Concursul Național de Creație „Călanul Cultural” - 2022. Oameni, cărți, cuvinte alese

 

Concursul național de creație „Călanul Cultural”, prima ediție, și-a desemnat câștigătorii. Ținând cont de numărul ridicat de participanți la secțiunile poezie și proză (542) și de calitatea multora dintre creații, s-a decis acordarea a câte 10 premii la aceste două secțiuni. Au mai fost acordate premii speciale din partea organizatorului principal, site-ul de știri și informații culturale Info Cultural.

Creațiile vor fi publicate și în Revista română pentru literatură și artă. 

Premiile poartă numele unor personalități culturale care s-au născut sau au trăit în Unitatea Administrativ Teritorială Călan, județul Hunedoara.

Antologiile realizate în urma concursului vor urma să fie tehnoredactate și tipărite în perioada imediat următoare. .

Câștigătorii primei ediții

Poezie

• Premiul pentru poezie „Ionel Amăriuței”  -   Aurelius Belei 
• Premiul pentru poezie „Ionel Amăriuței”  -  Mihai Posada
• Premiul pentru poezie „Ionel Amăriuței”  -  Mihaela Aionesei
• Premiul pentru poezie „Silvia Pop”  - Ionuț Pande
• Premiul pentru poezie „Silvia Pop”  - Mihai Victor Afilom
• Premiul pentru poezie „Silvia Pop”  - Andrei Pătrăucean  
• Premiul pentru poezie „Ioan Gelu Crișan”  -  Maria Apăvăloaie
• Premiul pentru poezie „Ioan Gelu Crișan”  -  Ilie Gorjan
• Premiul pentru poezie „Harald Siegmund”- Abdul - Cair Latip
• Premiul pentru poezie „Harald Siegmund” - Sude Emil Iulian

Premiul Info Cultural

• Carmen Tania
• Casandra Ioan
• Surdei Nicoleta

Poezie creștină

• Premiul pentru poezie creștină „Traian Dorz” - Mihaela Aionesei
• Premiul pentru poezie creștină „Gheorghe Munteanu” - Sanja Tiberian 

Proză

Premiul pentru proză „Ada Orleanu” 

• Radu Scorojitu, 
• Adriana Tomoni, 
• Olga Delia Mateescu, 
• Lucian Domșa, 
• Constantin Radu Vasile
• Ionuţ Calotă, 
• Adina Ungur, 
• Maria Tirinescu, 
• Mihai Vintilă, 
• Alexandru Jurcan

Premiul pentru traducere „Ada Orleanu”

• Monica Manolachi

Eseu

• Premiul pentru eseu „Romul Munteanu” - Florin Dochia 
• Premiul pentru eseu „Victor Isac”  -  Ana-Irina IORGA
• Premiul pentru eseu „Nicolae Iordan”  -  Andrei Breabăn
• Premiul pentru eseu „Ioan Opriș” - Constantin Stancu
• Premiul pentru eseu „Petru Șinca”  -  Issabela Cotelin

Premiul Info Cultural

• Alexandru Pripon

Premiul pentru eseu „Maria Șinca”, destinat lucrărilor care au ca temă feminismul, nu a fost acordat în această ediție.

Personalitățile culturale care dau numele premiilor sunt:

Ioan Gelu CRIȘAN s-a născut în data de 15 aprilie 1961, în Călan. A publicat versuri și proză în: Algoritm Literar, Cuib Literar, Șansa, Visul, Cetatea Culturală, Poezia, Fereastra, Climate Literare, Onyx. Dăruiri Literare, Lada de zestre. În antologii literare: Freamăt de dor, Editura 3D, 2009; Însemne, Editura Docucenter, Bacău, 2010; Seminţe literare, Editura Pim, Iaşi, 2011; Cu fața spre oameni, Editura StudIS, Iași, 2016.

Volume individuale: Acolo unde-s liberi inorogii, Editura Studis, Iași 2012; Din roșu crud spre alb incert, Editura Studis, Iasi 2013; Habar n-am, Editura Studis, Iași, 2014; Catrene în bucate și-mbucate, Editura Studis, Iași, 2015. Premiat la mai multe concursuri de creație.

Ionel Amăriuței. După studiile liceale urmate în orașul natal, își desăvârșește ca autodidact pregătirea culturală și estetică. Din 1953, se stabilește la Călan și lucrează toată viața ca muncitor necalificat, până la pensionarea din 1990. Debutul poetic se produce la revista Viața militară, în timpul stagiului militar.

În anul 1972, debutează editorial cu volumul Claviaturi, apărut la Editura Litera. Este autorul volumelor: Vinovat de plecarea cocorilor, 1987, Editura Litera, Privind printr-un ochean întors, Editura Călăuza, 1999, Silabe, Editura Călăuza, 2005 ș.a.

A colaborat cu versuri la reviste literare precum: România literară, Orizont, Transilvania, Astra, Familia, Tribuna, Steaua, Ateneu, Literatorul, Convorbiri literare, Ritmuri hunedorene, Orient Latin, Opinii culturale, Observator (München), Oglinda literară, Cuvântul liber, Scânteia etc. A fost cetățean de onoare al județului Hunedoara.

Harald Siegmund. Născut pe 19 martie 1930 în Brașov, ca fiu al lui Friedrich și Ana. S-a mutat la scurt timp după absolvirea studiilor teologice în Batiz, Călan, unde a fost pastor evanghelic între 1954 -1958. A debutat cu versuri în revista Volkszeitung, la vârsta de 27 de ani, pe când slujea aici.

Arestat și condamnat în procesul cunoscut și ca „procesul scriitorilor germani”. Motivul arestării sate s-ar fi datorat și unor sonete, în manuscris, găsite în locuința sa din Batiz. După eliberarea din închisoare, Harald Siegmund a trăit în Timișoara, în 1972 reușește să plece în Germania, stabilindu-se în München.”

Silvia Pop. S-a născut la 2 iunie 1937 în satul Nădăștia de Sus, Călan. Părinții: Ungur Gheorghe şi Maria (n. Stănculea), țărani. A urmat clasele primare în satul natal (1944-1948), cursurile școli gimnaziale la Hunedoara (1949-1951). Absolventă a Liceului Teoretic de Fete din municipiul Deva (1953) şi a Facultății de Filologie – Istorie – Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1959). Începând cu anul 1995 până la decesul ei, în luna iulie a anului 2018, a fost președinte al Despărțământului „Timotei Cipariu” Blaj al ASTREI; fondator şi redactor șef al revistei „Astra blăjeană” între 1996 -2018; fondator şi director al Editurii „Astra – Despărțământul Timotei Cipariu Blaj”, din 1999 până la decesul ei iulie în 2018.

Traian Dorz. Poet creștin, lider al Oastei Domnului, domiciliat în Călanul Mic, de unde a fost arestat în 1958 și unde urma să cumpere o locuință.

Gheorghe Muntean. Important și devotat membru al mișcării creștine Oastea Domnului. S-a născut în anul 1895, satul Batiz, orașul Călan, și a fost singurul fiu al părinților săi, Gheorghe și Firuța. În 1918 s-a căsătorit cu soția sa Maria, alături de care a avut patru copii. S-a înscris în Oastea Domnului încă din primii ani de la fondare și a fost unul dintre liderii ei în regiunea de vest. Colaborator cu versuri și informări/rapoarte despre activitatea Oastei Domnului în oficioasele asociației creștine. În 1935, cu sprijinul direct al preotului Iosif Trifa, a publicat volumul Isus ne-mbie crucea.

Ada Orleanu. După cel de-al doilea război mondial, la începutul anilor 1950, Ada Orleanu, scriitoare apreciată și premiată de Eugen Lovinescu, s-a mutat în Călan, localitate în care a fost profesoară timp de opt ani. A predat la școala din Călan între anii 1950 și 1958, după 1958 dedicându-se mai mult scrisului, astfel că multe dintre romanele ei au fost scrise în cele două decenii în care a stat aici. Perioadă pe care o evocă în cartea Lumea prietenilor, capitolul „Vecinii de pe ulița mea”.

Romul Munteanu. Critic literar, editor și profesor universitar. Romul Munteanu s-a născut, a crescut și a copilărit în localitatea Călanul Mic.

Victor Isac. Președinte al tineretului universitar PNȚ. A fost arestat prima dată în 1945. Eliberat în anul 1948, printr-un decret de reducere a pedepselor, s-a reîntors în comuna de baștină, Zlaști, Hunedoara, unde a continuat să fie supravegheat Securitate. Fără dreptul de a se angaja în municipiul Hunedoara, a găsit un post de profesor la școala din orașul Călan, unde timp de câteva luni a avut o relativă liniște.

În perioada scurtă cât a predat în Călan a fost urmărit intens de Securitate și reținut, fără să fie condamnat, după cum reiese din memoriile unui fost elev al său, scriitorul Miron Scorobete, martor, în 1948, la arestarea sa din sala de clasă.

Nicolae Iordan. A urmat și a absolvit seminarul „Andreian” din Sibiu, secția pedagogică (1897-1900), luând diploma de învățător cu nota „Bine”. După absolvire a fost numit învățător provizoriu în UAT Călan, satul Batiz, județul Hunedoara, la școala primară confesională ortodoxă română în anul școlar 1899-1900, iar din 1900 ca învățător definitiv la aceeași unitate. Aici pune bază unei biblioteci școlare, raritate pe vremea aceea, după cum aprecia presa.

A fost membru activ în numeroase societăți culturale, economice şi religioase: „Reuniunea femeilor rom ort. din Iosefin”; comitetul despărțământului „Astra” Sibiu; membru în comitetul de redacție al revistei „Vatra școlară”; membru în Comisia de sistematizare a planului orașului Sibiu etc. De asemenea, a fost președinte al Cercului Cultural Sibiu, de la înființarea instituției şi până la pensionare lui. Primul președinte al Asociației învățătorilor din județul Sibiu, ales în 1920.

Petru Șinca. Cu toate că s-a stins din viață în august 1916, Petru Șinca (n. 1853, Batiz – d. 1916, Batiz), absolvent al Seminarului teologic-pedagogic „Andreian” din Sibiu, preot paroh în satul natal, Batiz, membru în conducerea Institutului de Credit „Corvineana” din Hunedoara, o perioadă scurtă director, membru al Asociației Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, implicat în activitatea ei, reprezintă una dintre personalitățile direct legate de realizarea idealurilor naționale. Datorită lui Petru Șinca, mai multe dintre reuniunile Despărțământului ASTRA Deva s-au desfășurat, la începutul sec. al XX-lea, în Batiz.

În 1877, acesta a luat parte la Războiul de Independență, iar în 1883 a fost numit capelan militar de clasa a II-a în Armata Română. Fiindu-i recunoscută și apreciată activitatea, autoritățile din Vechiul Regat, în eventualitatea intrării armatei ei în Transilvania, îi indicau numele printre oamenii de încredere pe care se putea baza.

Maria Șinca, născută Popovici, foarte implicată în activitatea Asociației Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român și în activitatea Reuniunii Femeilor Hunedorene, unde a fost afiliată încă de la fondare. A fost soția preotului Petru Șinca.

Ioan Opriș (n. 1907 – d.1996, Batiz, Călan). Copil sărac, crescut într-o în familie numeroasă, la 19 ani decide să se călugărească, mai apoi devine ucenic al preotului Iosif Trifa, în Sibiu, unde lucrează la librăria Oastei Domnului. Aici îl cunoaște pe Traian Dorz, care-i devine unul dintre cei mai buni prieteni. A colaborat cu articole în gazetele Oastei. Tată a 9 copii. A fost arestat după 1945 în două rânduri, fiind unul dintre liderii pe țară ai Oastei Domnului. A executat în total 7 ani de închisoare. A scris și versuri, unele dintre poeziile sale fiind și astăzi cântate în adunări creștine.

Concursul național de creație „Călanul Cultural” va continua să aibă loc în fiecare an, indiferent dacă va avea sau nu suport financiar din partea autorităților, locale, județene sau centrale. 

--
Daniel Lăcătuș
www.infocultural.eu