vineri, 11 ianuarie 2019

Adrian Botez: Poeme de apă... Cenușă e cartea


POEME DE APĂ – POEME DIN NUFERI



poeme de apă – poeme din nuferi
răzgâi amintirea – te facă să suferi
tâmplarii-ţi bat cuie – în tălpile goale
venin răzbunării din tine răscoale

jucat-au cu vervă – o viaţă - -arlechinii
în spatele scenei – primit-am toţi spinii
atâta-umilinţă trezeşte - -n munţi – ură
pecetea voi scoate-o – curând – de pe gură

afla-vei – atunci – cum că spada-ascuţită
poem demagogic ucide-n clipită
viaţa mi-ai stors-o de orişice rază

veni-va şi ziuă – n-ajută-ţi vreo pază...
...voi fi Dumnezeu – care-mparte dreptatea
pân' la fund bei otrava – cenuşă e Cartea...


Prof. dr. Adrian Botez

Radu Igna: TRONUL STRĂBUNILOR DIN HAȚEG - Cartea domnului profesor Mânzală este un amplu eseu despre puterea energetică a locurilor scrisă în spiritul credinţei şi al ştiinţei pe care autorul le stăpâneşte deopotrivă, o „încercare” de a descifra irealul. Citim în Introducere: „Este foarte greu să treci de la lucruri reale, palpabile, văzute şi încercate, la cele pe care le simţi şi le intuieşti, pe care le poţi pipăi doar cu mintea. Îţi doreşti să comunici cu altă lume pe care nu o vezi, dar o simţi ca şi cum ar fi aievea”.

                    Despre „Tronul străbunilor din Haţeg”


Cine doreşte să evadeze din  obişnuitul cotidian o poate face citind cartea „Tronul străbunilor din Haţeg”(cu subtitlurile Paleospiritualitate în Dacia, Paleocreştinism  şi creştinism, Paleogenetică şi Românitate), autor prof. dr. Ioan Romeo Mânzală, o binecunoscută personalitate în România şi străinătate, doctor inginer, expert în construcţii hidroenergetice, inventator, autor a  numeroase studii de specialitate, considerat un practician cu experienţă în determinarea valorilor româneşti. Lucrarea, un amplu eseu despre puterea energetică a universului, consemnează într-un limbaj de specialitate, cercetările autorului de a desluşi enigmele energetice nu doar din această parte a ţării. Realizată după amănunţite investigaţii cu sprijinul unor specialişti, cartea a părut la Editura Art Press Consulting în anul 2016. Citim în Introducere: „Este  foarte greu  să treci de la  lucruri reale, palpabile, văzute şi încercate, la cele pe care le simţi şi le intuieşti, pe care le poţi pipăi doar cu mintea. Îţi doreşti să comunici cu altă lume pe care nu o vezi, dar o simţi ca şi cum ar fi aievea” (p…).
S-a scris mult despre enigmele din dealul Haţegului. În 1927, colonelul Zagoriţ, un eminent topograf al armatei române, după competente investigaţii,  a publicat o lucrare intitula  Sarmizegetusa, unde s-a găsit, în adevăr, întemeiat pe consideraţiuni militare, geografice, topografice, şi fortificaţii găsite în teren”. Autorul a ajuns la convingerea că adevărata capitală a statului dac a fost acolo pe dealul Orlea. 

Părerile  lui Zagoriţ nu au fost acceptate de  specialişti. C. Daicoviciu le-a respins categoric. În adevăr a existat acolo o cetate, dar prea săracă în urme materiale.
Prin anii 1972, Cristache Tatu, un Zagoriţ local, a publicat un amplu comentariu despre aceste locuri în revista Noi Tracii, ce apărea la Roma.
Scriitorul Gligor Haşa a publicat „Haţeg, adevărata Sarmizetusa” (ediţia a doua 2017). Structurată în zece capitole, autorul reia cercetările colonelului Zagoriţ cu argumente şi exemple ce dovedesc că aici pe dealul Haţegului s-a aflat capitala statului dac.
O descriere amănunţită a locurilor a realizat profesorul Iancu Badiu, autorul unei ample monografii a Ţării Haţegului, (nouă volume). În „Haţeg, din cele mai vechi timpuri până în anul 1700” (Editura Karina, Deva 2015), comentează lucrările scrise despre cetatea din dealul Orlea, descrie  acea  piatră numită în cartea în discuţie Tronul Străbunilor. „Pe Dealul Orlea, într-un loc numit de localnici „Între dealuri” se găseşte o stâncă ciudată numită de localnici Piatra Sacrificiului sau în trecut Patul Jidovilor. Are lungimea de 6 metri, lăţimea de 2 metri, înălţimea de 4 metri. Pe faţa de vest a pietrei, orientată spre Haţeg, se poate observa capul unui taur sau bour, marginea sa exterioară fiind sculptată în stâncă. Unul dintre coarnele taurului  are aspectul unui şarpe. Între coarnele taurului se găseşte o adâncitură săpată în stâncă în care se introducea probabil un obiect de cult. Faţa de nord are aspect de ciupercă în formă de T… Pe partea netedă a stâncii de către sud, este  incizat un  oval, apropiat de un cerc. Capătul dinspre vest al acestei părţi are forma unui cap uman.” (p.46).

                

   Cartea domnului profesor Mânzală este un amplu eseu despre puterea energetică a locurilor scrisă în spiritul credinţei şi al ştiinţei pe care autorul le stăpâneşte deopotrivă, o „încercare” de a descifra irealul. Citim în Introducere: „Este  foarte greu  să treci de la  lucruri reale, palpabile, văzute şi încercate, la cele pe care le simţi şi le intuieşti, pe care le poţi pipăi doar cu mintea. Îţi doreşti să comunici cu altă lume pe care nu o vezi, dar o simţi ca şi cum ar fi aievea”.
 În scopul de a  aprofunda cercetările, autorul a apelat la prieteni din zona ştiinţei şi a culturii, la slujitorii bisericii, la militari. Specialiştii din Ministerul apărării au făcut cercetări cu aparatură de specialitate, sintetizate în capitolul final al cărţii „Raport cuprinzător privind obiectivul „Tronul Străbunilor”. Rezultatul cercetărilor confirmă, printre altele, existenţa mai multor câmpuri magnetice, diferite tipuri de vibraţii de unde concluzia că „Tronul Străbunilor” poate influenţa în sens benefic revigorant câmpul electric al corpului uman”.

 

  Autorul demonstrează că acest megalit din Ţara Haţegului, inima Daciei străbune,  asemănător celor din  singuratice locuri din  Europa, este „un centru energetic palasgic-dacic-românesc care radiază solar-axal printr-o multitudine de raze energetice, corespondente pe tot cuprinsul României” (p.8). E un loc sacru ce emană o energie de care odată „atins” simţi nevoia să  revii  în acel loc. Simţi puterea Pământului, aşa cum se întâmplă în locuri  unde s-au dat  mari bătălii. „Este vorba despre energia izvorâtă din mulţimea înaintaşilor ale căror trupuri s-au transformat în energie, rămase ca mistere, esenţa  legendelor. A trebuit să apară fizica  cuantică ca să le putem înţelege pe deplin… Cu cât te apropii de el, simţi transformările. Gândurile negre, grijile dispar. Îşi simţi sufletul  liber  de orice constrângere” (P.62).
A venit vremea ca România să fie mult mai bine cercetată şi cunoscută din punct de vedere al paleospiritualităţii şi paleogeneticii dar şi din punctul de vedere al energiilor miraculoase cu care a fost dăruită harta geografică  a ţării
Fenomenele energetice sunt amplu comentate în capitolele „Câteva date tehnice” şi „Fenomene paranormale”, pe care le investighează prin mijloacele ştiinţei, „dezlegând” subtextele genialelor istorisiri populare ce consemnează acele fenomene enigmatice din multe părţi ale ţării,  În jurul cestor zone  sunt centre pline de mister „(Tărtăria, cu misterioasele tăbliţe, Poiana Omului, Vârful Guru, Şinca Veche, Munţii Bucegi, Munţii Bucura, Masivul Poiana Marte, Sfincși din Carpaţi).
 „Traseul Mănăstirea Prislop-Vârful Omu, Munţii Buzăului este unul plin de mistere, plin de energie, plin de  legende şi poveşti. Totul a început  la Tronul Străbunilor. Chiar dacă este acum un loc anodin, un loc pe lângă care poţi să treci cu uşurinţă fără să-l bagi în seamă. Este loc peste care timpul şi-a pus cu prisosinţă amprenta” (p.112). 
 Nu întâmplător romanii au construit aici capitala Daciei cucerite, Ulpia Traiana Augusta Dacia Sarmizegetusa. Nu întâmplător Sfântul Nicodim a întemeiat mănăstirea în locurile ce sunt sub o sfântă protecţie. „A simţit energia care emană din dealurile şi pădurile Prislopului. A fost o chemare divină” (p 5). Nu întâmplător „Părintelui Arsenie Boca,  sfântul Ardealului, şi-a desăvârşit opera aici la Prislop, în apropiere de Tronul Străbunilor… Este vorba de energia  izvorâtă din  atâţia înaintaşi care au crezut, care  s-au rugat şi ale căror trupuri şi suflete s-au transformat în energie. Nimic nu se pierde.
Mai multe secvenţe din carte  tratează într-un mod absolut original  conceptele de precreştinism, creştinism, spiritualitate şi paleogenetică.
Multe s-ar putea spune despre această lucrare, evident, un unicat. Concluzia cercetărilor o sintetizează autorul în  fragmentul următor: „De ce credem că locul pe care noi îl numim Tronul străbunilor se află centrul creştinismului, o oază de  spiritualitate? Nimic din ceea ce este în jur nu ne spune acest lucru… Dar îl spun milioanele de oameni care au trăit înaintea noastră şi au trecut prin aceste locuri, şi care ne spun poveştile lor de la Facerea Lumii până acum, aceste povestiri au fost auzite de Burebista, de Decebal, pe câte acesta le-a apărat, care i-au făcut pe romani să nu plece prea departe, care l-au făcut pe Sfântul Nicodim de la Tismana să se aşeze în apropiere, care l-au inspirat pe Sfântul Ioan de la Prislop să se ostenească de lucrarea sa, şi care au culminat cu cel căruia îi erau destinate, Sfântul Ardealului, Arsenie Boca. De fapt  aceste lucruri trebuie să le înţelegem: toate energiile ce se găsesc pe teritoriul ţării noastre, că suntem în vârf de munte, că suntem în peşteri ritualice, sub munţi sau în locuri de o rară frumuseţe, toate converg  spre acelaşi lucru. Să ştim că Dumnezeu este cu noi. Sunt locuri cu o încărcătură energetică extraordinară în care pământul pulsează, şi România beneficiază de unul din cele mai puternice straturi energetice de pe planetă. Din punct de vedere  bioenergetic, Pământul este  o formaţiune cu  linii  geometrice care se întretaie, se leagă în  noduri şi  se modifică sub  influenţa proceselor fiziologice şi cosmice. Aceste linii de  putere ating forţa maximă în  numite zone care emit radiaţii numite curenţi de  inteligenţă”.

Încheiem modestele noastre însemnări despre „Tronul Străbunilor din Haţeg”, cartea domnului profesor Mânzală, cu enunţul domniei sale ce ne îndeamnă la cugetare:  „Calea pe care am pornit ştim că este lungă dar ştim de asemenea că este o cale  dreaptă şi o cale pe care trebuie să o  urmăm. Ne-o cer vocile strămoşilor  noştri cei care ne-au dat un nume pe care trebuie să-l purtăm cu faimă şi mândrie-numele de daci, cei care ne urmăresc in negura vremii…”(p.150).



            

                                                               RADU IGNA



 *Foto: Tronul străbunilor - imagine de pe Internet
Scriitorul Radu Igna la Densuș

Camelia Ardelean - Suflete de ceară... Semnal, câteva cuvinte, poemul sub ninsori


luni, 7 ianuarie 2019

Când pleacă poeții... Emil Brumaru și dragostea lângă cerșetorul de cafea... O rezervație de îngeri pentru îndrăgostiți


Emil Brumaru s-a născut la 1 ianuarie 1939 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi în Republica Moldova). După studii la Şcoala medie nr. 1 „Mihail Sadoveanu" (în prezent Colegiu Naţional) din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din acelaşi oraş, absolvind în 1963.
A decedat în 05 ianuarie 2019, vestea a făcut ocolul rețelelor sociale, a jurnalelor de știri, a televiziunilor… A întristat scriitori, lumea literară din România și a marcat iubitorii de poeziei.  Când pleacă poeții, lumea devine mai săracă…
În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava. 



S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană „Convorbiri literare”. A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, Versuri (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi Detectivul Arthur.
I s-au decernat mai multe premii: Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu" pentru Opera Omnia (2001) şi Premiul „Gheorghe Crăciun" pentru Opera Omnia acordat de revista „Observator Cultural” (2011), premiul „Lucian Blaga”, 2018.

Poemele sale au fost incluse în diverse antologii din țară, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, S.U.A.
În perioada 1992–2009 a susținut o rubrică săptămânală în revista „România literară” ( cu un titlu reprezentativ pentru un scriitor original: „Cerşetorul de cafea"), a mai scris, de-a lungul timpului, în unele jurnale precum „Ziarul” de Iaşi („Gulliver"), „Cronica”, „Plai cu boi”, „Suplimentul de cultură” („Dumnezeu se uită la noi cu binoclul", „Crepusculul civil de dimineaţă", „Diabloguri" – împreună cu Veronica D. Niculescu) etc.

Cărți (selectiv): Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese. 1959–1998 (2003), Opera poetică (2003, 2005 – ed. revăzută şi adăugită), Fluturii din pandişpan (2003), Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Infernala comedie (2005), Submarinul erotic (2005), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Cântece de adolescent (2007), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, 2007), Ne logodim cu un inel de iarbă (carte-obiect, 2008), Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei... (2008, 2012 – ed. adăugită), Opere I. Julien Ospitalierul (2009), Opere II. Submarinul erotic (2009), Opere III. Cerşetorul de cafea (2012), Rezervația de îngeri (2013).

Ziua poetului (Iași):

Emil Brumaru: „M-aş fi întâlnit cu cineva, de exemplu. Am fi băut probabil o cafea. Cafeaua îmi place până la delir. Apoi, am fi dat o tură prin librării. (Sunt un amic sever al librăreselor din centru.) Ne-am fi plimbat mult. Am re­descoperit voluptatea cutreierării fără scop! E extraor­dinar să te plimbi cu o femeie cu care ai ce povesti, care nu-i ţâfnoasă şi căreia nu-i sare capsa-n tavan, care vede, aude, miroase, pipăie inefabilul parfumu­rilor urbei profund provinciale” („Formula AS”, nr. 1094/2013).

Un poem (de pe Facebook, contul lui Emil Brumaru):

De dragoste rutieră

Când treci prin oraş ca
Zânele prin ceaţă,
- Pupa-ţi-aş caleaşca
Pe roata din faţă —
Sufletul din mine
lese-n straie fine
Şi-o ia după tine
Pe uliţe pline,

Cu ochii cât ceaşca
Şi fluturi pe coate,
- Pupa-ţi-aş caleaşca
Pe roata din spate.


Bocet de adult II

Casa nu mai are sobă,
Nici hainele garderobă.

Fluturi explodaţi în sos
Mi-au întors viaţa pe dos.

Căci nimic nu mă consolă:
Geaba melci umpluţi la rolă,

Geaba îngeri ce-mi perfir
Rouă ca pe-un chilipir,

Geaba chiar femeia goală
Şi-n gură cu o portocală;

La treizeici şi cinci de ani
Stau şi plâng printre motani.



Au scris despre plecarea poetului:






Foto: Emil Brumaru recitând - Lancrăm, jud. Alba, 2018 (premiul „Lucian Blaga”)



sâmbătă, 5 ianuarie 2019

CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ ȘI DE TRADUCERI OCTAVIAN GOGA SAU ECOUL CÂNTECULUI PĂTIMIRII NOASTRE ÎN MILENIUL III


 
                                    - ediția a X-a -
  
                                05.04. 2019  SIBIU 
                Concurs cuprins în CAEN 2018-2019



CONCURSUL NAȚIONAL DE CREȚIE LITERARĂ ȘI DE TRADUCERI Octavian Goga sau Ecoul cântecului pătimirii noastre în mileniul III, organizat de Colegiul Național Octavian Goga în parteneriat cu ISJ Sibiu, Asociațiunea ASTRA Sibiu, Universitatea Lucian Blaga și Biblioteca ASTRA Sibiu vă invită să participați la cea de-a X-a ediție, care se va desfășura pe următoarele secțiuni:
  1. Secțiunea de critică literară pe texte din creația lui Octavian Goga
  2. Secțiunea de creație lirică sau epică pe teme la libera alegere
  3. Secțiunea de traduceri a textelor poetice semnate de Octavian Goga
Concursul se adresează elevilor din clasele V-XII care pot participa la una sau mai multe secțiuni.
Participanții vor trimite lucrările redactate conform regulamentului de mai jos, împreună cu fișa de participare la adresa concursogoga@yahoo.com, până la data de 10 martie 2019.


Regulament de participare:

Participarea la sesiunea de comunicări, secţiunea Critică literară, se face cu o lucrare de maximum 3 (trei) pagini A4, iar pentru secţiunea Creaţie literară se va trimite un set de 3 texte pentru poezie şi un set de 1-2 texte ce nu vor depăşi 2 (două) pagini A4, pentru proză.
Pentru secțiunea traduceri se vor traduce 2 (două) texte lirice la alegere, din opera poetului Octavian Goga, într-una din limbile de circulație internațională: engleză, franceză, germană, spaniolă etc.
În toate situațiile, înscrierea se va face până la data de 10 martie 2019, prin completarea şi trimiterea fişei de înscriere, prin e-mail la adresa: concursogoga@yahoo.com.
Comunicările, creaţiile şi traducerile vor fi expediate în format electronic, ca fişier ataşat, prin e-mail, la adresa mai sus menţionată. Fișa de înscriere se trimite ca document separat! Un concurent poate participa la una sau mai multe secţiuni  în condiţiile respectării regulamentului.

Pentru redactare se vor respecta următoarele instrucţiuni: formatul paginii va fi A4 cu margini egale de 25 mm; conţinutul va fi redactat în fontul Times New Roman, 12, la 1 rând, text aliniat „justified”; titlul va fi scris cu majuscule, Times New Roman, 14, Bold, centrat; la două rânduri de titlu se va scrie autorul şi instituţia cu Times New Roman 12, profesorul coordonator; la două rânduri de numele autorului se începe scrierea textului; bibliografia se va consemna la sfârşitul lucrării, în ordinea următoare: numele şi prenumele autorului, titlul lucrării, oraşul, editura, anul, pag.
Tehnoredactarea se va realiza obligatoriu cu diacritice (ă, â, î, ş, ţ).
Responsabilitatea pentru conţinutul lucrărilor revine participanţilor.
Textele trimise nu trebuie să mai fi participat la alte concursuri sau să cuprindă compilații.
Organizatorii vor edita un volum cu ISSN conţinând lucrările participanţilor premiați.
Toţi participanţii vor primi diplome şi volumul cu lucrările premiate în format electronic, iar profesorii coordonatori vor primi adeverințe.

Câştigătorii vor fi anunţaţi pe data de 02.04.2019 pe site-ul Colegiului Naţional „Octavian Goga” Sibiu, cnogsibiu.ro.
Premierea va avea loc într-un cadru festiv în Biblioteca Astra din Sibiu la data de 05.04. 2019.
Juriul concursului, format din profesori de specialitate, va selecta lucrările premiate, care vor fi publicate în revista concursului înregistrată: ISSN 2067-922X.
Se acordă următoarele premii: câte un Premiu I, un Premiu  II, un Premiu III pentru fiecare dintre secţiuni: critică literară, creaţie literară-poezie, creaţie literară-proză, traduceri, pentru fiecare nivel de studiu, gimnazial/liceal.

N.B. Lucrările care nu respectă cel puţin una dintre regulile de mai sus vor fi descalificate în mod automat.

Contact: pentru relaţii suplimentare vă stăm la dispoziţie la adresa: lpirca@yahoo.com sau  la numerele de telefon: 0723552978.  

Nu se percepe taxă de participare.


Coordonator proiect: prof. dr. Pircă Lidia Carmen



Premianții sunt rugați să trimită pe adresa Colegiului Naţional „Octavian Goga”  din Sibiu un plic autoadresat pentru a primi diploma de participare, respectiv adeverința de coordonator a cadrului didactic și broșura cu lucrările premiate.

Vă așteptăm cu interes lucrările!

FIŞA DE ÎNSCRIERE

CONCURSUL NAŢIONAL „OCTAVIAN GOGA SAU ECOUL CÂNTECULUI PĂTIMIRII NOASTRE ÎN MILENIUL III”

Ediția a X-a 05.04.2019 SIBIU



NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI: … ……………………………….. ………………………………………………………………………………………………

•          PARTICIPARE CU (bifaţi):

•          ESEU  □ TITLU………………………………………
•          POEZII  □
•          PROZĂ □
•          TRADUCERI □

CLASA: … ………………………………………

UNITATEA ŞCOLARĂ: ........................................................LOCALITATEA…………….JUDEȚUL……………

ADRESA PERSONALĂ: ……… ………………………………………

E- MAIL PERSONAL: …… ……………………………

TELEFON PERSONAL: ……………………………….

NUMELE ŞI PRENUMELE PROFESORULUI CORDONATOR: … ……..................

ADRESA DE E- MAIL… …………………………………………………………………