Jurnal de scriitor
Alcătuind, în asocierea lor organică, un jurnal eminamente literar, scris din convingerea că, și în acest cadru consacrat creației beletristice, scriitorul își poate valorifica, precum în poezie, darul său de har, Îngerul Adâncului și Adam se citesc ca o operă unitară, cu un formidabil suflu, care duce cu sine secvențialitate epică, personaje inubliabile, pasaje lirice, descripții, reflecții, introspecții, epifanii etc.
În originalitatea lor absolută, sintetizând, spontan, specia
jurnalieră cu cea a romanului, cele două volume, fiecare în felul său și, cu
deosebire, împreună, propun o formulă de proză dramatică, răvășitoare, modernă.
În prefața la volumul I, vorbeam de „opera totală”, pe care o realizau, în
consubstanțialitatea lor, Îngerul Adâncului. Pagini de jurnal (1991-1998) și
antologia ne-varietur Nirvana. Cea mai
frumoasă poezie (2015). Acum, odată cu publicarea celui de-al doilea volum
al Jurnalului (Adam. Pagini de jurnal –
2000-2010), impresionată de monumentala construcție axiologică, exprimată
în structuri lirice și epice, afirm, fără false rețineri, că, în jumătate de
veac de activitate literară, marele scriitor român Eugen Dorcescu, dintotdeauna
conectat la mistica occidentală și la valorile perene ale culturii și ale
religiei, și-a desăvârșit capodopera spirituală – lucrarea onestă și
sistematică de slujire elitară a lui Dumnezeu și a literaturii.
În același timp, recunosc că
realizarea celor două ediții critice – a Nirvanei.
Cea mai frumoasă poezie (2015) și a Jurnalului
lui Eugen Dorcescu, vol. I-II (2020), reprezintă nivelul cel mai înalt de
performanță pe care l-am atins în domeniul editării de carte.
Mirela-Ioana DORCESCU
Timișoara, 31 august 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu