Dumitru Hurubă: Noryna, un roman de capră și sfadă... Umorul care leagă lumile... - Atmosfera în care se desfășoară narațiunea este bine conturată în roman: „În orice caz, după plecarea Norynei la Cluj, la UBB, cea mai grea lovitură au încasat-o bârfitoarele Andricăneștiului, fiindcă dintr-o dată materia primă de bârfă, care părea inepuizabilă și cu final previzibil, dar sigur de senzație, dispăruse…”(p. 95)

Noryna, narațiunea între dragoste, umor și speranțe

Dumitru Hurubă este un scriitor asiduu, mereu preocupat să pună în lumină viața oamenilor, pasiunile lor, căutările, dramele și să dea acea tușă unică narațiunii, umorul. În romanul Noryna*, apărut în anul 2018 la editura Limes, el prezintă o poveste picantă dintre Pietraru Simion, zis Simo, și Noryna Grandea, o tânără frumoasă, capricioasă, inteligentă, harnică și pasională. Ea are toate ingredientele să pună pe jar un bărbat, are replici vioaie și cu lipici, e romantică și dispusă mereu să joace rolul de adolescentă care-și păstrează secretele și replicile intacte.

Toată povestea se brodează în jurul unei tensiuni romantice dintre cei doi, alături de ei se remarcă și colegii de liceu Calomfir Drăgulea, Mitruț Mărcanu, plus alte personaje pitorești din localitatea Andricănești sau din alte locuri pe unde călătoresc cei doi în căutarea unui destin agreabil.

Legătura dintre eroii îndrăgostiți se susține pe linia romantică a tinerilor de liceu, mereu dispuși să inventeze ceva, deschiși la o viață spumoasă și dinamică. Replicile sunt interesante, au sare și piper, umoristul Hurubă știe să lase personajele să zburde. Umorul este unul de bun gust, cu multe accente ludice, cu situații haioase, cu replici care trădează inteligența și tristețea, plus acea linie de romantism pe care multă lume a pierdut-o.

Mama tinerei frumoase are alte planuri, dorește să-și vadă fata măritată cu fiul celui mai bogat sătean, deși acesta are o vârstă cam înaintată și nu are pic de romantism sau plăcerea de a vedea partea frumoasă a lucrurilor. Are o calitate: este din familia Candără și este bogat, este în top în satul în care se petrec marile întâmplări istorice.

Până la urmă cei doi reușesc să se căsătorească, situația are mult umor și este una originală, ieșită din tiparele obișnuite în Andricănești și din cele ale tradiției. Foștii colegi de liceu reușesc să lege intriga și să-i pună față în față.

De reținut eforul Norynei de a absolvi o facultate și străduința lui Simo de a lucra într-o companie importantă, chiar dacă la celălalt capăt al țării, Constanța.

Dumitru Hurubă își poartă personajele prin diferite situații, acțiunea se petrece în diferite locații, inclusiv în tren sau în casa „dușmanilor” Candără.

De remarcat portretele realizate de scriitor, atât alte personajelor principale, cât și ale mamei Norynei, Elida, poreclită Capra datorită pasiunilor ei obișnuite pentru amor la ore nepotrivite și în locuri nepotrivite. Ea se remarcă prin insistență, cinism și un pragmatism dus la extrem. Deși profesoară, ea este nevoită să încerce diferite variante pentru a rezista în lume, lucrează chiar în Spania, învață limba spaniolă și este descurcăreață. Îl controlează pe Baruțiu, soțul ei, fiind guralivă și agresivă. Un personaj tipic pentru localitățile mici unde trăiesc mari eroine.

Descrierea familiei Candără este bine făcută, o familie în care materialismul, prețiozitatea, falsa cultură, cinismul și goana după avere constituie regula bine coagulată.

De reținut și numele personajelor, ca de obicei Dumitru Hurubă are capacitatea de a le „boteza” pe măsura caracterului lor – Grandea, Baruțiu, Candără, Mitruț, Calomfir etc. Legătura dintre nume, caracter, faptele și dorințele personajelor este una bine creionată de scriitor. De asemenea autorul își construiește personajele din elemente disparate, bine legate între ele din punct de vedere literar, apelând la fapte, dialoguri, întâmplări neprevăzute, descrierile făcute de alte personaje. Ca de obicei, Hurubă are o simpatie reală pentru acestea, urmărindu-le reacțiile, îmbinând cu bine fantezia cu realitatea dură.

Atmosfera în care se desfășoară narațiunea este bine conturată în roman: „În orice caz, după plecarea Norynei la Cluj, la UBB, cea mai grea lovitură au încasat-o bârfitoarele Andricăneștiului, fiindcă dintr-o dată materia primă de bârfă, care părea inepuizabilă și cu final previzibil, dar sigur de senzație, dispăruse…”(p. 95).

Dialogul personajelor are adrenalină, specific adolescenței, cuvintele pătrund prin zidul conformismului acceptat de majoritatea colegilor:

„- Draga mea colegă, ai niște lasere în ochi atât de frumos albastre, încât aș fi fericit să mă carbonizezi cu ele…

-      Ești un prost și regret că suntem colegi de clasă și de bancă”. (p.58).

Despre potențialul soț al Norynei, cel programat de mama acesteia, cititorul poate descoperi personajul fatal din Andricănești:

„Da, îl știam pe Candără-fiul: nu prea arătos și, după ce a rămas repetent trei ani la rând, renunțase la școală și intrase în afaceri alături de bătrânul Candără… Și mi-am amintit cu detalii despre o descriere pe care mi-o făcuse Drăgulea după întoarcerea de la picnicul de pe malul Mureșului când era cât pe ce să înecăm…

-      Pentru mine, ca scriitor, Candără, e un personaj minunat, Simo, un personaj gata făcut, nu trebuie să-l reconstruiesc, pricepi? Este exact ce-mi trebuia în roman. Aproape mi-e drag și am ajuns să-l cunosc destul de bine… La prima vedere, pare o vietate ciudată care, în mod normal, ar trebui să facă parte dintr-un trib de prin jungla amazoniană.

-      Calomfire, să nu exagerăm, totuși…

-      Păi, crezi că eu fac literatură cu tine? Vreau să-ți spun că acest bogat om de afaceri, n-a arătat niciodată prea bine și nici prea deștept n-a fost, dar i-a mers mintea brici în afaceri” (p. 123).

Cititorul va afla despre acest gen de personaj și alte detalii, beția care ține două zile, abandonul pe marginea unei rigole cu capacul luat pentru că dorea să bea apă, bătăile ritualice din familie, indiferent cine avea inițiativa, tentative de sinucidere, utilizarea băuturilor alcoolice ca practică zilnică etc.

Scenele din clasele unde Simo și Noryna și-au petrecut timpul studiind, au un umor special, aflăm de frații sinus și cosinus, cum Thales din Milet a cucerit Troia împreună cu Ulise, despre un chimist celebru pe nume Niculaie Meclă etc. Elevii tratând subiectele de la diferitele materii cu superficialitate și în joacă…

Dialogul dintre personaje este presărat cu multe cuvinte străine, germane, engleze, spaniole, cu expresii uzuale, cu frânturi din marile opere literare, cu replici curente, mundane. Amalgamul de cuvinte trădează lumea personajelor în căutarea siguranței de fiecare zi, o căutare inconștientă, la limita disoluției și suportabilității.

Dumitru Hurubă, ca de obicei, a realizat un roman atractiv, cu o linie narativă clasică, cu nuanțe de umor care fac lumea mai agreabilă și unde iubirea este o joacă periculoasă. Adolescenții se maturizează treptat, păstrând o doză de inocență care aduce un farmec aparte.

El reușește să capteze atmosfera unor timpuri frumoase în care speranțele pot deveni realitate, în ciuda bârfelor din Andricănești, devenit pentru eroii din carte, centrul lumii…

Cititorul va avea în față un roman solid, bine construit, cu dialoguri alerte, totul bazat pe liniile de forță ale unui romancier încercat, stăpân pe situații. Cele 52 de cărți publicate îi dau autoritatea unui scriitor care își iubește cititorii. Referințele critice de la final ne prezintă un Dumitru Hurubă dedicat literaturii și constant în pasiune.

Constantin Stancu

*Dumitru Hurubă, Noryna, roman de capră și sfadă, 203 pagini, Colecția ROMANUL ROMÂNESC AL SECOLULUI XXI, Editor Mircea Petean, Florești-Județul Cluj: Editura Limes, 2018.  

Foto: D. Hurubă, scriitorul; M. Petean, editorul. Salonul Hunedorean al Cărții, 2018.