Megatendințe și literatură. O privire pentru azi și mâine... Lumea în schimbare... „Ce este mai important? Motoarele de căutare permit o analiză complexă, aproape completă a operelor literare. Criticul va trebui să stea în lanul de cărţi. Sacul nu este fără fund, este doar deschis, disponibil şi controlabil cum n-a fost niciodată. Problema care se pune este a criticului disponibil, calificat pe domenii, specializat în metodele de lucru moderne

Megatendinţe şi cultură pe pâine

Am observat că dvs. reţineţi că jurnalismul cultural este văduvit de susţinere în mediul cultural, că este imposibil ca jurnalismul cultural în forma print să dispară din peisajul cultural românesc, plus că s-a deschis un sac fără fund, nimeni nu mai poate controla fenomenul, cărţile vor scăpa de sub controlul academic, specializat.

Eu susţin că pe această temă importantă a literaturii române, se deschid noi canale de abordare a jurnalismului cultural. Când abordezi fenomenul trebuie să ai în vedere megatendinţele care străbat societate globalizată şi super informatizată.

1.    Sfera digitala, lumea s-a schimbat, este o altă lume.

Transformarea digitala schimba modelele culturale, de afaceri şi zona concurenţială. Declinul înregistrat de utilizarea PC-urilor şi creşterea gradului de adoptare a dispozitivelor mobile presupun alte abordări. Un nou univers de lucru apare alături de noi oportunităţi de a utiliza eficient o gama larga de dispozitive interconectate prin intermediul "Internet of things".   

Pe măsura ce ameninţările informatice continua sa se multiplice, devine tot mai greu ca datele, proprietatea intelectuala şi informațiile personale sa să poată fi controlate adecvat. Stilurile de lucru şi mijloacele de a stimula talentele devin tot mai agile şi flexibile în universul digital; tehnologiile digitale şi robotica vor potenţa tot mai mult sau chiar înlocui munca oamenilor. Vom activa într-un alt mod.
Alimentata de coliziunile dintre mediul social, mobil, „cloud şi big data”, precum şi de cererea privind accesul la informaţii oricând şi oriunde, cu sfidarea timpurilor, tehnologia are un puternic impact în toate zonele societăţii, dar mai ales în sfera de business a unei companii, influenţând cultura în mod evident. În prezent, companiile, printre care şi editurile, formatorii de opinie, jurnalişti independenţi, pasionaţii de comunicare, dispun de foarte multe posibilităţi de a utiliza eficient o gama larga de dispozitive interconectate prin intermediul "Internet of things". Operatorii culturali, alături de alţi operatori economici, pot avea acces la mari cantităţi de informaţii, pot pătrunde pe noi pieţe, în noi zone, la noi grupuri de oameni.

În viitor, peste 15-20 de ani, omul va interacţiona direct cu mijloacele digitale, informaţia va fi instantanee!

Deja, în lumea literară de aici majoritatea revistelor, majoritatea scriitorilor au migrat în mediul virtual, au bloguri, au pagini pe reţelele de socializare, opera literară ajunge foarte repede la cititor. Scriitorul nu mai are răbdare, criticul este depăşit, eseistul pare preocupat de alte teme, cititorul este agresat. Unii scriitori chiar îşi creează cărţile pe reţelele de socializare, pe bloguri, apar comentarii chiar în procesul de creaţie. Cărţile se vând în format virtual, se plătesc prin card, editurile au sisteme de plată imediată, cartea ajunge la cititor în regim de urgenţă.

Ce este mai important? Motoarele de căutare permit o analiză complexă, aproape completă a operelor literare. Criticul va trebui să stea în lanul de cărţi. Sacul nu este fără fund, este doar deschis, disponibil şi controlabil cum n-a fost niciodată. Problema care se pune este a criticului disponibil, calificat pe domenii, specializat în metodele de lucru moderne. Activitatea în echipă se presupune din start! Lumea nu se va mai întoarce la locul ştiut, va zbura spre alte zări.

2.    Importanţa spiritului managerial. Marketingul literar

Activitatea managerului devine acum un motor esenţial de expansiune economica în pieţele cu creştere rapida. În unele cazuri, aceşti întreprinzători înfiinţează companii inovatoare şi remarcabile, care atrag nevoile locale şi inspiră şi alţi manageri.

Managerul se preocupă de expansiunea entităţii pe care o conduce   într-o piaţă globală, conducerea unor jurnale culturale trebuie să fie preocupat de prezentarea cărţilor, scriitorilor, de cronicile literare, de interviuri cu oameni de artă, să reziste în mod eficient, coordonat în echipe tot mai sofisticate. Jurnalele literare ale uniunii scriitorilor nu sunt singurele active, apar jurnale susţinute de scriitori din resurse proprii, fără compromisuri politice. Sunt deschise, scriitorii manageri gestionează informaţia într-un stil deschis, obiectiv, sunt predispuşi la mai puţine compromisuri. Fără management nu poţi rezista în mediu social şi nu poţi atrage atenţia asupra literaturii. Literatura se desprinde cu energie de propaganda subtilă, impune politici.

Jurnale gestionate bine de scriitori se dezvoltă mult mai rapid decât cele ale uniunii, apar noi titluri, noi modalităţi de exprimare, scriitorii din linia a doua se dezvoltă mult mai rapid, investesc resurse proprii şi reuşesc mai bine. Foamea de expansiune îi pune prima linie.  Apare o „nouă ordine în literatură” indiferent ce doresc şi consideră cei din conducerea filialelor uniunii, noua mişcare îi depăşeşte pe toţi. Sunt atraşi noi creatori, cu potenţial, evitaţi de jurnalele clasice ale sistemului, aceşti se dovedesc mai activi, se susţin şi se adaptează mai repede şi mai bine.

3.    Creşterea cererii de resurse pentru susţinerea unui domeniu

Creşterea iubitorilor de literatură se face în valori absolute, dezvoltarea mediului literar şi creşterea numărului de iubitori de frumos din clasa de mijloc vor alimenta creşterea cererii de resurse pentru susţinerea domeniului. Revistele, altele decât cele ale uniunii, devin tot mai active, îşi spun cuvântul, se organizează mai atent. Se solicită acces la fondurile alocate de stat pentru susţinerea jurnalelor literare, în vreme ce resursele alocate de societate pentru acestea sunt finite din punct de vedere financiar şi organizaţional.

Se va intensifica lupta pentru resursele sistemului, competiţia va deveni mult mai tensionată.

Lupta va schimba sistemul gestionat de jurnalele uniunii, asupra acestora se vor exercita presiuni mari, noile valori se vor impune într-o modalitate specifică, la un moment dat. Managementul cultural şi marketingul vor modela fenomenul.

Premiile literare vor schimba şi peisajul literar. Schema susţinută de uniunea scriitorilor şi asociaţiile profesionale se va prăbuşi la un moment dat, unii vor renunţa, alţii se vor retrage, alţii nu vor înţelege fenomenul, alţii nu vor mai putea duce lupta cu sistemul global, alţii nu vor dori să lupte contra curentului actual. Unii vor fi hipnotizaţi de noua civilizaţie culturală. Vor apărea noi premii, cu valori mai însemnate, clasa politică, din spatele cortinei va sprijini, indirect, noi sisteme de premiere, apoi editurile, grupurile de interese, noile reviste literare, entităţile nou profit.

Noile provocări vor determina deschiderea de noi solicitări de resurse, jurnalele culturale se vor mişca mai greu, cele ale uniunii vor solicita mereu resurse, ele nu vor mai veni, se va ajunge la limită.

Tot procesul de apariţie a jurnalelor culturale va presupune transparenţă şi securitate în acelaşi timp, închiderea în şablon va duce la blocaje şi va genera blocaje.

4.    Redefinirea domeniului valorilor culturale

Dezvoltarea sistemului „big data şi a tehnologiilor mobile” culturale permit generarea şi analiza informaţiilor în timp real. Aceste tendinţe încep sa definească o abordare fundamental diferita – trecerea de la servicii culturale la un management al culturii, cu o atenţie mai mare asupra comportamentelor corecte, a prevenirii apariţiei non-valorilor, în timp real. Altfel spus, succesul cere ca scriitorii sa-şi re-imagineze abordarea domeniului cultural într-o altă modalitate.

Provocările legate de costurile unui jurnal cultural, calitatea actului literar şi accesul la cultură vor continua să stimuleze iniţiativele de reformare a domeniului cultural.

Numărul jurnalelor va cunoaşte o adevărată explozie, presupunând soluţii de tip comportamental, indiferent de nume, titluri, funcţii, activitate anterioară.

Activitatea culturală va deveni mai activă zilnic în noi forme, prin noi mijloace, prin noi tehnici de marketing.

Jurnalele personalizate vor deveni tot mai prezente, cele ale uniunii nu vor putea ţine ritmul.

Apar noi jucători în zona culturală, cei din zona uniunii se vor confrunta cu jucători culturali netradiţionali, atipici, greu de înţeles şi greu de prins într-un sistem clasic, bine cunoscut şi în alte perioade ale istoriei literare. Mai agresivi, mai implicaţi, mai inventivi. 

5.    Urbanizarea literaturii. Noile capitale culturale

Jurnale literare vor apărea în zone surprinzătoare, vor fi susţinute de comune, de sate, oameni singuri, edituri, organizaţii neguvernamentale. Accesul la informaţia culturală va schimba geografia culturală, diferenţele dintre centru şi provincie vor fi mai puţin evidente. În paralel cu dezvoltarea economică din provincie, vor apărea şi jurnale culturale în zone nonconvenţionale.  Unii îşi vor putea permite noi provocări, alţii vor fi depăşiţi. Noi cărţi, noi cronici, noi analize, noi istorii vor apărea mai rapid în zone în care uniunea scriitorilor nu va avea acces, revistele acesteia vor fi depăşite, vor apărea ca desuete, cu apariţii tardive. Capitala va fi acolo unde vor fi jurnale culturale de valoare. Vor fi accesate din toată lumea. Se va cunoaşte adevărata valoare, dincolo de micile „nebunii academice”.

Am întreprins această aventură în secolul al XXI-lea din motive obiective, abordarea s-ar putea să fie personală, dar a avea o altă opinie este un demers specific celui pasionat şi interesat de viaţa sa.

Exemplele sunt relevante, le observam peste tot. Sunt nume dinamice, circulă în lumea culturală.

De remarcat prezenţa editurilor digitale, cu expunere internaţională.

Jurnalele de cultură nu suferă, ele se transformă şi aduc informaţia culturală în zone de neimaginat în alte vremuri, la oameni surprinzători. 

Megatendinţele schimbă lumea zilnic, informaţia culturală este controlabilă la un nivel extrem, cum n-a fost niciodată, „motoarele de căutare” dinamizează peisajul cultural.

Constantin Stancu