America și miracolul călătoriei. Marina Almășan și bucuria de a descoperi America: Călătoria are ceva magnetic, autoarea pășește cu îndrăzneală prin acea lume și are curajul s-o redescopere pentru că multe tablouri sunt cunoscute din filme, documentare, cărți, narațiuni moderne, marketingul agresiv al companiilor americane, muzica amestecată cu adrenalina sonoră, curiozitatea celor de periferie, Internet. Citim pe ultima copertă: „Americanii, într-un fel sau altul, sunt demult aici. Pentru NOI e mai greu să ajungem la ei. Chestiune de bani, vize, motive, concedii, frici, cu cine lăsăm copiii etc. De aceea o călătorie virtuală, văzută prin ochii unui om de televiziune care pretinde că nu-i scapă niciodată nimic și care e gata să vă împărtășească emoțiile sale, fie pozitive, sau… pozitive!, pare soluția cea mai comodă”

„Vrei, nu vrei, America te schimbă!”

Jurnalul Marinei Almășan din „inima” Americii

Marina Almășan ne provoacă în cartea sa Și eu am descoperit America* la o călătorie prin fascinanta lume nouă, desenată de societatea informațională și industrială până la nivelul de mit. Este mitul modern al oamenilor în căutarea noului, a unei aventuri fără egal. Cartea este un jurnal de călătorie la New York și autoarea îl dedică celor care doresc să „descopere” sau să redescopere America. În acest jurnal Marina este dominată de prezența metropolei, de civilizația americană menită să impresioneze lumea. Dacă în jurnalul de călătorie la Tokyo autoarea era stăpânită de o curiozitate aparte, aici ea transmite sentimentul total al cuceritorului care capturează vizitatorul. Este o lume în care brandurile comerciale controlează totul, se impun prin nume, capital, afacere la limita suportabilului. America are brandurile ei și s-a construit în jurul unor industrii și servicii care sunt necesare în societatea de azi: IT și tehnologie, producția și vânzarea bunurilor de larg consum, serviciile financiare care pătrund în toate celulele unei colectivități și controlează viața. Din carte avem o panoramă a acestor branduri, o definiție comună, larg acceptată, în așa manieră încât lumea să înțeleagă ce înseamnă puterea numelui comercial. Din o sută de branduri care influențează istoria, 46 sunt americane. De la Apple la Google, de la Coca-Cola la Microsoft, lumea este modelată în stil american. Dar sunt și alte lucruri care au pătruns pe celelalte continente: industria gogoșilor de toate felurile, a fast-food-urilor, a pantalonilor blue-jeans. Toate se remarcă prin cantitate, prin agresiunea tehnologică și pragmatism.

Călătoria are ceva magnetic, autoarea pășește cu îndrăzneală prin acea lume și are curajul s-o redescopere pentru că multe tablouri sunt cunoscute din filme, documentare, cărți, narațiuni moderne, marketingul agresiv al companiilor americane, muzica amestecată cu adrenalina sonoră, curiozitatea celor de periferie, Internet. Citim pe ultima copertă: „Americanii, într-un fel sau altul, sunt demult aici. Pentru NOI e mai greu să ajungem la ei. Chestiune de bani, vize, motive, concedii, frici, <<cu cine lăsăm copiii>> etc. De aceea o călătorie virtuală, văzută prin ochii unui om de televiziune care pretinde că nu-i scapă niciodată nimic și care e gata să vă împărtășească emoțiile sale, fie pozitive, sau… pozitive!, pare soluția cea mai comodă”.

Ce descoperim în jurnal? Călătoria presupune o imaginație bogată și disponibilitatea de a vede dincolo de cuvintele obișnuite ale celui care scrie cu pasiune… Facem o incursiune în inima Americii, străbatem pe jos cele mai importante edificii, parcuri, muzee, clădiri impozante, gări, bulevarde și… cimitire. Lipsa de prejudecăți, curajul, ineditul și tehnologiile fac lumea fascinantă, dominată de spații imense, lumini pătrunzătoare, sunete care marchează trecătorul și-l țin captiv. Suntem invitați pe Tărâmul Făgăduinței, ni se explică New York-ul ca o mașină de măcinat cafeaua, suntem purtați pe marile bulevarde și ni se expune logica mișcării pe acestea, străbatem „Central Park” etc. Descoperim un muzeu imens, încape toată planeta în el, inclusiv piramidele egiptene, „savurăm” o cafea specială, care a făcut istorie – Starbucks etc. Suntem încurajați să trecem pe vestitul Pod Brooklin, să pășim prin gara imensă, capăt de călătoriei și vise, să glumim alături de americani sau să gustăm mâncărurile diverse, tip fast-food, plus să vedem sexul dintr-o altă perspectivă, așa cum este în realitatea lumea pe care ne străduim s-o eludăm.

Impresionată este vizita pe Insula Ellis, locul unde soseau imigranții, locul unde speranțele căpătau forme dure și reale, până la sânge. Iată ce notează jurnalista: „Clădirea, devenită Muzeu al Imigrației, îți relatează istoria devenirii poporului american. Fotografii și filme de arhive legate de viața imigranților, dar mai ales de prima lor respirație pe Ellis Island, te infioară…” (p. 84). Locul impresionează turiștii, americanii care retrăiesc fragmente din trecutul propriilor familii, punctul unde istoria arde și marchează ființa celor care au venit aici să-și construiască o patrie a lor.     

Marina ne conduce pe locul unde au fost Turnurile Gemene, numit simplu 9/11, un loc al timpului brutal, de ciment și sânge. Există un muzeu, el reface momentele tragice ale evenimentului care a zguduit lumea, vizitatorul poate vedea și trăi frica. Iată un fragment din capitolul dedicat istoriei recente: „Într-o vitrină – un bolovan uriaș. Nu este un meteorit, cum ai fi tentat să crezi, ci un <<compozit>>, un amestec am morții, care adună laolaltă metal, piatră, sticlă, hârtie, material textil și… fragmente de corp omenesc. Lumea trece într-o tăcere deplină dintr-o sală în alta, oprindu-se din loc în loc, pentru a citi explicațiile fiecărui exponat, ale fiecărei fotografii” (p.120).

Există un cimitir al personalităților care au trăit la New York, Cimitir Green Wood, un spectacol fastuos al celor care au marcat destinul altor oameni: politicieni, avocați, actori, guvernatori, oameni de afaceri etc.  Moartea i-a egalizat pe toți, faptele lor păstrează, însă, efectele în istoria orașului, a continentului, a lumii…

În Muzeul Body Word`s Pulse se află corpuri umane plastifiate, ele marchează ființa care echilibrează universul, omul cu slăbiciunile și puterile lui. Reținem o frază: „Scopul uimitoarei expoziții este acela de a-i determina pe vizitatori să-și respecte și să-și îngrijească organismul, acordând atenție felului în care aleg să trăiască” (p. 141). Vizitatorul își vede interiorul, admiră miracolul vieții pe cadavre nerevendicate care au fost supuse tehnologiei plastinației, o mumificare modernă, sugerând „nemurirea”.

Cum totul este afacere la New York, observăm că: „Faimosul cotidian The Economist  însuși a propus, la un moment dat, utilizarea <<Big Mac Index>> – un indicator economic prin care prețul unui sandvici Big Mac din diferitele țări ale lumii poate indica, prin comparație, puterea de cumpărare din țările respective” (p. 178).

Călătoria propusă cititorului are și părți care evidențiază aspectele mai puțin plăcute ale vieții la New York, există numeroși „homless”, oameni fără adăpost, sunt un popor în popor, fără resurse, la limita de jos, minus casă și minus destin. Fiecare poartă un mesaj cu tragedia lui, un bilet, un gest, o melodie la muzicuță, o haină uzată, un semn modern și tocit până la epuizare. De asemenea, pe Hart Island există peste un milion de morți nerevendicați în cimitir, marii anonimi pe care societatea i-a împins la liman, i-a scos din evidențe. 

În paralel există un spectacol al străzii, tinere frumoase acceptând nuditatea ca mod de viață în Times Square, pictate cu steagul american peste sânii grei și frumoși, ca mesaj al purității duse în extrem, un fel de Capela Sixtină răsturnată în piața centrală, plasată orizontal, ca o lume alunecată în prezent dintr-un trecut abandonat.

Arta este prezentă prin muzee, expoziții, artiștii nu au limite estetice, scara valorilor este forțată la maxim. Alături de mari capodopere sau obiective preluate din toată lumea apar artiști care recompun cosmosul prin tehnici diverse. Un român, Sasha Meret, compune opere de artă din… furculițe, are succes și este unic.

A fi un newyokez real înseamnă a respecta multe condiții, de la starea financiară la folclorul urban, sunt definiții clare, acceptate de locuitori, este o grilă de valori autohtone… Un astfel de individ a reușit să numere pe cer cel mult doisprezece stele, poartă haine negre, frecventează localurile de noapte, ia un taxi până la sala de sport, înjură în mai multe limbi străine și se declară multilingv, în momentul în care cineva intră în el, verifică dacă mai are portofelul în buzunar etc.

Pentru străini, deci și pentru români, a vizita metropola presupune work and travel, a munci și a călători. Iată câteva idei despre acest program: „Prin programele oferite de American Experience, ei pot lua contact cu stilul de viață american „din interior”, nu doar ca simpli turiști. După ce devin parte a unui astfel de program, după ce respiră, o bună bucată de vreme, aer american, cei mai mulți tineri se întorc la fel, dar de fapt… deloc de fel! Vrei, nu vrei, America te schimbă! Devii mai responsabil, înveți să te descurci singur și, cel mai important, dobândești o experiență de viață” (pp.200-201).

Autoarea jurnalului reține o serie de impresii ale unor tineri români legate de această experiență, din acest contact direct cu o altă civilizație. Mărturiile lor sunt relevante și luminează cititorul în legătură cu viața americană pe viu: „Pentru mine, America este locul unde m-am trezit la realitate. Am văzut ce înseamnă să te descurci singur și a fost greu la început, dar după ce m-am obișnuit, am putut să mă bucur și de New York. Este un oraș superb: oameni dezinvolți, locuri minunate” (Ramona Bâlă, Craiova, p. 203).

Jurnalul cuprinde episoade interesante, cititorul poate „pipăi” lumea americană din această carte și se poate recalibra în ceea ce privește capitalismul globalist și energic. Marina Almășan folosește un limbaj accesibil, dinamic, se străduiește să transmită informații pertinente, emoții de la fața locului, face legături între New York și restul lumii, își amintește de frumusețea vieții. Are umor, este puțin ludică și ironică, acestea atrage receptorul spre o lectură agreabilă. Pe unele locuri folosește termeni americani, termeni consolidați în viața de zi cu zi și în civilizația de azi. Ei s-au impus prin exercițiul mundan al mirării. Cartea are înserate mai multe fotografii expresive care sugerează cititorului atmosfera americană. Este un stil care îmbină dinamismul expunerii jurnalistului cu responsabilitatea unui scriitor martor la evenimente. Experiența din televiziune, de viață, empatia pentru cititor, toate conduc spre o lectură care stârnește curiozitatea, pe alte locuri revolta bunul simț, în final ritmul mesajului se impune în mintea celui care dorește și el să „cucerească” America.

Sunt mai multe persoane care au scris note în prefața cărții, au sugerat importanța „călătoriei” prin lectură. Nicolae Melinescu, jurnalist cu experiență, subliniază: „Acest jurnal de bord are ritm; prin succesiunea de planuri și de locații, devine cu fiecare paragraf și cu fiecare pagină o călătorie imaginară captivantă. Alternanța dintre impresia imediată în fața unui reper faimos și retrospecția pe care acesta o declanșează face ca întregul conținut să poarte în el atât valoare literară, prin transmiterile emoționale, cât și o valoare instructivă prin datele documentare atent drămuite cât să ne informeze, dar să nu ne copleșească” (p. 13).

Lectura cărții permite cititorului să „viziteze” New Yorkul cu ochii minții, imaginația fiind stimulată de stilul autoarei. Ea ne-a invitat la un spectacol special, dinamic, atractiv bazat pe imagini în cascadă. Este un jurnal cu adrenalină, mulți își vor recunoaște visele, alții vor retrăi o călătorie realizată cândva. Umorul presărat în carte dă o notă de comunicare pe „viu”, de trăiri epice și lirice care merită remarcate. Stilul de viață american a ajutat-o pe Marina Almășan să fie o cuceritoare a lumii americane și să ne cucerească prin empatie.

Statuia Libertății domină fundalul aventurii și gustul libertății…

Constantin Stancu

Octombrie 2019

*Almășan, Marina, Și eu am descoperit America! Jurnal de călătorie la New York, 205 pagini, București: Corint Books, 2016; pref: Alex. Ștefănescu, Ovidiu Folcuț, Nicolae Melinescu, Alice Năstase Buciuta, Constantin Chiurciu, Octavian Andronic; fotografii interior și copertă Victor Socaciu jr.; o carte sprijinită de Ministerul Afacerilor Externe al României, Consulatul General al României la New York, Oficiul de Turism al României la New York, Ambasada SUA la București, NYC & Company.