Dumitru Hurubă și modelele care ne-au influențat: Erich Fromm (I)... „Evident, complexitatea temelor abordate şi comentate în studiile sale, îl situează pe Erich Fromm în imediata apropiere a multor personalităţi din domeniu: Sigmund Freud (în primul rând), Karl Marx, Baruch Spinoza, Soren Kirkegaard, Meister Eckhart, György Lukács, Max Horkheinner, Alfred Weber etc.”

 

ERICH FROMM

 

 

Fără îndoială, iar certificarea acestui adevăr a fost confirmată atât de specialişti cât şi, cu pregnanţă, de întreaga operă a celui care a fost şi va rămâne un nume de referinţă în domeniul socio-psihologiei şi filozofico-umanismului, ERICH FROMM. Ceva mai încolo mă voi ocupa un pic de biografia sa, deoarece conţine câteva elemente interesante, dar, deocamdată, simt nevoia unei destăinuiri pornind de la întrebarea: de unde a plecat ideea scrierii acestui comentariu? Citind şi recitind pasaje şi pagini din volumul Erich Fromm, TEXTE ALESE, Col. „Idei contemporane”, Ed. Politică, Buc. 1983, m-am mirat iar şi iar că, în vremea de vârf a ideologiei socialist-comuniste, acestei cărţi i s-a deschis drum pentru editare… Să fi fost vorba despre o… reabilitare, dar în stil comunist!, a unui autor destul de realist-incomod ale cărui scrieri ieşeau deseori din corsajul conceptelor occidental-capitaliste? Foarte posibil! Să ne amintim că el, poate şi ca evreu german, a părăsit o Germanie cu apucături hitleristo-naziste, încă în 1933 plecând în America. Revenind la volumul pomenit mai înainte, ca să-mi justific mirarea, voi recurge la notarea câtorva titluri din cuprinsul cărţii: „De la capitalism la socialismul umanist”; „Sănătatea mentală şi societatea” (Cap. IV); „Asociaţia verbală liberă şi libertatea cuvântului”; „Diferitele forme de agresiune şi de distructivitate şi condiţiile lor”; „Agresivitatea malignă: cruzime şi distructivitate; „Caracteristici ale societăţii noi. O nouă ştiinţă a omului”… Or, toate-aceste teme nu puteau fi pe placul ideologilor comunişti, cu atât mai mult având în vedere cuprinsul volumului cu mult mai variat, mai amplu şi mai semnificativ! Ca să nu mai spun că în peisajul ideologic comunist, întreg sistemul filozofico-socialist şi democratic mai avea doar puţin până se înfăşura în perfecţiune ca într-un linţoliu divin. Apărut sub egida-garanţie a Editurii Politice, volumul pare să fi fost prima traducere în limba română a unei părţi aproape infime din opera lui Erich Fromm. Şi, fapt oarecum amuzant: ca măsură de prevedere(?), girarea că nu s-au strecurat din traducere spre sistem niscaiva… şopârliţe, a fost asigurată de următorii: Studiu introductiv: Al. Tănase; Selecţia textelor: Ileana Răceanu şi Nicolae Frigioiu; Traducere din limbile franceză şi engleză: Nicolae Frigioiu; Controlul traducerii: Drăgan Stoianovici… Măsură de prevedere explicabilă la urma urmei dacă ţinem seama că Fromm nu a fost o apariţie accidentală în domeniul psihanalizei şi filozofiei sociale, ci continuator periculos pe alocuri – marxismul fiind ignorat fără prea mare… tristeţe – al preceptelor psihiatrice freudiene, cu precădere pentru estul european al momentului, dominat de sistemul impus de ideologia materialist-dialectică moscovită… Astfel stând lucrurile, prefaţatorul volumului amintit, Al. Tănase, prevăzător, dar şi destul de abrupt, se descotoroseşte de la bun început de eventuale interpretări sau alunecări spre ideologii capitalist-occidentale, scriind: „În strategia activităţilor constructive, menite să schimbe radical chipul ţării, să statornicească pe pământul României o societate mai dreaptă şi mai umană, cu o conştiinţă revoluţionară, nu numai să se adapteze realităţilor existente, dar să le şi transforme în lumina idealului socialist al progresului.” Este, ca să spun aşa, evadarea sigură de sub „vinovăţia” publicării unei asemenea scrieri, din moment ce Fromm nu a fost… digerabil nici măcar de nazismul de teama căruia el plecase în America în anul instaurării acestuia în Germania, adică în 1933.  

 

Această schimbare majoră în viaţa personală, nu l-a împiedicat, însă, pe Erich Fromm să se afirme în scurtă vreme ca unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă în domeniile: psihosociologie, filozofie umanistă,  socialism democrat etc. Prin extensie şi, poate cu puţină exagerare, se poate spune că domeniul sau domeniile în care Fromm şi-a desfăşurat activitatea, au avut în el unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi. De-aici şi accepţia generală că el, ca personalitate, şi-a depăşit cu mult predecesorii, mai ales prin faptul că studiile şi cercetările sale au rămas în domeniu cu ramificaţii complexe precum:  psihologie socială, psihanaliză, sociologie, filozofie umanistă, socialism democrat, cum spuneam… Din acest punct de vedere, traducerile la noi din opera sa, cele de după 1989, dovedesc din plin acest lucru. Voi aminti doar: Erich Fromm, Arta de fi (Col. Psihologia pentru toţi) (Traducere din engleză de Raluca Hurduc), Ed. Trei, 2013; Erich Fromm, A avea, sau a fi, tradusă la noi din engleză de Ocvtavian Cocoş şi apărută în Col. Psihologia pentru toţi), Ed. Trei, 2013;   Erich Fromm, Sufletul omului (Între geniul binelui şi al răului) (Col. Psihologia pentru toţi) (trad. din engleză de Laura Netea, Ed. Trei (2017).   

Evident, complexitatea temelor abordate şi comentate în studiile sale, îl situează pe Erich Fromm în imediata apropiere a multor personalităţi din domeniu: Sigmund Freud (în primul rând), Karl Marx, Baruch Spinoza, Soren Kirkegaard, Meister Eckhart, György Lukács, Max Horkheinner, Alfred Weber etc. Vorbim aici despre creaţii care îi şi asigură identitatea de reprezentant de vârf în domeniul în care şi-a construit personalitatea distinctă. Ajuns aici, consider oportun să mă refer la câteva detalii biografice ale eminentului om de ştiinţă Erich Fromm…

Astfel: pe numele său complet, Erich Seligmann Fromm s-a născut la 23 martie 1900, în oraşul german Frankfurt pe Main, ca singurul copil al părinţilor săi evrei ortodocşi: tatăl, negustor de vin evreiesc, mama Rosa, născută Krause, şi a decedat la 18 martie 1980, în Elveţia, la Muralto… Şi-a început studiile universitare în 1918 la Universitatea din Frankfurt, iar în timpul semestrului de vară din 1919, el s-a înscris la Universitatea din Heidelberg, unde a început să studieze sociologia sub îndrumarea lui Alfred Weber (1868-1958), (fratele mai bine al cunoscutului sociolog Max Weber), filosofului psihiatru Karl Jaspers (1883-1969) şi filosofului neo-kantian,. Heinrich Rickert (1863-1936), luându-şi doctoratul în sociologie la Universitatea din Heidelberg în anul 1922. La mijlocul anilor 1920, s-a pregătit să devină psihanalist prin sanatoriul psihanalitic al Friedei Reichmann. Un amănunt: în anul 1926, Fromm s-a căsătorit cu Frieda Reichmann din Heidelberg, dar s-au separat la scurt timp (1931) şi au divorţat în 1942. Însă, ca fapt divers-inedit: Erich Fromm a fost căsătorit de trei ori: cu Frieda Reichmann (1926-1942); cu Henny Gurland (1944-d. 1952) şi cu Annis Freeman (1953–1980), cu care se mută la Cuernavaca, lângă Mexico City… Tot în context biografic: From a avut mai multe atacuri de cord, în 1932, din cauza tuberculozei, Fromm petrece aproape întregul an în Elveţia, la Davos, în 1968, din cauza unui infarct, se retrage din viaţa publică, 6 ani mai târziu (1974), se mută la Muralto (Elveţia), unde, în 1977, suferă un al doilea atac de cord…

 

(Va urma)

 

Dumitru Hurubă  

*Foto. E. Fromm (sursa Internet)