luni, 17 februarie 2020

Iartă-mă!


IERTARE





Şi bat cu pumnii grei în poartă
Ca Tu s-auzi şi să mă chemi,
Tatăl meu, o, Tatăl meu, mă iartă
Din lumea tristă, dintre vremi…

O, îmi poţi deschide poarta,
Eşti iertător şi bun şi drept,
O aud pe Maria, o aud pe Marta
Şi-un vultur mi se zbate-n piept.

Sunt temător şi-nfricoşat,
Mă dor braţele şi ochii,
Dar la Tine-n luminos palat
E locul pregătit şi mă apropii.

Acolo-i locul meu şi râd
Pentru că m-ai iubit demult,
Cu Tine-n inimă şi-n gând
Mă regăsesc ca cel ce sunt…

Un risipitor copil iertat,
Spălat în suflet şi-n carne,
Îşi mulţumesc că mai purtat,
O, iartă-mă, iartă-mă, Tu, Doamne…

 C stancu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu