Metrou pe o frunză de dud

Cobori spre cerul interior al oraşului

metroul picură pe o lumină de împrumut, din altă lume,

 

undeva pe dreapta - staţia  Izvor
apoi staţia  Eroilor,

coboară până trec învingătorii, urcă  dacă se înghesuie învinşii..

Spre Nord duc toate,  spre Gară, spre Nord,
acolo hamalii au obosit cărând cuvinte la marginea oraşului...

Brusc, in staţia de metrou apar omizile,

                apar frunzele, da - frunzele

    

şi piciorul tău frumos deasupra 
cioburilor acestei zile...

C Stancu