Doamne, ştiu bine
că voi veni, într-o zi,
nefericitul de mine,
în faţa
Celui ce-nseamnă Calea,
Adevărul şi Viaţa.
Cum voi fi-n stare
eu, care sunt doar
slăbiciune şi disperare,
cum voi putea să m-apropii
de lumina aceea
ce explodează până-n negura gropii?
Cum voi trece
dincolo de locuri, de vremuri,
eu, care şi-azi
nu trăiesc, ci,
de fapt, mă cutremuri?
Eugen Dorcescu
(fragment din cartea Sub cerul genezei)
