Ionuț Caragea: Dublă apariție editorială - Locuiesc în casa cu ferestre deschise și Eu la pătrat...

Dublă apariție editorială

La editura FIDES din Iaşi au apărut două noi volume de poeme semnate de Ionuț Caragea. 

Primul volum se numește "Locuiesc în casa cu ferestre închise" (120 de pagini, 48 de poeme, coperta de Jacqueline Barkla, prefața de Jean-Paul Gavard-Perret). Ediția în limba franceză a acestui volum a fost publicată în Franţa, la editura Stellamaris din Brest, câștigând premiul pentru poezie Mompezat 2019 oferit de Societatea Poeţilor Francezi, cea mai veche şi cea mai prestigioasă societate de poezie din Franţa.

 Al doilea volum este o antologie de poeme în vers clasic, purtând titlul "Eu la pătrat" (ediția a doua adăugită, 164 de pagini, 107 poeme, coperta de Ionuț Caragea & Janos Miklos & Tiberius Viris, prefața de Maria-Ana Tupan, postfața de Theodor Codreanu).

Tehnoredactor al ambelor volume și director al editurii Fides: Dumitru Scorțanu.

Pentru volume semnate de autor, sunt disponibile câteva exemplare pe care le puteți comanda la: ionut.caragea@gmail.com sau mesaj pe Facebook.

Lăsați numele și adresa poștală completă în mesaj, alături de numele pentru care se fac dedicațiile.

Cărțile se pot achiziționa numai împreună, la prețul total de 62 de lei (transportul este inclus în preț).

Ionuț Caragea

"Crucea singurătății"

doar eu și umbra

ca o aripă rănită a morții

pe care-o vindec cu lacrimi amare

doar eu și noaptea

ca un mormânt în care stelele

au fost îngropate de vii

doar eu și luna lacomă

cu gura plină de lumină

doar eu și inima împietrită

pe care-o arunc

în apa lină a viselor

în schimbul unor cuvinte

doar eu și durerile

ca niște păsări înfometate

ciugulind din propria mea

existență

doar eu și veninul șarpelui

folosit ca medicament

pentru mușcătura iubirii

doar eu și râul sângelui

care se varsă-n abis

luând cu el toate frunzele amintirilor

doar eu și oasele

ca niște pergamente nedesfăcute

doar eu și tăcerile

ca niște bijuterii pentru sufletul

orbit de frumusețea unei femei

doar eu și amprenta

pe care nimicnicia

o caută în baza de date

a tuturor atingerilor

pentru a-mi spune

că sunt vinovat de iubire

doar eu și lacrima

care strigă după fosta sa viață

în care s-a abținut

să nu curgă

doar eu și cântecul

care îngenunchează

sărutând crucea

singurătății