Radu Igna despre recuperarea
unei lumi aparent pierdute
Dedicat crezului său, scriitorul Radu Igna ne propune o carte despre cărți,
cărțile de lângă noi, cărțile care ne fac viața mai frumoasă. Sunt note de
lectură adunate în acest volum intitulat simbolic: Recuperarea unei lumi. Notele au fost publicate de Editura Marist
din Baia Mare în anul 2023 și reflectă viziunea autorului asupra literaturii, a
culturii în sens mai larg, o deschidere spre trecut și o detentă spre viitor.
De reținut moto-ul cărții: „Prieten sau dușman, cartea are toate calitățile unei persoane morale, ea înglobează toate bogățiile și totodată poartă toate contradicțiile. Cartea este om, ea reflectă universul și pune în mișcare lumea” (Albert Flocon, Universul cărții, p.3). Acesta trasează liniile de forță a notelor publicate, desenează peisajul spiritual al cărților analizate și fac loc imaginii autorilor care au făcut din scris pasiune, vocație, capacitatea de a mărturisi despre viață, binecuvântările care au venit din cuvintele ziditoare.
Radu Igna, romancier, profesor de meserie, a avut tactul și capacitatea de
a analiza cărțile primite, a scris, meticulos și după regulile acestei meserii
complicate, despre textele citite. Caietul său de note a devenit o carte a
vremii, recuperând o lume aparent pierdută, niciodată abandonată. Dublat de
inspirația scriitorului solid, cu viziune asupra lumii, autorul a făcut un
tablou mai larg asupra societății în care a trăit/ trăiește și care i-a
susținut existența. Nu are pretenția unui critic de meserie, dar stilul său
sobru, realist, după canoanele clasice, i-a permis să fixeze această lume
recuperată din fragmentele risipite de Dumnezeu prin fiecare autor analizat. De
remarcat în subtext și portretele existențiale făcute scriitorilor. Se
întrezărește și portretul autorului, un romancier cu o poziție bine definită în
literatură.
Notele nu se opresc numai asupra unor scriitori consacrați, ele depășesc această
limită, vizează pe cei care au evadat din timpul ce li s-a dat și au scris
despre universul lor, despre evenimentele care i-au marcat, despre pasiunile
care le-au amprentat existența, despre slăbiciunile lumii de ieri și de azi,
despre credințele lor. Trecutul, prezentul, viitorul se împletesc în aceste note
scrise cu responsabilitate de Radu Igna, o responsabilitate în fața semenilor
și a timpului de după timp.
Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu”
Hunedoara-Deva, la data scrierii textului, în Cuvânt înainte, de fapt prefața cărții, face o pledoarie pentru
lectură, pentru cunoaștere, pentru reevaluarea spirituală a iubitorilor de
carte. Trăind în universul bibliotecii, dânsul notează: „În paginile acestei
cărți, Radu Igna a adunat peste 40 de evocări ale unor scriitori, mai mult sau
mai puțin cunoscuți, cărora le analizează creația literară cu exigența, acribia
și competența unui autentic mânuitor al condeiului” (p.5). Continuă această
prefață, pledoarie pentru cultură, reținând: „Și <<eroii>> acestei
cărți, dar și cititorii, îi sunt recunoscători autorului pentru că a realizat
aceste portrete de scriitori care merită deplin să fie cunoscuți, apreciați și
păstrați în amintire. Astfel, lumea evocată de Radu Igna nu mai este o
<<lume pierdută>>, ci o lume vie care continuă să trăiască intens,
să fie recuperată în sufletul fiecărui cititor” (p. 6).
La finalul cărții sunt câteva date despre autor, opera sa ilustrând un romancier serios, dedicat zonei Ardealului, meseriei îmbrățișate, aceea de dsacăl, un atent iubitor de cultură, evocând oameni, fapte, evenimente care constituie repere pentru o istorie a românilor din acest ținut. Romane ca Vâltoarea (2001), Valea proscrișilor (2004), Condamnat (2016), Nimic deosebit în timpul serviciului meu (2003), susțin memoria locului, cea care formează istoria. Viața dascălilor este bine prezentată, cu suferințele și evadările necesare, o zonă mai puțin abordată de istoria literară. Apoi, notele de călătorie din Anglia, Suedia, Turcia ne arată o altă față a scriitorului: deschiderea spre cultura universală și punțile care leagă România de lumea accesibilă, de importantele civilizații. Descoperim și monografii dedicate operei unor scriitori consacrați precum Gligor Hașa. Realitatea a constituit baza cărților sale, o spovedanie a scriitorului în fața timpului și a iubitorilor de literatură, făcută cu sinceritate și bucurie. Un realism așezat, un autor împăcat deplin cu sine, cu lumea.
De remarcat și postfața lui Istrate Petru, profesor pensionar la data scrierii,
fost coleg al autorului și scriitor pasionat: „Acesta este profesorul de
engleză, Rudi IGNA (Radu), un domn distins în ciuda tinereții sale, cu morga de
aristocrat englez, întruchiparea gentlemanului perfect, așa cum mi-l imaginam
eu din multele romane din literatura engleză pe care o înghițeam pe nerăsuflate
la acea vreme” (p. 228).
Temele abordate sunt profunde: izbânda asupra morții, puterea celor fără de
putere, jocul destinului, umorul care face lumea mai bună, lupta cu timpul și
netimpul, destinul omului în vremuri complicate, lumea fantastică de lângă noi,
pledoarie pentru viața de zi cu zi, recuperarea istoriei prin jurnale sau
eseuri. Totodată sunt evocate cărțile care fixează istoria românilor, credința
creștină care a format personalități marcante, poezia care are geografia ei și
mirajul care schimbă perspectivele, lumea profesorilor și pasiunile acestora, a
constructorilor care au ridicate baraje la modul fizic și au împins limitele
umane la maxim prin suferință și sacrificiu.
Sunt evocați scriitori consacrați: Valeriu Bârgău, Cornel Nistea, Dumitru
Hurubă, Nicolae Crepcia, Ladislau Daradici, Nicolae Arsenie, Francis Munteanu,
Dumitru Tâlvescu etc. Sunt oameni ai credinței care au marcat comunități
întregi: episcop Alexandru Mesian, preot Ioan Mihăiescu, procuror Iosif Pop,
profesor Mihai Petre, Ioan Romeo Mânzală, om de știință etc.
De asemenea, sunt scriitori din județul Hunedoara, remarcați prin pasiunea
lor: Voicu Lăzăruț, Camelia Ardelean, Olga Rodica Toma etc.
Putem afirma: Radu Igna în timpul
serviciului său a recuperat lumea aparent pierdută, dar niciodată abandonată.
Notele de lectură sunt dovada unei lumi care are identitatea ei, valorile
solide care o susțin, viitorul se poate vedea dincolo de cuvintele ziditoare,
neînțelegerile și orgoliile trecătoare ale oamenilor.
Nu întâmplător, Radu Igna începe această carte cu izbânda asupra morții, semn că omul poate exista și-n lumea
spirituală, viața fiind mai puternică decât materia din care am fost plămădiți.
Literatura a biruit prin cuvinte, mai mult decât armate întregi…
Despre Valeriu Bârgău notează: „De câte ori treburile mă chemau în orașul
străjuit de cetate, cum o fac și acum, pe strada Horea la redacția Călăuzei. Îl
găseam de obicei la biroul încărcat cu hârtii, lucrând alături de salariații
lui, pe care-i numea colegi, scriind și ascultând cu răbdare pe vreun nevoiaș
căruia i se făcuse o nedreptate și, disperat, omul a venit cu plângerea la
Călăuza noastră pentru a cere ajutor” (p.8).
Despre cărțile lui Ladislau Daradici precizează: „Cititorul acestor volume
va constata, în primul rând, că autorul a imortalizat propriile trăiri. În al
doilea rând, concepția sa. Le-a scris pentru că oglindesc modul de viață cu
sfârșitul ei neașteptat, cu filozofia moștenită de la străbuni: să trăiești cât
ți-e dat cu demnitate…” (p.156).
Despre cartea lui Ioan Romeo Mânzală Tronul
străbunilor din Hațeg, Radu Igna reține: „Cartea domnului profesor Mânzală
este un amplu eseu scris în spiritul credinței și al științei pe care autorul
le stăpânește deopotrivă, o <<încercare>> de a descifra originea și
semnificația megalitului din Dealul Hațegului. Citim în Introducere:
<<Este foarte greu să treci de la lucruri reale, palpabile, văzute și
încercate, la cele pe care le simți și le intuiești, pe care le poți pipăi doar
cu mintea. Îți dorești să comunici cu altă lume pe care nu o vezi, dar o simți
ca și cum ar fi aievea>> ” (p.45).
Despre prozatorul Cornel Nistea, referindu-se la romanul Întâlnirile mele cu Orlando (2012), Radu
Igna ține să sublinieze: „Romanul reflectă criza profundă a societății
comuniste, impasul ideologic și moral la care s-a ajuns. Narat la persoana
întâi, îl are ca protagonist pe Horațiu Inochențiu Codru, prozator, sociolog,
și artistul plastic Orlando, apreciat în țară și străinătate. Scene întregi din
roman reflectă rolul creației artistice, cu precădere ale artistului plastic”
(p.13).
Umorul reprezintă modul în care lumea se scutură de zgurile care o
afectează. La prozatorul Dumitru Hurubă, Radu Igna reține titlurile cărților
care o linie directoare în labirintul vieții: Rezervația de zăpăciți (1995), Scuzați că ne-am cunoscut (2017),
Aranka-Neni sau canapeaua cu scârț (2012); Fosfor
și psihiatrie (2022), dar și atmosfera pretinșilor intelectuali, tehnocrați
de viță veche: „Buni, răi, cum suntem, intelectualii biroului nostru, formăm un
colectiv de oameni ai muncii strâns-uniți în jurul șefului de birou. Așa se
vede dinspre celelalte birouri. Realitatea e că ne suportăm cu stoicism
zâmbindu-ne circumstanțial, și abia așteptam să se termine programul” (p.78)
Autorul este atent și cu poeții, reține versuri profunde, semnificative.
Nicolae Crepcia: „în grădina cu morți/ va răsări cândva o floare de piatră/
cu numele meu” (p.114).
Claudiu Șimonați: „Poetul vrea minunea să-și asume/ Când într-un stih
descoperă o lume” (Sentimente într-un
vers, p.94).
Ion Urdă: „Sisifi moderni cu viața simbolic bolnavă,/ pentru noi urcușuri
va fi mereu în van/ mereu o altă cale spre un alt vis” (p.109).
George Achim: „singurătatea parcă are voce/ și de întuneric umple
încăperea/ unde eu scormonesc prin amintiri” (Vocea singurătății, p. 179).
Am putea cita din aceste note de lectură, cartea este o pledoarie pentru
recuperarea memoriei, adeseori atinsă de ruginile veacului, oamenii sunt acolo,
Radu Igna îi vede și surprinde momentul în care sufletul lor este străbătut de
un fulger divin. În felul acesta, istoria devine mai frumoasă, o carte prinde
aripi, cuvintele înmuguresc…
Constantin Stancu
Iunie 2023
*Radu Igna, Recuperarea unei lumi: note de lectură, 233 pagini, Baia Mare: Editura Marist, 2023 (prefața Ioan Sebastian Bara; amintiri Petru Istrate; scriitori prezentați și autori: Valeriu Bârgău, Cornel Nistea, Constantin Stancu, Ioan Barb, Miron Simedrea, Ioan Romeo Mânzală, episcop Alexandru Mesian, Teresia Bolchiș Tătaru, Corina Burlan, Istrate Petru, Ovidiu Vasilescu, Dumitru Hurubă, Ioan Velica, Romulus Tot, Claudiu Șimonați, Florica Gobjilă Barbu, Miron Țic, Ion Urdă, Nicolae Crepcia, Romulus Urs, Mihai Petre, Voicu Lăzăruț, Olga Rodica Toma, Camelia Ardelean, Maria Tătulea-Codrean, Ladislau Daradici, Dumitru Tâlvescu, Cornel Olariu, George Achim, Csiki Zoltan, Duluceac M. Ion, Daniel Dragomirescu, Nicolae Arsenie, Mihai Cojocar, Francisc Munteanu, Ioan Drăghici, Stoica Genu Iosif, Pop Iosif, Ion Stegărescu, Preot Ioan Mihăiescu).
Text apărut în revista „Vatra veche”, nr. 6/2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu