APOSTOLUL PAVEL
„Oare Dumnezeu îmi pune la încercare credinţa? Poate că da, de aceea nu trebuie să mă îndoiesc nicio clipă. M-a făcut prizonier al încercărilor, mă ţine departe de curentul cel mai puternic al marii schimbări pe care Domnul Iisus a adus-o omenirii. Sunt în floarea vârstei – am trăit treizeci şi trei de ani – şi nu pot înţelege de ce Domnul vrea ca aceşti cei mai buni ani ai mei să fie irosiţi trudind şi slujind doar o mână de convertiţi. Sunt gata să urmez cauza lui Iisus”[1].
James Cannon în cartea sa intitulată simplu - Apostolul Pavel[2], reţine un fapt de viaţă, apostolul scria des, îşi fixa gândurile în texte scrise pentru a-şi limpezi gândurile pe un drum nou în istoria lumii: creştinismul… Credinţa cea nou nu ar fi rezistat fără textele scrise, iar scrisul era un semn că Dumnezeu îşi alege martori ai lucrărilor sale în lume, lumea se modela sub ochii celor care înţelegeau că biruinţa împotriva răului se făcea prin credinţă şi nu prin lege…
În mod cert, Apostolul Pavel a modelat cursul istoriei, poate lumea ar fi fost altfel fără lucrarea sa de lider… Era un început în primii ani ai creştinismului, un început greu… Noile valori puteau ţine în echilibru lumea, o lume în cădere din cauza păcatului, erorii, a legii care nu mai avea efecte pozitive, răul se putea folosi de lege ca de o armă, o lege care ar fi avut menirea să aducă pacea în lume, dar nu a adus-o până la urmă…
Autorul cărţii a fost un bun angajat pentru senatori, a fost asistent în probleme de afaceri interne pentru preşedintele Americii, a lucrat în anturajul Congresului Statelor Unite ale Americii, pentru Casa Albă. Mai mult, James Cannon a fost editor, jurnalist important, apoi s-a retras din viaţa publică. A început să scrie… Evident că a fost în arealul puterii în lumea actuală, modernă şi postmodernă… A simţit mirosul tare al puterii, jocul dintre pace şi război, a înţeles că lumea se poate modela spre bine, dar şi că resursele se pot risipi dacă nu există un lider capabil să dea direcţia bună…
Apostolul Pavel a adus valorile creştine în lumea occidentală, acestea au modelat marile puteri care sunt acum în lume, le-a ţinut în prim-planul lumii, lumea s-a bazat pe forţa care poate crea echilibru între state, pacea era un deziderat uneori iluzoriu, este încă şi va fi… Cartea ne dă un mesaj important: liderul trebuie să aibă viziune, să aibă idei, un scop bine precizat, să fie curajos şi perseverent, să aibă capacitatea de a lua decizii la timpul potrivit. Paralela lider modern – Apostolul Pavel este una evidentă ca semn al faptului că o viziune corectă poate aduce prosperitate spirituală şi materială… Dar viziunea trebuie să devină realitate… Aşa a reuşit apostolul…
Povestea cuprinde pasaje care sunt fictive, dar sunt şi pasaje bazate pe scrierile din Noul Testament, parte importantă a Bibliei actuale. James Cannon a reuşit să păstreze limitele dintre ficţiune, realitate, canoanele creştine şi valorile creştine, să ne dea cartea care oglindeşte problemele importante ale lumii. Ficţiunea este ocazia să înţelegem lumea în care a trăit apostolul, conflictele sociale şi culturale, să înţelegem că valorile tradiţionale din acea vreme erau presate de prezenţa armatelor romane în universul cunoscută din vechime. Ficţiunea este ocazia să vedem importanţa eticii greceşti, a educaţiei universale profunde, a capacităţii de adaptare la noi condiţii sociale, a pasiunii de a trăit viaţa până la ultima celulă a cărnii, până la sacrificiu. Ficţiunea ne face să înţelegem să fără respectul pentru ordine şi autoritate nu se pot realiza lucruri măreţe, iar lumea romană oferea, prin pacea pe care o asigura, aceste posibilităţi, era o conjunctură favorabilă pentru viaţă... Pax Romana, era o binecuvântare pentru omenire, lumea putea crea valori spirituale şi materiale, drumurile romane asigurau circulaţia oamenilor, a capitalului, a ideilor, nu începuse criza în primul secol, mai exista şi pace…
Datele pe care le deţinem despre apostol ne fac să înţelegem să acesta nu s-a născut sfânt, dar a devenit sfânt, a fost violent la început, fanatic, chiar dur, nu preţuia viaţa, i se părea că legea era mai importantă decât sufletul omului. Educaţia pe care a primit-o la Tars, locul unde s-a născut, a fost importantă, era una spirituală şi fizică, specifică lumii antice bazată pe elenism. Afacerile făceau viaţa mai bună, dar condiţiile materiale bune erau ocazia de a modela mintea unui om. Apoi şcoala evreiască susţinută de Gamaliel la Ierusalim l-a modelat pe Saul, cel care va devenit Apostolul Pavel, erau studii echivalente cu studiile din cele mai importante universităţi moderne şi postmoderne… Dacă Apostolul Pavel ar fi trăit astăzi, faptele sale ar fi devenit mesaje de primă importanţă pentru lume, marile canale de ştiri ar fi fost ocupate de evenimente tainice şi de greu interes, de fapte interesante şi esenţiale pentru lumea modernă şi postmodernă…
Cartea este o lecţie despre devenirea unui om, o lecţie despre modul în care cineva poate să se împlinească ca om după regulile lui Dumnezeu, Apostolul Pavel a dat lumii ceea ce era de dat, iar lui Dumnezeu ceea ce era de dat, este şi va fi a lui Dumnezeu într-un efort unic, echilibrat până la urmă, cu pasiunea mergând până la sacrificiu. El era un om al acţiunii bazat pe o viziune corectă!
Naraţiunea ne redă şi partea mai puţin bună a omului Pavel, avea şi laturi incomode, era egocentric, privea femeile cu alţi ochi decât s-ar aştepta un om evlavios, a cunoscut viaţa ca un dar de la Dumnezeu, un dar de care nu a fost conştient tot timpul. Independenţa sa era incomodă pentru mulţi creştini, era carismatic şi asta îi dădea putere în raport cu alţi lideri sau membrii ai primei biserici creştine. Era mândru, chiar orgolios, dar a stat în poziţia cea mai bună pentru un lider… Evident, independenţa sa era dură, aproape de nesuportat pentru cei care au fost lângă el, viziunea i-a dat puterea de a rămâne într-o relaţie unică, specială, cu Dumnezeu… În sufletul lui Pavel s-a dat mereu o luptă, lupta dintre rigoare şi viaţa trăită prin har… Şi asta a făcut din el unul dintre cei mai buni manageri (sau iconom, cum scrie în Biblie) al Bisericii din toate timpurile, el a dat maximă atenţie organizării unei biserici, era practic, realist, capabil să se adapteze, chiar această putere l-a făcut să fie incomod, noul îl provoca până la paroxism…
Apostolul Pavel a fost un cuceritor, un cuceritor unic, a biruit în lume pentrucă a ştiut să atragă orice om, fie bărbat, fie femeie la cercul miraculos şi îngust al salvării prin vestea bună adusă de Iisus oricărui suflet care îl acceptă ca Domn şi Mântuitor… Biserica a devenit o forţă de ocupaţie, nădejdea, credinţa, dragostea au dat putere celor care au intrat în adunarea celor care o înţeles, au acceptat şi au trăit o viaţă bazată pe valori decisive, printr-o idee, ideea de nemurire…
Drumul lui Saul de la un evreu bigot la Apostolul Pavel este unic în istorie, dar a stat sub puterea lui Dumnezeu.
Convertirea lui Saul a fost una dramatică şi plină de semnificaţii, viziunea avută pe drumul spre Damasc a fost importantă, l-a schimbat brutal, aşa cum a fost el, pentru totdeauna.
„Câteva clipe mai târziu, un înspăimântător sentiment al morţii pusese stăpânire pe Saul şi îl făcu să se oprească. Îşi simţea pielea de găină, părul ridicat pe ceafă, iar genunchii îi tremurau de frică. În momentul acela, cerul explodă într-un fulger teribil, mai luminos decât o mie de sori, orbitor, cumplit, o strălucire de dincolo de lumea cunoscută. Saul se simţea ieşit din trup, ridicat, înălţat în timp şi spaţiu, ţinut în aer mult timp… Apoi începu să cadă…”
Orbirea care a urmat, relaţia specială, spirituală, cu Dumnezeu, lecţia pe care a primit-o de la un smerit membru al bisericii de atunci, Ananias, a fost plină de înţelesuri. Orbirea l-a făcut să înţeleagă… Hotărăşte argumentat. Planifică logic. Acţionează ordonat.
O istorie concentrată în destinul unui om, o epocă focalizată în epistolele lui Pavel, esenţa vieţii într-o definiţie simplă: dragostea acoperă totul, poate totul…
Viaţa apostolului a marcat omenirea pentru totdeauna: „Eu, Tertius din Macedonia, am fost martor al execuţiei lui Pavel. Sabia a căzut repede şi hotărât şi un izvor puternic de sânge roşu aprins a ţâşnit din gâtul lui, curgând peste pietrele care pavau drumul roman. Mulţi dintre adepţii lui au venit de departe pentru a-şi înmuia poalele hainelor în sângele lui, căci erau convinşi că şi cea mai mică picătură avea să îl vindece pe cel bolnav, să redea vederea celui orb şi să le mântuiască sufletele”. – Cap. Din însemnările lui Tertius.
James Cannon a scris această carte în stil clasic, fraza clară, expresivă, documentată. El a şi fost implicat activ în viaţa unei biserici, a înţeles practic ce înseamnă o zi cu Dumnezeu: o mie de ani trăită în alte locuri…
Romanul poate fi considerat unul dintre cele mai bune romane din literatura universală datorită personajului principal: Apostolul Pavel.
Pentru cititorul român romanul rămâne unul de interes, scriitorul a înţeles că mesajul apostolului este unul universal, iar documentarea serioasă, limpezimea doctrinelor creştine, desenul armonios al valorilor care susţin drama romanului ne fac să credem că este accesibil oricui doreşte să vadă peste epocă şi mituri ce înseamnă salvarea sufletului într-o lume agitată, avidă de viitor, dar nu totdeauna capabilă să facă şi primul pas pe drumul lung al călătoriei cu Dumnezeu… Cartea cuprinde numeroase texte pretins scrise de Pavel sau de Luca, e o carte care se deschide cuvântului scris, manuscriselor care conţin semne şi curajul de a formula adevărul în cuvinte simple care să fie înţelese de orice om. Cartea este povestire, eseu, jurnal, cuprinde memorii, studiu despre credinţă, monografie, câte ceva din toate. James Cannon a reuşit să le îmbine armonios, rezultând o frescă realistă reuşită a primului secol în care Biserica devenea o prezenţă importantă în Imperiu Roman şi nu numai. Sunt creionate portretele unor personaje care au punctat istoria lumii: Barnaba, Gamaliel, Lidia, Caiafa, Apostolul Luca, Apostolul Petru, Apostolul Iacob, etc. Portretul spiritual a lui Iisus domină acţiunea, fondul social, motivaţiile oamenilor, destinul imperiilor… Scurtul dialog plasat la începutul textului cu scriitorul cărţii este relevant pentru cititor, răspunsurile înregistrează călătoria spirituală alături de un apostol şi munca pe care un om care îl caută pe Dumnezeu trebuie să înţeleagă o viziune care de multe ori îl depăşeşte… Călătoriile lui Saul/Pavel ne duc într-un univers complex unde sunt prezente secretul, răspântia, ucenicia, judecata, drumul spre Damasc, pribegia, vestitor al mesajului principal, suferinţa ca forţă de modelare a unei personalităţi puternice, progresul posibil, campaniile slujitorului; eşec, pierderi, certuri, împăcări, puterea de a reclădi, prizonier, Roma arde, ultima călătorie… Toate aceste călătorii definesc drumul spre desăvârşire, unul imposibil uneori, greu de egalat pentru multă vreme.
În capitolul Întoarcerea acasă, Saul/Pavel încerca să găsească un răspuns simplu la o întrebare fundamentală: De ce să îl urmeze oamenii pe Iisus? Răspunsul s-a fixat într-un text concis şi exponenţial, esenţa lui prinde, printre altele, ceea ce este important: „Ca să ne învie credinţa, Dumnezeu l-a înarmat pe Iisus cu cea mai puternică armă care a existat vreodată: adevărul.”
James Cannon a lucrat zece ani la această carte…
E mult, e puţin? Care este unitatea de măsură pentru Dumnezeu?
Constantin Stancu
[1] Pavel din Tars (n. Tars în Cilicia, circa 3-7 d.Hr. — d. Roma circa 67) este unul din cei mai însemnaţi autori ai cărţilor Noului Testament din Biblie.
[2] James Cannon, Apostolul Pavel, Editura Nemira Publishing House, 2010. Traducerea din limba engleză Dorina Tătăran. Coperta St. Paul (ulei pe pânză) by Batoni, Pompeo Girolamo (1708-1787) Basilidon Park, Berkshire, UK. James Cannon, APOSTLE PAUL, 2005, by James Cannon, all rights reserved. Prefaţa: Apostolul Pavel, întrebări şi răspunsuri, un dialog cu James Cannon. Finalul cărţii cuprinde mulţumirile autorului pentru cei care l-au ajutat în documentarea riguroasă în vederea compunerii cărţii, datate 25 februarie 2005.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu