„Ce înseamnă să fii onest” –
Haţeg, fapte, oameni, legende moderne
Un semn: Haţeg - Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii, o carte dedicată de
scriitorul Radu Igna celor care au avut Haţegul în codul genetic, au fost şi
sunt legaţi de această zonă mirifică a României, zonă în care s-au petrecut
multe evenimente care au influenţat istoria noastră într-un mod aparte. Există o amprentă a Ţării
Haţegului, amprentă ce marchează o apartenenţă la un moment special, întâlnirea
cu miracolul.
Cartea aceasta continuă, într-o
manieră aparte, o alta semnată de acelaşi pasionat de frumos, Radu Igna, cartea
intitulată „Vocaţia culturală a Haţegului”. Povestea Haţegului este o carte de
evocare, cumva timpul în dinamismul lui, macină destinele, poate ne scapă unele
lucruri importante, dar scriitorul, cu jurnalul lui, captează chipuri, stări,
fapte, miracole, chiar dacă ne temem să scriem deschis despre acestea într-o
lumină aparte.
Gligor Haşa, scriitor şi el, ne
propune o prefaţă în care schiţează epopeea
haţeganilor în vremurile moderne. El scrie: „Aşa s-a născut una dintre cele mai
interesante cărţi de istoriografie locală, de memorialistică şi reportaj din
câte ne-au fost sortite spre lectură. Mare parte dintre cei care au dat cărţii
acesteia trup şi suflet, cheag de nobilă şi exemplară existenţă nu mai sunt
decât în mărturiile vecinilor şi în cartea lui Radu Igna…”.
În mod corect Gligor Haşa ne
arată că avem în faţă un jurnal de scriitor, unul complex în care sunt incluse
mai multe stiluri, stări literare, forme şi note, pentru Radu Igna toate aceste
texte sunt fapte de viaţă, genul literar a fost doar contextul în care s-a
închegat o astfel de carte. Cu certitudine, autorul are capacitatea de a vedea
esenţele în fapte de zi cu zi, în realizări speciale aduse în lumină de oameni
speciali, chiar dacă ei nu urmăresc asta.
Multe din personajele cărţii
sunt dascăli, oameni care au format alţi oameni, Radu Igna, şi el profesor în
şcolile din Haţeg, a reuşit să schiţeze corect, cu lumini şi umbre, viaţa
acestora dar şi a elevilor care au marcat istoria locului şi nu numai, au
marcat istoria ţării… Marea temă a cărţii este rolul educaţiei în modelarea vremurilor, fără educaţie nu poţi accede
spre culmi. Profesorii au fost la datorie, elevii au prins taina şi au devenit
bărbaţi maturi, capabili să facă istorie
la rândul lor.
Cartea poate fi privită ca o
monografie, dar este ceva mai mult, file dintr-o epopee… Faptele cuprind oameni care au trăit în două lumi: cea de
dinainte de anul 1989 şi epoca ulterioară, mai relaxată şi cu deschidere spre
lumea bună a occidentului.
Ilie Duică, profesor de limba şi
literatura română, a scris cândva lui Radu Igna: „Eu, pentrucă ai vrut date pentru cartea în
perspectivă, am să-ţi spun că am fost mereu între Scyla şi Caribda, am fost în
lagărul de prizonieri de război la ruşi şi tot între Scyla şi Caribda în anii
comunismului. (…) Comunismul a fost un regim nefiresc cu multiple racile şi
contradicţii interne. Eram convins că odată şi odată se va prăbuşi”.
Radu Igna redă exact vremurile,
pentru unii naraţiunea sa poate să irite, pentru alţii sunt evenimente pe care
le-au trăit, pentru alţii date dintr-o monografie, dar toate înseamnă viaţă
începând cu speranţa: lumina de la capătul tunelului, visul ca Haţegul poate să
devină un oraş european, dorinţa oamenilor de continuitate, ori miracole
economice (Theodosie Petru), juridice (Ioan Vida, fostul preşedinte al Curţii
Constituţionale), politice (Ioan Timiş, parlamentar din anul 1991 până la deces
în anul 2010), scriitoriceşti (Daniel Pişcu, reprezentant de seamă a Cenaclului
de luni, condus de Nicolae Manolescu), muzicale (Petru Armean), fotografice
(Nicolae Filiş), artă şi artizanat (Simion Grec), economice (Solomon Buzducea),
teologice (Tiberiu Lăpădătoni), medicale (dr. Victor-Caius-Livius Alicu), etc.
Cine va citi cartea va descoperi şi alte personaje în această epopee, personaje
interesante, definite de muncă, pasiune, cinste, talent, curiozitate,
îndrăzneală, credinţă, depăşirea limitelor.
Radu Igna are darul de a
prezenta portrete de oameni într-o manieră clară, uşor enigmatică şi având ceva
definitoriu care face diferenţa, stabileşte limite şi propune ţinte, redă
demnitatea universală a unor oameni speciali, cu deschidere spre lume.
Cititorul va fi surprins de faptele haţeganilor, se va mira cum unii au ajuns
să fie cunoscuţi în străinătate şi mai puţin cunoscuţi în ţară, poate chiar în
Haţeg… Radu Igna a reuşit să pună în lumină acea stare specială din viaţa unui
om: timpul în care se nasc miracole…
Monica Niculescu ne prezintă în această
saga haţeganilor un moment important din viaţa elevilor de la Liceul din Haţeg,
în anii 70, realizarea unei piese de teatru sub îndrumarea profesorului Radu
Igna, „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde, un eveniment care a marcat pe
„artişti”, pe spectatori, pe haţegani şi pe alte persoane din judeţul
Hunedoara. Ea rememorează: „Am fost captivaţi de tot ce ţinea de scenă, totul
era „nou” şi altceva. Am văzut că nu era simplu nici să mergi (ca o lady) sau
să te comporţi conform personajului interpretat, mai ales că avea de trei ori
vârsta mea”. Fără să vrea ea ne prezintă dinamismul personajelor din cartea
aceasta, Radu Igna, încă o dată, şi-a rezervat regia şi sugestia.
Maria-Daniela Pănăzan, editorul
cărţii notează: „Atent şi îngrijit scrisă, cu dragoste faţă de locul pe care-l
sfinţeşte evocându-l, cartea scriitorului Radu Igna, „Haţeg - Vremuri şi
oameni, fapte şi mărturii”, este un document de mare valoare pentru Ţara de la
poalele Retezatului. Este o piatră de temelie pentru istorie şi pentru
eternitate”.
Constantin Stancu
* Radu Igna, Haţeg
– Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii, Editura CronoLogia, Sibiu, 2014.
*
Persoanele care sunt prezentate în carte: Marius Constantinescu, fost primar;
Ioan Glodeanu, fost primar; Nicolae Timiş, fost primar; Marcel Goia, primar
(2014), Andrei Răiescu, economist; Teodosie Petru, economist; George Zaharie,
scriitor; Ioan Timiş, parlamentar; Ioan Vida, jurist; Petru Armean, administrator
liceu; Eleonora Dănău, profesor; dr. Dorin Sudor, medic veterinar; Dan
Eustatiud, învăţător; Popescu I. Aurelian, profesor; Petrinca Andrei, profesor;
Ilie Duică, profesor; Istrate Petru, profesor şi scriitor; Victorian Bătrâncea,
profesor; Nicu Oprinesc, profesor; Aristică Coiculescu, profesor; Itul Ştefan,
profesor; Maria Vasiu, profesor;Eugen Stanciu, profesor; Rodica Badea,
profesor; Nicoară Daniel Beniamin, profesor; Gabriela Simona Oprinesc,
profesor; Victor Bratu, profesor; Nicolae Filiş, artist fotograf; Lăpădatoni
Tiberiu, profesor, teolog; Daniel Pişcu, scriitor, profesor; dr.
Victor-Caius-Livius Alicu, medic chirurg; Monica Niculescu, artist; dr.
Gheorghe Costache, medic; Mrazec Ionel Eugen Iosi, profesor; Valer Mândroni,
martir creştin ortodox; Preda Doinel, preot; Ioan Radu, inginer; Teodor Mircea,
inginer; Vitan Daniel, economist; Sas Adrian, doctor în inginerie industrială;
Octavian Herbai, om de afaceri; Cornea Ioan, om de afaceri; Gheorghe Răileanu,
om de afaceri; Mircea Neiconi, om de afaceri; Huniade Adrian Silviu Gabriel, om
de afaceri; Solomon Buzducea, om de afaceri; Feder Marinel, om de afaceri;
Simion Grec, artist popular; Radu Igna, scriitor, autorul cărţii.
