Feed Back, nr. 5-6/2017. Daniel Corbu și curajul literar...

Piper şi suflete

Pe hărţile vechi sunt îngeri noi cu aripi lichide,

nu înţelegem punctele cardinale rătăcite între satrapi şi cămile,

iată, dansatoarea se sprijină pe un măr,

cuceritorii înnebunesc,

îşi feresc faţa de suflete şi piper.

Mirarea persistă în arcadele dimineţii,

pe hărţile vechi sunt însemnate

viitoarele ţări de care atunci nu auzise nimeni…

Magellan este în fiecare din noi când visăm,

vine seara şi nu ne putem refuza timpul şi magneţii.

La final, cuvântul poartă în sine o corabie cu pânze albe

pe care Dumnezeu a pictat chipul omului. 

Piper şi suflete, ziua fumegă în braţele lui Magellan…

C Stancu

Lecturi la: 

http://www.calameo.com/books/0001262734f715702399c

Sursa: Daniel Corbu

Proiectul eLiteratura

           

            Dragi scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din România,

            Vă invităm să publicați o carte (sau mai multe) în cadrul proiectului eLiteratura, proiect lansat de Horia Gârbea, Vasile Poenaru și Editura Coresi.
            Proiectul eLiteratura își propune să publice în format tipărit și în format electronic operele scriitorilor români contemporani consacrați și să le aducă în atenția publicului din țară și din străinătate.

            Grație proiectului eLiteratura au văzut lumina tiparului cărți foarte valoroase care altminteri nu s-ar fi publicat, probabil, niciodată.
            Puteți să publicați o carte nouă sau să reeditați o carte deja apărută. Condițiile oferite sunt foarte avantajoase.
            Important: pentru contractele încheiate până la 25 iulie 2017 asigurăm lansarea cărții la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus 2017.
            În cadrul proiectului eLiteratura au fost publicați până în prezent peste 100 de scriitori, membri USR, dintre care menționăm doar câțiva: Passionaria Stoicescu, Elisabeta Isanos, Florica Bud, Carmen Firan, Hanna Bota, Horia Gârbea, George Rizescu, Gheorghe Stroe, Ștefan Dimitriu, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Andreiță, Nicolae Melinescu, Nicolae Mareș.
            Deveniți și Dumneavoastră parte din proiectul eLiteratura!
Scrieți-ne acum pe adresa coresi@coresi.net sau sunați-ne la nr. 0722156 408, 0212600125 (Gina Micloș, director executiv).

Sursa: Filiala Alba Hunedoara a USR

Călătorie în Țara Hațegului: Maria-Daniela Pănăzan la Sarmizegetusa

Foto: CS, august 2015

Călătorie în Țara Hațegului: Radu Igna, Lorinczi Francisc-Mihai, Constantin Stancu

Foto CS, august 2015, Sarmizegetusa

Câteva cărți de la Hațeg

Colaj Constantin Stancu

Radu Țuculescu: Muntele, un pasaj spre veșnicie

VÂRSTELE MUNTELUI

Radu Ţuculescu a tradus o carte profundă despre singurătatea artistului între oameni şi bucuria sa în memoria muntelui, o carte scrisă de Werner Lutz purtând titlul VÎRSTELE MUNTELUI, apărută în colecţia Biblioteca Revistei Familia, Oradea – 2006.

Werner Lutz este cunoscut poet şi pictor născut în Elveţia, la Wolfhalden, şi este o voce semnificativă a literaturii universale venind din zona curată e ţării sale.

Puterea versului trăit, scris şi strigat de Werner Lutz poate să focalizeze o lume în cuvinte argintate, să atragă seminţele eterne ale gândului şi să propună miracolul spiritual.

Un om se refugiază în munte, aproape de cer, între ierburi carnivore, departe de iubirile risipite în urbea cu tentacule, acceptând singurătatea ca pe stare primordială, ca pe ceva necesar, dureros, adânc şi empatic. Aşa începe lumea bărbatului singur, deschis spre aerul tare a muntelui, spre miracole zilnice, redescoperă creaţia prin sunet, miros, insecte, pomi, casa de lemn, geometria verdelui, glasul ierbii, culorile ca fiinţe, redescoperă raiul pierdut şi tace, lăsându-se scris de întâmplările banale ale zilei, trainice, lirice, curajoase…

Imagine din Retezat

Povestirea formată din scurte poeme în proză, din gânduri care pătrund în fiinţa scriitorului şi a cititorului, povestirea redă acea singurătate fertilă, acea stare unică de viaţă unde lumina este prezentă, unde umorul face eternitatea suportabilă, singurătatea în care se recreează lumea.

Artistul este receptiv.

Omul este copleşit.

Bărbatul strigă, artistul tace acceptând totul ca o rugăciune aproape de Dumnezeu, muntele e personajul principal care inventează singurătatea poetului şi o transformă în poem lung, scris pentru anotimpurile iubirii …

Traducerea cărţii este inspirată, Radu Ţuculescu prinde lirica textului şi fluidul ideilor, poetul Werner Lutz este deschis lumii prin cuvinte scânteietoare, iar muntele iveşte adâncimea sufletului omenesc, oglindă îndreptată spre univers …

Casa de lemn unde s-a refugiat poetul este una care prinde gândurile risipite, era vie ca o vietate ce acceptă omul: „ Mă întâlneam cu mine însumi, propria-mi voce venea spre mine, venea înapoi din toate direcţiile. …Priveam nu mă apăram”.

Muntele se refugiază şi el în casa de lemn, ceaţa se ascunde în dulapuri, iar mirosul bătrânului frunziş lenevea în sertare …

Werner Lutz notează: „ Citisem despre singurătatea lucrurilor, şi cum o mică sau mare încăpere poate să întărească  această singurătate ori să o micşoreze”.

O poezie, o sticlă de vin, peisajul din fereastră, ecoul muntelui, sunt evenimente care dau dinamism poeziei din scriere, povestirile au ceva care atrage, miracolul vieţii care există în urechea muntelui…

Iată cum se termină povestirea: „Nepăsarea care creşte se revarsă într-o plutire lipsită de dureri, o desprindere de pământ. Nu e ca într-o închisoare, să mori ghemuit în zăpadă, să te laşi acoperit de frig şi pulbere albă. E de ajuns a-i întreba pe cei salvaţi. Niciodată nu vor înceta a povesti despre călătoria lor în iarnă, călătorie dusă până aproape de fericire”. Ultimul cuvânt e fericire, singurătatea a spălat sufletul bărbatului, iar lumina canibală se înghiţea pe sine mereu. Nu întâmplător este folosit cuvântul fericire, ci este starea la care ajunge călătorul care străbate muntele cu fiinţa sa firavă…un pastel de toamnă, uitat pe zăpadă, gândit iarna şi scris primăvara …iată vârstele muntelui.

Cine locuieşte în casa de lemn din memoria muntelui va muri cumva îngheţat, cu o cheie în mână, cu zâmbetul pe buze, mulţumit de măreţia frigului, ca să parafrazăm pe Nichita Stănescu, moartea fixează fiinţa firavă a omului într-o stare eternă, conservă ideile în albul indestructibil.

Din când în când poetul face portretul spiritual al locuitorilor de la munte, sunt personaje care fac parte din decor, animă singurătatea, o dinamizează până la explozia în cuvinte, cuvintele muntelui.

După ce lectura cărţii se sfârşeşte, cititorul rămâne cumva îngheţat în text, reflex al scrierilor, poezia frazei curge spre marginile muntelui, care îşi arată vârstele celui care acceptă eternitatea singurătăţii …

„Liniştea amiezii de vară, susurând discret. Liniştea între două respiraţii, două cuvinte. Liniştea strugurilor copţi ascunşi sub frunze. Liniştea morţilor, mirosul lor de crizanteme. Liniştea, ca o perdea vălurind în dreptul ferestrei deschise”.

Werner Lutz trimite spre cel care moare. Este fiinţa bărbatului trădat în iubire. După aceasta urmează învierea, muntele i-a oferit o nouă vârstă …

Constantin Stancu

Ianuarie 2010

Hațeg: 20 iulie, ZIUA ENERGETICIANULUI

20 IULIE - ZIUA ENERGETICIANULUI, zi aniversară pentru salariaţii SH HAŢEG

Scurt istoric Ziua energeticianului, sărbătorită din anul 1992 de către lucrătorii din sectorul energetic, este un prilej de sărbătoare, dar şi unul de bilanţuri şi evocări pentru salariaţii Sucursalei Hidrocentrale Haţeg. Sucursala Hidrocentrale Haţeg a luat fiinţă în anul 1976, concomitent cu începerea derulării investiţiilor la amenajarea hidroenergetică a Râului Mare, având în perspectivă amenajarea în continuare a Râului Strei, lucrările efective începând în anul 1975. Valea Râului Mare şi toată zona înconjurătoare, valorificată din punct de vedere hidroenergetic, prezintă şi un valoros potenţial turistic prin peisajul deosebit şi clima blândă a ţării Haţegului. Prezenţa în regiune a numeroaselor monumente istorice şi de artă străveche constituie tot atâtea argumente pentru potenţialul turistic şi economic al ţării Haţegului. Deşi preocupări pentru exploatarea hidroenergetică a Râului Mare există încă de la sfârşitul secolului XIX, în anul 1970 s-a elaborat un studiu pentru AHE Râul Mare Retezat, în două trepte, cu devierea apelor înspre Râul Timiş. În anul 1974 s-a elaborat un alt studiu tehnico-economic, care prevedea amenajarea Râului Mare în treapta unică, cu o centrală pe restituţie, respectiv CHE Clopotiva. Prin HCM 1612 din 20.12.1974 a fost aprobat STE- ul (studiul tehnico-economic), elaborat în 1974. Lucrarea a fost încredinţată Întreprinderii Electrocentrale Cluj, care a început lucrările în prima parte a anului 1975. La începutul anului 1975 au fost atacate de către Trustul de Construcţii Hidrotehnice Bucureşti, grupul de şantiere Râul Mare Retezat lucrările de organizare în zona Brazi şi accesele principale în centrala Retezat şi galeria de cable. Totodată, Întreprinderea de Construcţii Forestiere Deva, actualul FORICON Deva, a început construcţia de drumuri spre barajul Gura Apelor, unde exista până la acea dată doar o potecă şi pe râurile Nucşoara, Râul Bărbat şi Râuşor, precum şi către nodul de presiune, respectiv Castelul de Echilibru şi Casa Vanelor, toate constituind părţi importante ale amenajării Râului Mare Retezat. La jumătatea anului 1975, Întreprinderea Electrocentrale Cluj, în vederea supravegherii lucrărilor şi asigurării amplasamentelor, a înfiinţat în oraşul Haţeg o secţie, care avea sediul pe strada Uzinei nr. 1, actuala Primărie a oraşului Haţeg. Nume cu care ne mândrim Primul şef de secţie numit a fost inginerul Oprescu Nicolae, care a funcţionat până în luna noiembrie 1975. Următorul şef de secţie a fost inginerul Câmpeanu Ioan, care a fost numit în luna martie 1976, perioada de interimat fiind asigurată de către ec. Cornescu Vasile, contabilul şef al secţiei. În luna iulie 1976 s-a înfiinţat, prin Decret Prezidenţial, Întreprinderea Electrocentrale Haţeg. Primul director al noii întreprinderi a fost numit inginerul Câmpeanu Ioan, sediul întreprinderii fiind pe strada 8 Mai. Din anul 1981, sediul întreprinderii s-a mutat pe strada Progresului numărul 38 bis, unde funcţionează şi la ora actuală, urmând ca după mutarea în sediul nou, a cărui construcţie a început deja pe bulevardul Nicolae Titulescu, aici să rămână sediul S.C. Hidroserv Haţeg S.A., societate care asigură serviciile pentru Sucursala Hidrocentrale Haţeg. Din anul 1987 până în prezent, director al Sucursalei Hidrocentrale Haţeg este domnul inginer Teodor Mircea. Atenuarea şi evitarea viiturilor Acumulările Sucursalei Hidrocentrale Haţeg contribuie şi la atenuarea viiturilor pe Râul Mare şi Râul Strei, aspect deloc de neglijat. Viitura deosebit de energică produsă pe Râul Mare în 12-14 iulie 1999, soldată cu 14 morţi, victime ale unui torent care s-a năpustit în miez de noapte asupra coloniei amplasate lângă barajul Gura Apelor, a fost integral atenuată pentru localităţile din aval de barajul Gura Apelor. Astfel, în baraj s-au acumulat circa 30 de milioane metri cubi de apă, care altfel ar fi ,,măturat" toate localităţile situate în zona riverană a Râului Mare şi Râului Strei, până la Mureş. Amenajări Sucursala Hidrocentrale Haţeg exploatează la ora actuală un bazin hidrografic de aproximativ 2448 kilometri pătraţi şi are, din punct de vedere hidroenergetic, trei amenajări în exploatare: AHE Râul Mare Retezat, AHE Râul Mare Aval şi AHE Strei. AHE Râul Mare Retezat este o amenajare preponderent energetică, ce permite să se obţină circa 630 GWh/an în condiţiile exploatării la parametrii nominali şi într-un an hidrologic peste medie (700 l/mp/an ). Barajul şi lacul de acumulare Gura Apelor este amplasat la confluenţa râurilor Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi Râul şes, în locul numit Gura Apelor, situat la aproximativ 45 kilometri de oraşul Haţeg. Barajul este construit din anrocamente, cu nucleu de etanşare din argilă şi dispune de un volum util de 200 milioane metri cubi apă. Energia electrică este produsă în CHE Retezat (centrala de cădere mare), cu o putere instalată de 335 MW şi CHE Clopotiva, cu o putere instalată de 14 MW, producţia medie anuală de energie estimându-se la 629,5 GWh/an, la finalizarea investiţiei. AHE Râul Mare Aval - tronson Clopotiva- Strei are nouă hidrocentrale de cădere mică, cu o putere instalată de 134,4MW şi o producţie de energie de 195,5 GWh/an. Este localizată în depresiunea Haţegului, pe cursul inferior al Râului Mare şi constă din trei acumulări (Ostrovul Mic, Păclişa şi Haţeg), realizate cu diguri perimetrale din materiale locale, cu baraj şi centrala în frontul de retenţie şi şase centrale amplasate pe canalele de derivaţie (Ostrovul Mare, Cârneşti I, Cârneşti II, Toteşti I, Toteşti II şi Orlea). Centralele construite pe canale de derivaţie valorifică debitul instalat de 90 mc/sec turbinat de centrale - baraj (Ostrovul Mic, Păclişa şi Haţeg), debuşările realizându-se în lacurile de acumulare din aval. Digurile de contur sunt alcătuite din material omogen constituit din balast, etanşate spre lac cu plăci din beton armat cu plasa sudată tip Buzău, rezemate pe un pinten de beton. AHE Strei, sector Subcetate - Simeria constă din 7 centrale, cu o putere instalată totală de 81,73 MW. Schema de amenajare a Râului Strei pe sectorul aval de confluenţă cu Râul Mare se încadrează în schema cadru a bazinului Râul Mare inferior şi continuă schema de amenajare a Râului Mare cu lucrările date în exploatare. C.H.E. Subcetate - deja executată, este o centrala baraj, amplasată în frontul de retenţie şi echipată cu două turbine KVB, cu puterea instalată de 11,66 MW. C.H.E. Plopi - este în execuţie, va avea o putere instalată de 11,96 MW. Proiectul prevede construirea a încă cinci centrale pe Râul Strei, sector Subcetate - Simeria: CHE Bretea, CHE Strei, CHE Călan, CHE Băcia şi CHE Simeria, din care CHE Bretea are program de investiţii începând cu anul 2006. Responsabil Imagine şi Relaţii Publice Florin DAMIAN

Iancu Badiu: Imagine din Retezat, lumina, apa, stânca, aerul înalt

Sursa: Iancu Badiu, Hațeg

Uniunea Artiștilor Plastici Deva: Invitație - 11.07.2017, pictură, sculptură, fotografie

Iancu Badiu: Monografiile Hațegului