Un timp alb la miezul nopții. Poezia din ceasul primăriei

Pe ceasul cel mare al primăriei, bolnav de timp,

                 ai desenat o vrabie

                        ce poartă-n cioc oraşul

                        cu străzile mereu paralele pe ora exacta...

                        Un timp alb radiază mereu la miezul nopții,

în trupul meu ai desenat destinul

             

cu roşii artere, cu albe oase,

                        

 cu transparente tristeţi, 

cu vorbe de demult, fără vocale...

C Stancu 

Din vol. Pomul cu scribi (2006)