– parabole
existenţiale –
(proză
scurtă)
Prolog
Aceste proze
s-au născut începând cu 2010, când mi-am propus să scriu o sută de povestiri
după modelul cvadripartit al simfoniei; n-ar fi trebuit să depășească o mie de
cuvinte fiecare. Ideea celei dintâi s-a născut la Varna, într-o după-amiază de
august, în timp ce urmăream salvamarii recuperând trupul unui tânăr din mare:
unul dintre ei îşi legase o coardă de talie, înotând cu hotărâre printre
valuri, iar în momentul în care a reuşit să cuprindă victima cu braţele, cei de
pe mal au tras de funie până i-au scos din apă pe amândoi. Mi-am zis atunci că,
iată, poţi recupera relativ uşor trupul unui om din adâncuri, dar oare ce se
întâmplă în tot acest timp cu sufletul său? De ce oare, când trupul e pe cale
să eşueze, sufletul nostru devine neputincios în a-i da o mână de ajutor? Sau,
măcar, are vreun interes s-o facă? Am schiţat povestirea în aceeași săptămână,
reîntors la Callatis, intitulând-o Trupul şi sufletul şi, până s-o includ în
volumul Călăuzitorul de suflete (2014), mai întâi a apărut în „Discobolul” și în
alte două periodice.
Mărturisesc că mi s-a potrivit modelul cvadripartit,
numărul relativ limitat de cuvinte, dar și acea dimensiune intențională
amintind oarecum de parabolă. Au urmat celelalte proze, unele născându-se pe
parcursul unor călătorii, altele în vis, scrierea lor fiind una dintre cele mai
intense experienţe pe care le-am trăit (ca om și ca scriitor deopotrivă). Şi
dacă în destinul meu au existat răstimpuri care m-au îndepărtat (dureros) de
mine însumi, mărturisesc că aceste povestiri m-au readus pe propriu-mi făgaș,
apropiindu-mă de propria-mi esență... Nu atât revelaţii, așadar, cât mai
degrabă strălimpeziri, fante prin care se revarsă fiorul de lumină pe coala albă,
prin cenuşiul prozaicului şi mediocrului din vecinătatea unui destin marcat de
simţul demnității, al responsabilității. Şi dacă parabolele din Călăuzitorul de
suflete erau europene, iar pe cele din Ultimul uriaş din Zarand le-am numit
transilvane, pe cele din acest al treilea ciclu (final) le voi considera, pur
şi simplu, existenţiale, cu o semnificativă componentă experiențială. Mi-am
propus să cuprind cât mai mult în cât mai puţine cuvinte, dar şi cât mai simplu
cu putinţă, în cele din urmă constatând (nu fără satisfacție) că dincolo de
dimensiunea lor ușor fantastică, povestirile au, ades, şi consistența unor
poeme. Cele treizeci și trei de parabole din acest volum închid, prin urmare,
cercul celor o sută, variante ale lor fiind publicate deja în reviste.
Ordonarea lor în volum este alfabetică. Consider că în acest prim veac de nou
mileniu nu mai este vremea scrierilor interminabile; timpul universului e tot
mai alert, iar al nostru, al muritorilor de rând, parcă tot mai zgârcit.
Le
dedic soției și celor doi copii ai mei, fără sprijinul pe care mi l-au acordat
scrierea lor nefiind posibilă.
Cuprins
1. Acelaşi
tren regal, aceeaşi miraculoasă haltă...
2. A fost
odată o mătuşă
3. Ca să nu
înnebuneşti de singurătatea celorlalţi
4. Chiulind
de la ora de moarte
5. Despre
lumile în care am murit
6. Despre
sângerare şi alte nimicuri
7. Destin
pasager
8. Dilema
unei dimineţi reci şi ceţoase
9. În
căutarea netimpului pierdut
10.
Întâlnire cu Sfântul Ardealului
11. Marea
tăinuită a sufletelor
12. Milena,
femeia care nu putea să uite
13. Mintea
şi sufletul
14.
Nepetrecutele poveşti ale destinelor noastre
15. Noduri
şi sincope
16. Oameni
şi fluturi
17. Ochi de
rouă
18. Pâinea
noastră cea de toate zilele
19.
Paradisul de ceaţă al cerbilor
20. Pe
măsura nimicniciei sufletelor noastre
21. Pentru
toţi aceia care te aşteaptă
22. Plaja
poveştilor adevărate
23. Poetul,
vaca şi bucla timpului
24. Răni şi
blesteme
25. Să mergi
în genunchi, să nu faci zgomot…
26. Să vrei
să mori de frumuseţea vieţii
27. Săcămaş
sau o zi mai urâtă decât moartea
28.
Sfârşitul poveştii
29. Taţii şi
fiul
30. Toate
aceste poveşti triste care nu ne aparţin
31.
Transilvania sau despre morţi numai de bine
32. Veşnic
tânăr, neîncetat alergând…
33. Visul
nostru cel de toate zilele
Ladislau Daradici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu