Dragostea
Omule, tu ai mereu cuvinte
Pentru cei apropiați și
vii,
Ai o vorbire din limbile
sfinte,
Auzită la părinți și la
fii...
Ai, poate, o vorbire îngerească,
Sau, poate, vorba dulce -
amară
Pentru cei ce pot să iubească
In fiecare dimineață, în
fiecare seară...
Omule, tu poți cunoaște
totul,
Și tainele ți se deschid
ca pleoapa,
Tu poți răzbi și focul și
potopul,
Dar chipul ți-l poartă timpul,
apa...
Omule, trupul tău poate fi
și nor
Și mâna
ta o ramură de vis...
Peste cei vii, peste cei
ce mor,
E dragostea, ruptă din
Paradis...
Dragostea e semnul venit
de sus,
Ea nu are umbră, nici pată,
E ruptă din Cuvântul Isus
Și se deschide toată, toată...
Dragostea acoperă totul,
toate,
Dragostea este credință
deplină,
Dragostea plutind peste
ape
Ca pasăre de cer și lumină...
Toate vor pleca într-o zi
scrisă,
Cum pleacă viitorul spre
trecut,
Dar dragostea dintâi,
promisă,
Va lumina adânc tot ce-i durut...
Dragostea nu va pieri
niciodată,
Cunoștința va avea un sfârșit,
Noi știm în
parte, iată,
Cum se împlinește ce-i de împlinit...
Prin dragoste vom vedea
deslușit,
Va fi fată în
fată, da cu da,
Vom cunoaște întregul înmiit,
Și adevărul rupt din stea...
Doar credință în
blândul Isus,
Doar nădejde în
Spiritul Sfânt,
Doar dragostea celui de
Sus,
Vor ivi din moarte Noul Pământ...
C Stancu
Atât de profund încât îți dau lacrimile!
RăspundețiȘtergere