Sunt evaluate sau reevaluate operele unor mari
scriitori români: Eminescu, Blaga, Arghezi, Goga, Ioan Alexandru, Grigore
Vieru. Sunt surprinşi poeţi importanţi cu poezii religioase profunde, poate mai
puţin prezenţi în spaţiul public obișnuit,
precum Sandu Tudor, Vasile Militaru, Petre Got sau Virgil Todeasă, Ovidiu
Vasilescu. Poeţi semnificativi pentru mari colectivităţi de credincioşi sunt
prinşi în cadrul analizei sistematice: Traian Dorz, Radu Gyr, Costache Ioanid,
Daniel Turcea, Zorica Laţcu-Teodosia etc.
Maria-Daniela Pănăzan a fost generoasă cu fiecare poet
în parte, a scris profund despre Paul Aretzu, a adus în plin plan temele
poeziei lui Eugen Dorcescu, sau a reliefat dimensiunea specială a poeziei lui
Nichita Stănescu. Nu este uitată poezia lui Ştefan Augustin Doinaş.
Începuturile poeziei religioase au fost: imnurile
creştine, tropare, Psaltire, Cântarea Cântărilor, colinde, cântecele credinţei.
Sunt enumeraţi Niceta de Remesiana, Ioan Cassian sau Dionisie Exiguul, cei care
au pus în mişcare trăirea cu Dumnezeu prin imnurile care păstrează mireasma
textului scriptural original.
O carte de referință!
