Nicolae Breban - 85

Academia Română: omagiu academicianului Nicolae Breban la 85 de ani

Academia Română va organiza vineri, 1 februarie 2019, sesiunea aniversară omagială dedicată scriitorului Nicolae Breban, cu prilejul împlinirii vârstei de 85 de ani.

Evenimentul va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.00 (Calea Victoriei 125, Sector 1, București).

Vor lua cuvântul: acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, și prof.univ.dr. Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, care vor omagia personalitatea scriitorului Nicolae Breban, romancier, eseist, poet, dramaturg și publicist cu o carieră literară de peste 60 de ani.

Născut în 1934, la Baia Mare, într-o familie de intelectuali, privită și tratată ostil de către regimul comunist instaurat în România după 1944 (tatăl preot greco-catolic, mama de naționalitate german), Nicolae Breban se înscrie cu autoritate, încă de la debut, în galeria celor mai mari romancieri români postbelici, primit cu elogii de critica literară.

Opera sa, masivă, complexă, problematizantă, avea să fie redactată în câteva etape, marcate de relația autorului cu regimul politic de la București din perioada dictatorială. A debutat editorial în 1965, cu romanul Francisca, pentru care a primit Premiul Academiei Române. În anii imediat următori publică romanele În absența stăpânilor (1966) și Animale bolnave (1967), pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor din România. În 1977 îi apare romanul Bunavestire, considerat o capodoperă de critica literară și încununat din nou cu Premiul Uniunii Scriitorilor, dar atacat vehement de regimul politic de la București, întrucât autorul intrase în conflict deschis cu Partidului Comunist, denunțând, în 1971, la Paris, tezele culturale dogmatice adoptate de regimul Ceaușescu. Între 1986-1989, exilat provizoriu la Paris, va scrie piesele de teatru Culoarul cu șoareci și Bătrâna doamnă și fluturele și îi apare romanul Drumul la zid, subintitulat poem epic. Om al proiectelor de ample dimensiuni, Nicolae Breban publică după 1990: trilogia Amfitrion (vol. I: Demonii mărunți, vol. II: Procuratorii, vol. III: Alberta), pentru care primește, pentru a treia oară, Premiul Uniunii Scriitorilor, tetralogia epică Ziua și noaptea, tetralogia memorialistică Sensul vieții, volumele de eseuri O utopie tangibilă, Riscul în cultură, Spiritul românesc în fața unei dictaturi. Opera sa literară a fost tradusă în franceză, germană, italiană, suedeză, rusă, bulgară, maghiară, lituaniană, letonă, bucurându-se de o bună circulație internațională.

Redactor-șef al revistei România literară până în 1971, Nicolae Breban va inaugura, în 1990, când revine în țară, noua serie a revistei Contemporanul. Ideea Europeană, una dintre cele mai vechi publicații românești de politică, știință și cultură (fondată în 1881), al cărei director este și în prezent.

În octombrie 1997 scriitorul Nicolae Breban este ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 2009 membru titular.

Biroul de presă al Academiei Române

 

Lecturi: 
https://www.contemporanul.ro/actualitati-comunicate-stiri/academia-romana-omagiu-academicianului-nicolae-breban-la-85-de-ani.html

Magda Ursache în dialog cu Adrian Alui Gheorghe: Supravieţuiri în Post-Moralia... Dumitru Hurubă: - „Autorii”, doi scriitori de incontestabilă valoare şi indiscutabil talent, au pus umărul prieteneşte şi au construit o carte de actualitate generată şi de o percepţie excelentă a realităţii. Astfel, încă din titlul elegant-ameninţător, ei anunţând cititorul cam ce preparat spiritual-polemic îl aşteaptă între cele două coperte...

DUMITRU HURUBĂ

„DOI PE UN BALANSOAR”-INTERVIU…

Am intrat de curând în posesia unei cărţi, unicat în felul ei.

„Autorii”, doi scriitori de incontestabilă valoare şi indiscutabil talent, au pus umărul prieteneşte şi au construit o carte de actualitate generată şi de o percepţie excelentă a realităţii. Astfel, încă din titlul elegant-ameninţător, ei  anunţând cititorul cam ce preparat spiritual-polemic îl aşteaptă între cele două coperte. Apetisantă idee, iar materializarea ei este un răspuns prompt prin aplicarea unei reţete simple, însă care presupune, desigur, nu doar respectarea unor canoane asigurătoare de eficienţă şi valoare, ci şi de transmitere a unui sau unor mesaje, fapt care creează anumite obligaţii tehnico-tactice. Ca un fel de corolar, mai e nevoie să adaug că respectivii autori au pus la cale cu adevărat o carte cu un impresionant volum de informaţii proiectate spre noi prin aplicarea incisivelor...  şi cunoscutelor sisteme „foc cu foc” sau/şi „foc continuu” într-un gen literar cam neglijat în literatura noastră din ultimii ani: interviul literar.

Parcurgând paginile cărţii despre care va fi vorba în cele ce urmează, vom observa atât respectarea unor reguli bine statuate, cât şi evitarea în mare măsură a întrebărilor-şablon. În această ordine de idei, spontaneitatea şi dinamismul scrierii, ne vor conecta rapid la un spaţiu ideatic în care cei doi protagonişti-interlocutori se completează şi se întrec în a ne face părtaşi la un „scandal duet” de toată făineţea şi al cărui miez se numeşte eseu-pamfletul…

În prelungirea celor spuse, personal consider că nu e deloc puţin lucru ca, într-o carte cu peste 200 de pagini, să „agresezi” cititorul menţinându-l la aceeaşi tensiune a lecturii. Aşadar, cum se petrec… ostilităţile? Pentru al pune în gardă de la bun început pe  prezumtivul cititor, aşa cum aminteam, autorii au găsit un  titlu de carte extrem de potrivit şi de penetrant, cică: Magda Ursache în dialog cu Adrian Alui Gheorghe: Supravieţuiri în Post-Moralia. Titlul ne aminteşte de Andrei Pleşu şi cartea sa de eseuri filozofice Minima moralia, ceea ce nu e rău deloc, dimpotrivă… Dar interesant este şi că, atât Magda Ursache, interlocutoarea, cât şi Adrian Alui Gheorghe, reporterul, par îndrăgostiţi şi legaţi indisolubil de „arta conversaţiei” (v. Arta conversaţiei, de Ileana Vulpescu) care, printr-o coparticipare a celor doi, de altfel efectivă şi eficientă, rotunjesc zestrea valorică a cărţii.

Se înţelege că Magda Ursache nu scapă această ocazie de a-şi etala aproape la fiecare răspuns calitatea de polemist, redutabil desigur, dar şi extrem de bine informat. Răspunsurile sale conţinând o mare cantitate de… acid, valorificat pe spinarea vechiului sistem sau/şi pe cel actual, cu precădere, demonstrează că interesul personal şi goana după tot mai strălucitorul şi salvatorul… ciolan, constituie materia primă care face deliciul răspunsurilor-comentarii. Făcând un salt, nu prea mare, de la abstract la concret, Magda Ursache subliniază ideea întrebând, pe bună dreptate: „Dar câţi falşi dizidenţi nu ies în agora ca eroi culturalizatori! Cameleonii intră mereu în relaţie cu Puterea. Ieri la fel ca azi. Aşa că o istorie literară a neputinţelor noastre scriitoriceşti ar fi mai mult decât necesară, de vreme ce erorile  şi ororile nu contenesc, iar instinctele ca patima pentru putere, rapacitatea, ipocrizia s-au păstrat.” (p. 140). Particularizând, înţelegem din spusele interlocutoarei  că, pentru a-şi demonstra loialitatea faţă de putere, aceeaşi inşi sau pe acelaşi calapod, procedează exact ca şi înainte de ’89, adică lasă în urmă, în scris, nivelul lor de gândire murdară. Pentru că, analizând pe ansamblu, Magda Ursache are uimitoare capacitate nu doar de a recepta la maximum de înţelegere a întrebărilor lui Adrian Alui Gheorghe, ci şi de a le folosi ca punte de plecare/susţinere a punctelor sale de vedere. Şi o cface în aşa fel, încât întreaga poveste, întrebare-răspuns, ia forma clară după modul ei de a gândi şi de a reacţiona, totul, dar absolut totul în format de… pamflet, în acest fel răspunzându-i pe şleau reporterului, referind-se la scriitori: „(…)În presa noastră, domină conflictele de interese, nu de idei; injuriile, nu confruntarea de opinii; atacul la persoană, nu replica argumentată(…)(p. 66). Din acest punct de vedere, şi extrapolând puţin, trebuie doar un pic să facem pe pricepuţii, pentru ca, printre rânduri, să conştientizăm că spusele Magdei Ursache au „bătaie” lungă şi cu ramificaţii inclusiv în sfera politicului. Pentru că, desigur, cartea-interviu nu are ca tematică specială doar domeniul literaturii – nici pomeneală: Magda Ursache ne plimbă cu o dezinvoltură de sensibil evaluator inclusiv în lumea politicii de azi. În această ordine de idei, aş folosi următorul citat dintr-un răspuns al Magdei Ursache – cam lunguţ el, dar edificator: „Un istoric cu barbă rară afirmă că n-am fi spus noi primii «Pe aici nu se trece!». N-om fi spus numai noi, dar, când am spus, nu s-a trecut. Preşedintele Emil Constantinescu dusu-s-a la Mărăşeşti ca să-i anunţe pe veterani că «trecutul nu ţine de foame». Mai lipsea să fie medaliat Csibi Barna care a spânzurat o păpuşă închipuindu-l pe «crăişorul munţilor» şi a făcut bucăţi tricolorul. Dar câţi nu consideră tricolorul cârpă bună de şters pe jos?”(p. 82).

Evident, fiind o adevărată expertă într-ale polemicii cu regim special, „tovarăşa” de conversaţie a iscoditorului Alui Gheorghe, nu scapă nici cea mai mică ocazie pentru a introduce în propriul malaxor sarcastic lumea românească în toate ipostazele ei, aceasta, din punctul său de vedere, existând ca o valoroasă şi inepuizabilă materie primă pentru dezlănţuirea-i critică neiertătoare.  Dacă te conectezi în calitate de cititor la confortul pe care ţi-l oferă cartea „celor doi”, satisfacţia răzbunării pentru toate relele societăţii în care trăim, este deplină.

 

Magda Ursache în dialog cu Adrian Alui Gheorghe, SUPRAVIEŢUIRI ÎN POST-MORALIA.

Editura Eikon, 2018

Revista „Algoritm literar”, nr. 3-4/2018. Apare trimestrial la Călan, județul Hunedoara, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

Lecturi:

https://revistaalgoritm.wordpress.com/2019/01/24/algoritm-literar-nr-3-4-2018/?fbclid=IwAR0iMem4ewYlDjyhR7rx89JSvDSqYufqSgoKfjx7dTooXCsVyLTc4tocAJs

Constantin Stancu: Breaking news pentru absenți... Semnal, câteva vorbe, știrile care ne modelează umbrele, poezia la limită...

Volumul de versuri prezintă câteva poeme în limba română și limba engleză inspirate de realitatea imediată, efectele  fizice ale știrilor asupra ființei, negocierea conștiinței cu realitatea, dispariția omului etern în fața informației brutale, faptul că moartea a scos picioarele pe fereastră și povestea abia începe. Este o narațiune lirică neterminată în capcana publicității gratuite…

Un volum de biopoeme crescute lent…

Breaking news pentru absenți

Breaking news și timpul probabil,

au îngheţat vrăbiile, pocnesc precum păstăile,

e o noapte geroasă ca o dobândă

trasă cu forcepsul din statisticile băncii naționale…

Muncitorul se gândeşte la grevă și mai înjură o dată,

artistul visează la naşterea lui Isus într-o iesle simplă,

căptușită cu ziare care promovează

mica publicitate și marea absență.

Breaking news și timpul probabil,

guvernanţii ascultă colinzi vechi

în timp ce socotesc posibilele voturi și

indemnizațiile speciale.

Din cer cad oglinzi peste zăpada fragedă,

şomerul îşi pregăteşte cuţitul cumpărat la promoție,

taie din noapte o bucată -

timpul probabil și breaking news pentru absenți.

La ştirile sportive se anunţă noua campioană la fotbal,

un om cu o ghitară ţine albul deasupra zăpezilor,

pentru a nu se ridica la cer.

Televiziunea face publicitate morţii,

iar pe Facebook absenții dau like cu poftă...

Breaking news for Missing People

Breaking news and weather forecast,

the sparrows have frozen, they crack like pods,

it is a chilling night as a rate

pulled out with a forceps from the national bank’s statistics...

The worker is thinking about a strike and he howls yet again,

the artist dreams about the birth of Christ in a humble stable,

coated with newspapers which promote

the small ads and the big absence.

Breaking news and weather forecast,

the governors listen to old carols

while calculating the possible votes and

special allowances.

From the sky mirrors fall on the fresh snow,

the unemployed prepares his knife bought at the discount,

he cuts a piece of the night –

weather forecast and breaking news for absentees.

At the sportscast it is announced the new football champion,

a man with a guitar keeps the white above the snow,

not to levitate to the skies.

Television makes publicity out of death,

and on Facebook the absentees leave a like greedily...

C Stancu

Traducerea Elena Țăpean