrise în cele două decenii în care a stat aici. Perioadă pe care o evocă în cartea Lumea prietenilor, capitolul „Vecinii de pe ulița mea”.

Romul Munteanu. Critic literar, editor și profesor universitar. Romul Munteanu s-a născut, a crescut și a copilărit în localitatea Călanul Mic.

Victor Isac. Președinte al tineretului universitar PNȚ. A fost arestat prima dată în 1945. Eliberat în anul 1948, printr-un decret de reducere a pedepselor, s-a reîntors în comuna de baștină, Zlaști, Hunedoara, unde a continuat să fie supravegheat Securitate. Fără dreptul de a se angaja în municipiul Hunedoara, a găsit un post de profesor la școala din orașul Călan, unde timp de câteva luni a avut o relativă liniște.

În perioada scurtă cât a predat în Călan a fost urmărit intens de Securitate și reținut, fără să fie condamnat, după cum reiese din memoriile unui fost elev al său, scriitorul Miron Scorobete, martor, în 1948, la arestarea sa din sala de clasă.

Nicolae Iordan. A urmat și a absolvit seminarul „Andreian” din Sibiu, secția pedagogică (1897-1900), luând diploma de învățător cu nota „Bine”. După absolvire a fost numit învățător provizoriu în UAT Călan, satul Batiz, județul Hunedoara, la școala primară confesională ortodoxă română în anul școlar 1899-1900, iar din 1900 ca învățător definitiv la aceeași unitate. Aici pune bază unei biblioteci școlare, raritate pe vremea aceea, după cum aprecia presa.

A fost membru activ în numeroase societăți culturale, economice şi religioase: „Reuniunea femeilor rom ort. din Iosefin”; comitetul despărțământului „Astra” Sibiu; membru în comitetul de redacție al revistei „Vatra școlară”; membru în Comisia de sistematizare a planului orașului Sibiu etc. De asemenea, a fost președinte al Cercului Cultural Sibiu, de la înființarea instituției şi până la pensionare lui. Primul președinte al Asociației învățătorilor din județul Sibiu, ales în 1920.

Petru Șinca. Cu toate că s-a stins din viață în august 1916, Petru Șinca (n. 1853, Batiz – d. 1916, Batiz), absolvent al Seminarului teologic-pedagogic „Andreian” din Sibiu, preot paroh în satul natal, Batiz, membru în conducerea Institutului de Credit „Corvineana” din Hunedoara, o perioadă scurtă director, membru al Asociației Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, implicat în activitatea ei, reprezintă una dintre personalitățile direct legate de realizarea idealurilor naționale. Datorită lui Petru Șinca, mai multe dintre reuniunile Despărțământului ASTRA Deva s-au desfășurat, la începutul sec. al XX-lea, în Batiz.

În 1877, acesta a luat parte la Războiul de Independență, iar în 1883 a fost numit capelan militar de clasa a II-a în Armata Română. Fiindu-i recunoscută și apreciată activitatea, autoritățile din Vechiul Regat, în eventualitatea intrării armatei ei în Transilvania, îi indicau numele printre oamenii de încredere pe care se putea baza.

Maria Șinca, născută Popovici, foarte implicată în activitatea Asociației Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român și în activitatea Reuniunii Femeilor Hunedorene, unde a fost afiliată încă de la fondare. A fost soția preotului Petru Șinca.

Ioan Opriș (n. 1907 – d.1996, Batiz, Călan). Copil sărac, crescut într-o în familie numeroasă, la 19 ani decide să se călugărească, mai apoi devine ucenic al preotului Iosif Trifa, în Sibiu, unde lucrează la librăria Oastei Domnului. Aici îl cunoaște pe Traian Dorz, care-i devine unul dintre cei mai buni prieteni. A colaborat cu articole în gazetele Oastei. Tată a 9 copii. A fost arestat după 1945 în două rânduri, fiind unul dintre liderii pe țară ai Oastei Domnului. A executat în total 7 ani de închisoare. A scris și versuri, unele dintre poeziile sale fiind și astăzi cântate în adunări creștine.

Concursul național de creație „Călanul Cultural” va continua să aibă loc în fiecare an, indiferent dacă va avea sau nu suport financiar din partea autorităților, locale, județene sau centrale. 

--
Daniel Lăcătuș
www.infocultural.eu

Revista „Vatra veche”, nr. 9/2022. Semnal, sumar, redacția... Literatură și destin: Scriitori, cărți, cultura de azi

Revista „Vatra veche”, nr. 9/2022

Număr ilustrat cu lucrări de Claudia Schitelea

Sumar

Destin, poem de Valeriu Matei/1

Aniversări. Acad. Mihai Cimpoi – 80, de Nicolae Băciuț/3

O figură emblematică a culturii românești – Mihai Cimpoi, de Valeriu Matei/4

Itinerar, poem de Valeriu Matei/13

Mihai Cimpoi, Întoarcere la Luceafăr, de Theodor Codreanu/14

Înaintemergătorul, poem de Traian Vasilcău/17

De ce cuvântul lui Mihai Cimpoi învie inimi?, de Traian Vasilcău/17

De ce am dat cu pietre în Mihai Cimpoi, de Traian Vasilcău/18

Mihai Cimpoi, „Noi facem o politică națională”, interviu de Nicolae Băciuț/18

Mihai Cimpoi sau mirabilele construcții critice…. de Daniel Corbu/19

Mihai Eminescu, Mihai Cimpoi și „Dicționarul (lor) enciclopedic”, de Dumitru Băluță/22

Mihai cimpoi atins de raza octogenară, de Tudor Nedelcea/23

Dicționar esențial (Zenovie Cârlugea), de Florian Copcea/24

Poeme de Dumitru Mălin/26

O interpretare creștină a poemului „Luceafărul”, de Horia Ion Groza/27

Semn. Recurs la Eminescu: rușii, de Aurel Buzincu/29

Miezul unui ev aprins. Bălcescu, de Aurel Buzincu/30

Conflicte morale în literautura română, de Carmen-Gabriela Pană/33

Memorialistică. Arabella Yarca, „Jurnal intim”, de Dorin Nădrău/36

Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/37

Vatra veche dialog cu Zeno Fodor, de Tamara Constantinescu/38

Poeme de Iuliana Olariu/40

Treptele desăvârșirii… (Nichita Stănescu), de Terezia Filip/ 41

Vitrina. Poetul Viorel Dinescu, de Maria Stanciu/42

Aproapele lui Eugen Dorcescu, de Iulian Chivu/44

Portretul unei sensibilități (Carmen Doreal), de Daniel Corbu/45

Trimbulind cu paiul… (Răzvan Ducan), de Nicolae Suciu/46

Improvizații pentru mâna stângă (Cristina-Rodica Mazâlu), de Ioan Marcoș/48

Prima dragoste (Tatian Miuță), de Valeria Bilț/50

Clepsidra spartă (George Coandă), de Lucian Gruia/51

Timpul judecător… (Constantin Stancu), de Silvia-Gabriela Almăjan/53

N. Steinhardt în care spui că nu crezi (Veronica Pavel Lerner), de Călin Emilian Cira//54

Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop/55

Legende române/Evocări istorice (personalități și momente) strânse cu grijă, pentru posteritate, de V. A. Urechia, de Cristina-Rodica Mazâlu/56

Mitropolitul Anastasie Crimca, de Florin Bengean/58

Convorbiri duhovniceşti cu Î.P.S. Ioan, de Luminiţa Cornea/59

Nostalgia veșniciei, de Valeriu Tănasă/60

Amvon. Pe cine Domnul iubește…, de Gheorghe Șincan/61

Între lumi, poem de Emilia Amariei/61

Prima biserică ortodoxă română, la New York, de Radu Șerban/62

Eveniment. „Fragmente din Babylon”, de Silvia Urdea/64

Un ocean de (dez)iluzii (Silvia Urdea, de Nicolae Băciuț/64

Se duc poeții…, poem de George Petrovai/67

Ochean întors. Gânduri dureroase din exil, de Nicholas Dima/68

Puncte de vedere. Cinismul și stupiditatea, la cote galactice, de Silvia Urdea/69

Să ne mai (re)amintim de… Luigi Pirandello, de Dumitru Hurubă/71

Asterisc. Justificarea prostiei, de Maria Cecilia Nicu/72

Protocoalele de la Toronto, de Eugen Mera/73

Poeme de Melania Cuc/74

Un poem hoinar, de Gheorghe Jurcă/75

Starea prozei. Fără vizite, de Dumitru Hurubă/76

Poeme de Dan Rujea, Radu-Andrei Sabău/77

Comemorări. Ion Vlasiu, de Florin Bengean/78

Șevalet. Claudia Schitelea, interviu de Adalbert Gyuris/79

Muzica zilelor noastre. „Mașinăria Mandeal”, de Adrian Simeanu/80

S-a dus și Capriel…, de Adrian Simeanu/80

Gânduri despre muzicieni, de Veronica Pavel Lerner/81

Literatură și film. Elvis, de Alexandru Jurcan/82

Scena. Vă pup, ciocoflenderilor (Nicolae Băciuț), de Simona Mihuțiu/82

Lumea lui Larco, de Vasile Larco/83

De la un clasic citire. Laurean Ionică/83

Catrene alergene, de Nicolae Mătcaş/84

Curier. De la Vatra veche la Vatra nouă/85

Panoramic cultural 2022, foto-reportaj/87

De-a v-ați ascunselea, poem de Nicolae Băciuț/88

 

 

Premiul Nobel pentru Literatură 2022: Annie Ernaux (Franța)

 

Premiul Nobel pentru Literatură 2022 este acordat autoarei franceze Annie Ernaux “pentru curajul și acuitatea clinică cu care descoperă rădăcinile, înstrăinările și reținerile colective ale memoriei personale. ”

Scriitoarea franceză Annie Ernaux s-a născut în 1940 și a crescut în micul oraș Yvetot din Normandia, unde părinții ei aveau un magazin alimentar combinat și o cafenea. Cadrul ei era slab, dar ambițios, cu părinți care s-au ridicat de la supraviețuirea proletară la o viață burgheză, unde amintirile podelelor pământești nu au dispărut niciodată, dar unde politica era rareori abordată. În scrierile sale, Ernaux în mod constant și din unghiuri diferite, examinează o viață marcată de disparități puternice în ceea ce privește sexul, limbajul și clasa. Drumul ei spre autor a fost lung și dificil.

Munca ei de memorie privind trecutul ei rural a apărut devreme ca un proiect care încerca să lărgească limitele literaturii dincolo de ficțiune în sensul restrâns. În ciuda stilului său clasic, distinctiv, ea declară că este un „etnolog al ei” mai degrabă decât un scriitor de ficțiune.

Debutul lui Annie Ernaux a fost videoclipurile „Les dulapuri” (1974; „Cleaned Out”, 1990), și deja în această lucrare și-a început investigația asupra trecutului ei normand, dar a fost a patra carte, „La place” (1983; „A Man's Place”, 1992), care i-a livrat litrul descoperire. Într-o sută de pagini, ea a produs un portret imparțial al tatălui ei și al întregului mediu social care l-a format fundamental. Portretul a folosit-o în dezvoltarea estetică reținută și motivată etic, unde stilul ei a fost forjat greu și transparent. A marcat o serie de lucrări de proză autobiografică la un pas dincolo de lumile imaginare ale ficțiunii. Și chiar dacă mai există o voce narativă, ea este neutră și pe cât posibil anonimată. Mai mult decât atât, Ernaux a inserat reflexii despre scrierile ei, unde se distanțează de „poezia memoriei” și susține o placă de critică: scriere simplă care, în solidaritate cu tatăl, evinge lumea și limba sa. Conceptul de écriture este legat de le nouveau roman în Franța din anii 1950 și de strădania către ceea ce Roland Barthes a numit „gradul zero de scriere”. Există totuși și o dimensiune politică importantă în limba lui Ernaux. Scrisul ei este mereu umbrită de un sentiment de trădare împotriva clasei sociale din care pleacă. Ea a spus că scrisul este un act politic, deschizându-ne ochii pentru inegalitatea socială. Și în acest scop ea folosește limbajul ca „un cuțit”, cum îl numește ea, pentru a rupe vălurile imaginației. În această ambiție violentă dar castă de a dezvălui adevărul, ea este și moștenitoare a lui Jean-Jacques Rousseau.

O capodoperă a producției sale este narațiunea reținută clinic despre avortul ilegal al unui narator de 23 de ani, „L’événement” (2000; „Se întâmplă”, 2001). Este o narațiune la persoana întâi, iar distanța față de sinele istoric nu este stresată ca în multe alte lucrări. I-ul este făcut oricum obiect prin restricțiile morale ale unei societăți represive și atitudinea patronantă a oamenilor cu care se confruntă. Este un text nemilos de onest, unde în paranteze ea adaugă reflexii într-o voce vital lucidă, adresându-se ei și cititorului într-un și același flux. În spațiile dintre ele, suntem în vremea scrisului, la 25 de ani după ce a avut loc „evenimentul”, făcând chiar și cititorul parte intens din ceea ce s-a întâmplat cândva.

Annie Ernaux crede în mod evident în forța eliberatoare a scrisului. Munca ei este fără compromisuri și scrisă în limbaj simplu, curățată. Și când ea cu mult curaj și acuitate clinică dezvăluie agonia experienței clasei, descriind rușinea, umilința, gelozia sau incapacitatea de a vedea cine ești, a reușit ceva admirabil și durabil.

Anders Olsson

Președintele Comitetului Nobel

Academia Suedeză

 Sursa: Presa. 

PECEȚI DE IERI, PECEȚI DE AZI, PECEȚI DE MÂINE... Ce vremuri, ce lumi, ce tăcere...

 

Peceți de azi și de mâine

 

 

Ce vremuri, ce lumi, ce tăcere,

Dincolo de om şi de chemări,

O aceeaşi, veşnică înviere,

Singurul răspuns la întrebări…

 

Nu vom afla niciodată, nu vom şti,

Ce vremuri, ce peceţi vor mai fi,

Dar avem şansa de a rămâne copii,

Duşi de mână de Tatăl, prin veşnicii…

 

Împăraţi între popoare au mai fost,

Împăraţi sau regi, căpetenii s-au dus,

Rămân doar cei ce-n adevăr cunosc

Eroii încă vii, între un ieri şi un apus…

 

Nu vom şti niciodată, nu vom şti,

Tatăl are puterea în cer şi pe Pământ,

Prin Har şi Credinţă îi suntem fii,

Salvaţi prin adevăr, credință, Cuvânt…

 

Dar, iată, primim o putere de Sus,

Şi Duhul Sfânt se coboară deplin,

E Calea bună, din blândul Iisus,

Ce face din noi martori ce vin…

 

Şi cei ce duc Cuvântul în lume,

Şi cei ce fac voia Celui de Sus,

Şi cei ce cunosc tainicul Nume,

Eliberator al vremurilor - Iisus…

C Stancu ©

Foto: Sarmizegetusa, Cetatea 

 

 

Zenovie Cârlugea despre Lőrinczi Francisc-Mihai: DE APROAPE... Scriitori și cărțile cu mesaj... O panoramă literară regională...

 Sursa: rev. Portal-Măiastra, nr. 3/2022/ Zenovie Cârlugea

HAȚEGUL CULTURAL - EVENIMENT CULTURAL: CUM CITIM BIBLIA ASTĂZI?... 15 OCTOMBRIE 2022, BISERICA QUO VADIS, ORA 18...

 Mulți creștini nu știu istoria Bibliei, nu dau atenția cuvenită la traducerile făcute de-a lungul timpului în limba română. O istorie a Bibliei ar fi o ilustrație bună legată de oameni dedicați, credincioși, capabili să se sacrifice, culți, înțelegând mersul lucrurilor. Nume precum Bartolomeu Anania, Dumitru Cornilescu, Coresi, Nicolae Milescu, Antim Ivireanu, Samuil Micu Klain, Dosoftei, Gala Galaction mai spun ceva astăzi unor creștini? Mare har pentru că avem varianta în limba română a Bibliei.