NICOLAE UŢICĂ ȘI MEMORIA DE REZERVĂ ÎN ZORI
Între anii 1996- 2003 Nicolae Uţică a publicat şapte
cărţi care au fost bine primite în lume culturii, respectiv de Adrian Păunescu,
Ioan I. Iancu, Adrian Năstase, scriitorul Eugen Evu, acad. Dan Berindei, acad.
Răzvan Teodorescu, etc. , nume care se impun în viaţa publică a României.
Titlurile cărţilor sunt sugestive şi rămân în memoria
cititorului: „ Asimptotă la nemărginire
„ - 1996; „ Diploma „ – 1997; „ Memoria
de rezervă „ – 1998; „ Numeri/ numbers / nombres / „ – 1999; „ Valea Jiului,
Valea Plângerii „ – 2000; „ Asimptotă la eternitate „ – 2002; „ Merişor de
Băniţa „ – 2003.
În anul 2003 scriitorul Uţică află de sit-ul „ poetry.com „ care este adresa de
Internet a „ The International Library of Poetry, Library of Congress „ (
Biblioteca Internaţională pentru Poezie. ) în America, unde se desfăşoară cele
mai interesante concursuri de poezie şi totodată deschise de pe glob. Sit-ul are milioane de vizitatori, iar
poeziile câştigătoare sunt tipărite în cărţi şi afişate în lumea virtuală. În
locaţia „ Owing Mills „ există
ecrane mari unde se pot urmări zi şi noapte poeziile câştigătoare.
În iulie 2003 Nicolae Uţică alege să intre în concursuri
cu poemul „ Zori şi amurg „ .
„ Cu un zâmbet de
ceaţă/Mă învelesc spre dimineaţă/ Nedesluşite în amurguri/Sunt gândurile
aprinse, ruguri/ „ – iată un versurile care au intrat în joc.
Nicolae Uţică primeşte în Valea Jiului, unde locuieşte,
prin poştă, vestea că este câştigătorul concursurilor.
Acesta este semnul în care poetul primeşte curaj şi
abordează din nou concursurile cu poemul „ Regele
fricoşilor „.
„ Un ger năprasnic
a venit în vară/m-am zgribulit odată cu cocoşii/pe flori de gheaţă voi dormi
spre seară/dar rege îmi vor spune toţi fricoşii./De astăzi trec mai rar prin al
tău templu/mă mulţumesc cu atât, n-am ce mai face/un privilegiu-n gând să te
contemplu/iar amintirile-s ca nişte ace./Un foc mistuitor mai dă-n amurg/este
un gând şi-o ultimă răceală/şi cale versuri despre tine-mi curg/sunt
pacientu-abia întrat în boală.”
Scrisoarea de confirmare este datată 20 ianuarie 2004 şi
alături de poem, eticheta: „ Excellent poem „ Scrisorile venite din America sunt serioase,
fără umbre sau false aprecieri.
În martie 2004 Uţică intră din nou în concurs cu poemul „ Credinţă”.
„ Cu insomnie achit
nota de plată/Aceasta îmi este cuvenita răsplată/hărăzite mi-au fost multe
suferinţe/tributarul mai vechi a unei credinţe/la gardul metalic a unei grădini
noi/ având ochii în lacrimi şi chipul în ploi/mi-e fală, mi-e jale şi dor îmi e
mie/n-am frică de moartea ce-n mine învie/”
Cei din America vin iarăşi cu o aşteptată confirmare şi
cu eticheta: „ Excellent poem”
Pentru a treia oară Uţică este declarat câştigător, este
laureatul concursului.
Intrat în competiţie, Nicolae Uţică intră din nou în
concurs cu poemul „ Fără titlu”.
„ E naturală
neputinţa/un rău ceresc şi univoc/dar setea de-ţi aspiră fiinţa/celulele
migrează în alt loc/nesomnul simţurilor se aşează-n rând/la marele pârjol al
sorţii/un jind suspect, întrevăzut în gând/lihneşte un sărut al morţii.”
„ The
International Library of Poetry „îi trimite în Valea Jiului cele trei
antologii de poezie mondială. Fiecare carte începe cu un poem al său. Sunt în
aceste cărţi poeţi, scriitori de pe toate continentele.
Apoi „ American
Biografical Institute „din USA, Carolina de Nord, îi solicită lui Uţică
datele personale cu aspecte din viaţa sa pentru a fi inclus în dicţionarul „
Contemporary Who` s Who” şi îl include
în Comitetul Redacţional de Avizare pentru personalităţi din întreaga lume, din
diverse domenii: cultură, artă, ştiinţă, sport, etc.
Scriitorul acceptă şi trimite datele solicitate,
recomandând personalităţi din România pentru ABI, USA.
Pentru poezia „ Fără
titlu”, Nicolae Uţică primeşte recunoaşterea internaţională, prin epistola
venită din USA la 28 mai 2004. Tot în aceeaşi perioadă este invitat şi
nominalizat la Marele Premiu de 20.000 USD. Invitaţia a fost pentru decernarea
premiilor şi simpozioanele de la Philadelphia din 13 – 14 august 2004, dar cei
care au lansat invitaţia nu au plătit şi contravaloarea taxelor de transport.
În această situaţie Nicolae Uţică s-a adresat Consiliului Local Petroşani
pentru o sponsorizare, dar răspunsul nu a fost satisfăcător. Scriitorul a rămas
să se consoleze şi a fost mulţumit de nominalizare şi recunoaşterea
internaţională, deşi în antologiile din America este reprezentantul Văii
Jiului, a Petroşaniului, adică a celor din România. De reţinut că americanii l-au acceptat ca
membru de onoare şi merit al „ The International Society of Poets „,
ceea este o bucurie pentru cel nominalizat.
Titlurile primelor trei antologii internaţionale în care
apare scriitorul Nicolae Uţică sunt: „
The Colors of Life „ ( Culorile vieţii ) - ed. I-a, apoi ediţia a II-a şi „
Touch of Tomorrow „ ( Atingere de
mâine ). Ele au apărut sub egida „ The International
Library of Poetry, Library of Congress „
A patra antologie poartă titlul „ Eternal Portraits „ ( Portrete eterene ) apărută la aceeaşi editură
în anul 2004.
Apoi, în anul 2005, Nicolae Uţică este publicat în „ The Best Poems and Poets „ ( Cele mai
bune poezii şi poeţi ) , USA – Library of Congress . În anul 2004 , printr-o
epistolă de suflet Nigel Hillary, Publisher of Noble House London- Paris – New
York, îl confirmă internaţional şi îl aprecia pe poet, solicitându-i
colaborarea. Poetul le trimite poemul „ Patent „ ( Brevet de invenţie ) – „ În decor curat/prin corespondenţă/antum te-am curat/prin corespondenţă/îţi
scriam scrisori poeme senine/le pictam cu flori/polen şi smochine./Fluturi
zăboveau/zilnic pe arcade/duios mai cântau/cât de bine îţi şade/ …/Zburători de
ieri/se zbat sub escortă/cântând jalea în seri/pe-un cap de bancnotă/”
Poezia a apărut, editată de Noble House London-Paris – New York, în cartea „ Labours of Love „ ( Laboratoarele Dragostei ).
În anul 2006 Uţică cel din Valea Jiului apare din nou la
„The Intrenational Library of Poetry”
cu poemul „Origins” ( Strămoşii ).
„ Strămoşii/bucată
de munte/o aripă aveai/de-a dreapta/văpăi de foc/aveam de-a stânga/două
inimi/un trup/doar El ne ştia/de - a întregul/om/pe aripile noastre/ţipau
strămoşii. „
Acest poem este preluat, cu acordul autorului şi de „ Noble House of
London-Paris- New York „ şi a apărut în
cartea „ Song of Honour „ ( Cântec
de onoare ) Aceeaşi poezie a mai apărut şi în vestita revistă „ Poet ` s of Corner ( Colţul poetului ).
Recunoaşterea internaţională a poetului s-a făcut pas cu pas, în fiecare an un
semn. În antologiile publicate în America şi Anglia, care au o circulaţie
internaţională, stă scris: „ Nicolae Uţică – writer ( scriitor), Petroşani,
Valea Jiului, România.
„ Homer mi-a fost
profesor/Icar maestrul harnic/Eratostene cenzor/iar Rilke paharnic/ … Eu iubesc
literatura şi arta/n-am ştire să existe o boală mult mai gravă/ să mă asiste
doar greierii –n otavă”.
În anul 2008 a apărut cartea „Immortal Verses „ ( Versuri imortalizate ) la Editura „ Library
of Congress „ , iar Uţică este prezent în carte cu 5 poeme. Iată unul - „ Flash 28 „ : „ Iubit-o/te rog înţelege/o viaţă este/alata în lumea asta nu-i/nu s-a
născut instanţă să condamne/vreun salcâm ce-şi are cucul lui/”
Dar aventura americană a lui Uţică este în expansiune.
În anii 2003 – 2004 „ American Biografical Institute „ l-a declarat pe scriitor ca „ om
al anului „, iar în anul 2004 a fost propus de „ United Cultural Convention „ ,
USA la „ Premiul pentru Pace „.
În România la Editura „ Focus „ – 2007 au apărut cărţile „ Zori şi amurg” ( trei piese de teatru şi aforisme ) şi „ Poeme „
– antologie de autor.
Iată pe scurt aventura poetică a unui scriitor din Valea
Jiului, care îşi propune să zică lumii poemele sale, atinse de energiile
neliniştii.
Constantin Stancu
Septembrie - 2009
