Eugen Dorcescu: Visul...

Se străduieşte visul noaptea-ntreagă,

În ceea ce numim subconştient,

Se străduieşte, sobru şi atent,

Să cearnă, să discearnă, să aleagă.

 

Imensa informaţie sordidă

Ce năvăleşte-n cuget ca un val

Încearcă el, străjerul abisal,

S-o scoată din abis şi s-o ucidă.

 

E-o luptă şi incertă şi cumplită,

Căci ofensiva creşte zi de zi.

Absurdele, stupidele armii

Sporesc în jur, ca marea, şi se-agită.

 

Dar visul nu cedează. Visul nu e

Supus decât divinului îndemn.

Din sufletul întins cruciş pe lemn

El smulge lănci şi-nsângerate cuie.

Eugen Dorcescu

- Fragment din

ABYSSUS  ABYSSUM  INVOCAT

 Notă asupra ediţiei

 Abyssus abyssum invocat (vezi Psalmul 41, 9) este o antologie de autor, constituită după un criteriu tematic (am inclus în Sumar numai poezii de factură aşa-zicând mistico-religioasă) şi structurată cronologic: am urmat, în înşiruirea textelor, succesiunea, în timp, a cărţilor de poezie din care ele au fost selectate: Omul de cenuşă (antologie 1972 – 2001), 2002; Biblice, 2003 ; Elegii, 2003; Moartea tatălui, 2005; În Piaţa Centrală, 2007, Omul din oglindă (antologie 2003 – 2008), 2008.  Excepţie face Rugăciunea regelui Manase, plasată în final, înainte de Epilog, dar apărută încă în 2001 (în volumul Exodul) şi preluată de Biblice.

E.D.