Un dicționar intercultural al revistei „Orizont literar contemporan”. Scriitori fără frontiere

Daniel Dragomirescu și literatura fără frontiere

În colecțiile revistei pe care o conduce în calitate de redactor șef, Daniel Dragomirescu a lansat un Dicționar intercultural al revistei „Orizont literar contemporan”/ CONTEMPORARY LITERARY HORIZON. AN INTERCULTURAL DICTIONARY*, promovând un număr important de scriitori din întreaga lume, formând o rețea în care se regăsesc iubitorii de literatură. Dicționarul a apărut la Iași: Editura Pim, 2017 în limba română și limba engleză.

Pasionat și implicat, autorul a colectat o bază de date bogată despre cărțile scrise în lume, despre scriitori, prezentându-ne o panoramă relevantă despre fenomenul literar actual. Barierele au căzut, astfel că mulți scriitori au intrat în relație unii cu alții, s-au cunoscut și se cunosc, iau contact cu ultimele noutăți.

Daniel Dragomirescu** (12 aprilie 1952, Bucureşti) este prozator, eseist, publicist, traducător şi editor și Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Este, de asemenea, redactor șef al revistei „Orizont literar contemporan” şi coordonator al colecţiei de cărţi interculturale bilingve „Bibliotheca Universalis”, promovând scriitorii din întreaga lume, am putea spune că este artizanul literaturii fără frontiere.

Dicționarul ne prezintă pe scurt date despre scriitori, cărțile publicate, activitatea artistică, totul sub algoritmul unei seriozități bine coagulate. Sunt luate în seamă operele celor pasionați de literatură și împreună formează o comunitate solidă, o grilă de valori pe care se poate construi identitatea interculturală a lumii.

O panoramă de temelor și ideilor contemporane ne dă imaginea lumii în care trăim: Apocalipsa după Kosovo (Afrăsinei, Cătălin); În labirintul cărților (Albu, Mihaela);  Biblia pentru minte și trup (Mark Atkinson, traducerea Apetrei, Ioana Gabriela); Cabala de la luz (Arroyo Silva, Antonio); Memoria artificială (Blumenreich, Julia); Ultima carte despre întuneric (Dan, Bianca); Vâltoarea (Radu Igna) etc. Titlurile cărților exprimă frământările unei lumii dinamice, marcată de schimbări dramatice și necesitatea frumosului pe un fond de suferință. Istoria recentă și revoluțiile de tot felul stau la baza cărților publicate de autorii cuprinși în acest dicționar.

Din activitatea scriitorilor aflăm date esențiale pentru fenomenul literar actual. Fernando Toledo din Argentina a fondat împreună cu Hernan Schillagi editura independentă Cărțile Pietrei Infinite, publicând mulți poeți. Vôgaluz Miranda din Brazilia a compus texte (librete) pentru formația ONG și prin scrierile sale a satirizat politicienii din țara sa pentru incapacitatea de a aduce bunăstarea și normalitatea socială pentru cetățeni.  Sally Evans editează publicația „Poetry Scotland” și este editor de poezie pentru Centrul Filologic Scoțian etc.

Despre Ion Lazu putem afirma că inițiativele și proiectele Plăci memoriale pentru mari scriitori dispăruți și Memorialul scriitorilor români încarcerați sub regimul comunist, aduc o contribuție importantă la istoria literară din România și fixează în memoria colectivă ideea că se poate rezista prin cultură, iar tăvălugul istoriei este înfrânt de poezie și poveste.

Mulți dintre scriitorii promovați în dicționar au fost sau sunt activi din punct de vedere social, implicându-se în proiecte cu impact, în mișcări politice, promovând poezii, eseuri, proză prin toate mijloacele de comunicare în masă, au o personalitate bine conturată și dorința de a colabora cu alte persoane.

De asemenea, mulți sunt traduși în limbi de circulație mondială sau traduc cărțile confraților, au puncte de vedere legate de faptele scriitorilor în secolul al XXI-lea.

Acest dicționar atrage atenția prin generozitatea culturii în raport cu marketingul literar actual și valorifică imensul rezervor spiritual al lumii. Este un exercițiu de frumusețe într-o lume marcată de convulsii, sugerând că viața are valori care înnobilează cititorul. Deși datele despre scriitori și cărți sunt minime, efectul asupra cititorului este maxim, capitalul literar se extinde cu forță într-o societate aparent amorfă.

Daniel Dragomirescu merită respectul nostru pentru această realizare culturală densă care pune pe gânduri lumea literară.

Constantin Stancu

Februarie, 2018

*Daniel Dragomirescu, Dicționar intercultural al revistei „Orizont literar contemporan”/ CONTEMPORARY LITERARY HORIZON. AN INTERCULTURAL DICTIONARY, 226 pagini, Iași: Editura Pim, 2017.

** Daniel Dragomirescu (12 aprilie 1952, Bucureşti). Prozator, eseist, publicist, traducător şi editor. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Debut poetic la ziarul „Teleormanul” (Alexandria, 1971); debut în proză cu povestirea „Corabia lui Noe” la ziarul „Păreri tutovene” (Bârlad, 2001).

Colaborări la revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Nord literar”, „Revista 22”, „Memoria” şi altele.

În 1988 a depus la Ed. Cartea Românească volumul de proză scurtă Sfârşitul nopţii, care nu a fost publicat.

Cărţi publicate (selectiv): Cel din urmă rapsod şi alte povestiri (2002, debut editorial), Liviu Rebreanu. Romancierul şi lumea sa (2002),  Nimic nou după Cortina de Fier (2003, roman), Deşertul roşu (2004, roman), Zodia secerii (2007, roman), Cronica Teodoreştilor (2008, roman), Orizonturi interculturale (2012, eseuri), Sfârşitul unei dictaturi (2015, publicistică), Întâlnirea cu Cerberul (2016, povestiri), Dicţionar intercultural (2017).

Nominalizare la Premiul pentru Proză al USR Iaşi în 2009 pentru romanul Cronica Teodoreştilor. Premiul pentru proză al revistei „Nord literar” de la Baia Mare (2016).

Referinţe critice (în volum): Geo Vasile, Prozatori şi eseişti (EuroPress, Bucureşti, 2008), Boris Crăciun, 1500 scriitori români (Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2010). Redactor şef al revistei „Orizont literar contemporan” şi coordonator al colecţiei de cărţi interculturale bilingve „Bibliotheca Universalis”.