Hațeg: 20 iulie, ZIUA ENERGETICIANULUI

20 IULIE - ZIUA ENERGETICIANULUI, zi aniversară pentru salariaţii SH HAŢEG

Scurt istoric Ziua energeticianului, sărbătorită din anul 1992 de către lucrătorii din sectorul energetic, este un prilej de sărbătoare, dar şi unul de bilanţuri şi evocări pentru salariaţii Sucursalei Hidrocentrale Haţeg. Sucursala Hidrocentrale Haţeg a luat fiinţă în anul 1976, concomitent cu începerea derulării investiţiilor la amenajarea hidroenergetică a Râului Mare, având în perspectivă amenajarea în continuare a Râului Strei, lucrările efective începând în anul 1975. Valea Râului Mare şi toată zona înconjurătoare, valorificată din punct de vedere hidroenergetic, prezintă şi un valoros potenţial turistic prin peisajul deosebit şi clima blândă a ţării Haţegului. Prezenţa în regiune a numeroaselor monumente istorice şi de artă străveche constituie tot atâtea argumente pentru potenţialul turistic şi economic al ţării Haţegului. Deşi preocupări pentru exploatarea hidroenergetică a Râului Mare există încă de la sfârşitul secolului XIX, în anul 1970 s-a elaborat un studiu pentru AHE Râul Mare Retezat, în două trepte, cu devierea apelor înspre Râul Timiş. În anul 1974 s-a elaborat un alt studiu tehnico-economic, care prevedea amenajarea Râului Mare în treapta unică, cu o centrală pe restituţie, respectiv CHE Clopotiva. Prin HCM 1612 din 20.12.1974 a fost aprobat STE- ul (studiul tehnico-economic), elaborat în 1974. Lucrarea a fost încredinţată Întreprinderii Electrocentrale Cluj, care a început lucrările în prima parte a anului 1975. La începutul anului 1975 au fost atacate de către Trustul de Construcţii Hidrotehnice Bucureşti, grupul de şantiere Râul Mare Retezat lucrările de organizare în zona Brazi şi accesele principale în centrala Retezat şi galeria de cable. Totodată, Întreprinderea de Construcţii Forestiere Deva, actualul FORICON Deva, a început construcţia de drumuri spre barajul Gura Apelor, unde exista până la acea dată doar o potecă şi pe râurile Nucşoara, Râul Bărbat şi Râuşor, precum şi către nodul de presiune, respectiv Castelul de Echilibru şi Casa Vanelor, toate constituind părţi importante ale amenajării Râului Mare Retezat. La jumătatea anului 1975, Întreprinderea Electrocentrale Cluj, în vederea supravegherii lucrărilor şi asigurării amplasamentelor, a înfiinţat în oraşul Haţeg o secţie, care avea sediul pe strada Uzinei nr. 1, actuala Primărie a oraşului Haţeg. Nume cu care ne mândrim Primul şef de secţie numit a fost inginerul Oprescu Nicolae, care a funcţionat până în luna noiembrie 1975. Următorul şef de secţie a fost inginerul Câmpeanu Ioan, care a fost numit în luna martie 1976, perioada de interimat fiind asigurată de către ec. Cornescu Vasile, contabilul şef al secţiei. În luna iulie 1976 s-a înfiinţat, prin Decret Prezidenţial, Întreprinderea Electrocentrale Haţeg. Primul director al noii întreprinderi a fost numit inginerul Câmpeanu Ioan, sediul întreprinderii fiind pe strada 8 Mai. Din anul 1981, sediul întreprinderii s-a mutat pe strada Progresului numărul 38 bis, unde funcţionează şi la ora actuală, urmând ca după mutarea în sediul nou, a cărui construcţie a început deja pe bulevardul Nicolae Titulescu, aici să rămână sediul S.C. Hidroserv Haţeg S.A., societate care asigură serviciile pentru Sucursala Hidrocentrale Haţeg. Din anul 1987 până în prezent, director al Sucursalei Hidrocentrale Haţeg este domnul inginer Teodor Mircea. Atenuarea şi evitarea viiturilor Acumulările Sucursalei Hidrocentrale Haţeg contribuie şi la atenuarea viiturilor pe Râul Mare şi Râul Strei, aspect deloc de neglijat. Viitura deosebit de energică produsă pe Râul Mare în 12-14 iulie 1999, soldată cu 14 morţi, victime ale unui torent care s-a năpustit în miez de noapte asupra coloniei amplasate lângă barajul Gura Apelor, a fost integral atenuată pentru localităţile din aval de barajul Gura Apelor. Astfel, în baraj s-au acumulat circa 30 de milioane metri cubi de apă, care altfel ar fi ,,măturat" toate localităţile situate în zona riverană a Râului Mare şi Râului Strei, până la Mureş. Amenajări Sucursala Hidrocentrale Haţeg exploatează la ora actuală un bazin hidrografic de aproximativ 2448 kilometri pătraţi şi are, din punct de vedere hidroenergetic, trei amenajări în exploatare: AHE Râul Mare Retezat, AHE Râul Mare Aval şi AHE Strei. AHE Râul Mare Retezat este o amenajare preponderent energetică, ce permite să se obţină circa 630 GWh/an în condiţiile exploatării la parametrii nominali şi într-un an hidrologic peste medie (700 l/mp/an ). Barajul şi lacul de acumulare Gura Apelor este amplasat la confluenţa râurilor Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi Râul şes, în locul numit Gura Apelor, situat la aproximativ 45 kilometri de oraşul Haţeg. Barajul este construit din anrocamente, cu nucleu de etanşare din argilă şi dispune de un volum util de 200 milioane metri cubi apă. Energia electrică este produsă în CHE Retezat (centrala de cădere mare), cu o putere instalată de 335 MW şi CHE Clopotiva, cu o putere instalată de 14 MW, producţia medie anuală de energie estimându-se la 629,5 GWh/an, la finalizarea investiţiei. AHE Râul Mare Aval - tronson Clopotiva- Strei are nouă hidrocentrale de cădere mică, cu o putere instalată de 134,4MW şi o producţie de energie de 195,5 GWh/an. Este localizată în depresiunea Haţegului, pe cursul inferior al Râului Mare şi constă din trei acumulări (Ostrovul Mic, Păclişa şi Haţeg), realizate cu diguri perimetrale din materiale locale, cu baraj şi centrala în frontul de retenţie şi şase centrale amplasate pe canalele de derivaţie (Ostrovul Mare, Cârneşti I, Cârneşti II, Toteşti I, Toteşti II şi Orlea). Centralele construite pe canale de derivaţie valorifică debitul instalat de 90 mc/sec turbinat de centrale - baraj (Ostrovul Mic, Păclişa şi Haţeg), debuşările realizându-se în lacurile de acumulare din aval. Digurile de contur sunt alcătuite din material omogen constituit din balast, etanşate spre lac cu plăci din beton armat cu plasa sudată tip Buzău, rezemate pe un pinten de beton. AHE Strei, sector Subcetate - Simeria constă din 7 centrale, cu o putere instalată totală de 81,73 MW. Schema de amenajare a Râului Strei pe sectorul aval de confluenţă cu Râul Mare se încadrează în schema cadru a bazinului Râul Mare inferior şi continuă schema de amenajare a Râului Mare cu lucrările date în exploatare. C.H.E. Subcetate - deja executată, este o centrala baraj, amplasată în frontul de retenţie şi echipată cu două turbine KVB, cu puterea instalată de 11,66 MW. C.H.E. Plopi - este în execuţie, va avea o putere instalată de 11,96 MW. Proiectul prevede construirea a încă cinci centrale pe Râul Strei, sector Subcetate - Simeria: CHE Bretea, CHE Strei, CHE Călan, CHE Băcia şi CHE Simeria, din care CHE Bretea are program de investiţii începând cu anul 2006. Responsabil Imagine şi Relaţii Publice Florin DAMIAN