Revista „ALTERNANȚE”, NR.3/2019. Semnal, redacția, câteva argumente

Revista „Actualitatea literară”, nr. 87/2018. Semnal - poezie, proză, eseu, interviuri, cronica literară, raftul cu volumele de azi, literatura sub taina exilului...

Revista „Vatra veche”, nr. 12/2018. Lunar de cultură, serie veche nouă. La sfârșit de an - literatură, evenimente, dialog, sărbători sub zăpezi, scriitori implicați, răspunsuri la întrebările anului... Nicolae Băciuț și pasiunea pentru evenimentul cultural de bun simț

VATRA VECHE 12/2018

Din sumar:

Vatra veche dialog cu Ioan Aurel Pop, de Nicolae Băciuț/3
Mihai Eminescu sau noua ipostază a geniului (Mihai Cimpoi), de Florian Copcea/5
Lumina și cîntul nuntesc peste fire (Octavian Goga), de Gheorghe Moldoveanu/7
Să ne (re)amintim de Ion Minulescu, de Dumitru Hurubă/10
Să ne (re)amintim de A.E.Baconsky, de Dumitru Hurubă/11
Alexandra, de Dan Puric/12
Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/13
Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/14
Asterisc. Protocronismul, de Silvia Urdea/15
O viață închinată artei: Amelia Pavel, de Veronica Pavel Lerner. Dialog de Eugenia Vodă/18
Cartea inimii. Din inimă și pentru inimă, de Elena Buică/21
Inimi cu I mare, de Viorica Șutu/21
Poeme de Dumitru ichim/22
Zbor de fluturi în infern (Ana Podaru), de Camelia Ardelean/23
Istorie și literatură pentru copii (Doina Cetea), de Mihaela Mudure/24
Ca în cer (Tatiana S. Munteanu), de Iulia Hotnog/26
Autoeducația sentimentală (Carmen Tania Grigore), de Mircea Doreanu/27
„Hei, copii, vă salut din Euforia!” (Doina Petrulescu Anton), de Daniel Marian/27
777 de amintiri (Angela Melania Cristea), de Dan Iacob/28
Sala de arme să fie sala de arme? (Geo Galetaru), de Daniel Marian/28
Viitorul din trecut (Angela Fanea Macarie), de Nicolae Băciuț/29
Genul feminin(Mihaela Roșu Bînă), de Cristian Ghinea/30
Adrian Botez, de Ionel Necula/31
Opera și modelul (Mihaela Malea Stroe), de A.I. Brumaru/32
Fiul cel bun, de Aurora Ciucă/33
Orizonturi filosofice, de Voichița Tulcan Macovei/34
Ninge cu-ndurare, poem de George Filip/35
Inițiativa plantelor medicinale (Lidia Bora), de Mircea Doreanu/36
Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe,
de Ioan-Aurel Pop/37
Memoria vie și memoria comucațională, de Cătălin Varga/38
Romanul Unirii (Mihail Diaconescu), de Mihaela Mudure/39
Alba cea Iulia, poem de Răzvan Ducan/42
Reflecții la aniversarea Centenarului Marii Uniri, de Milena Munteanu/43
Pe drumul unității naționale (Vasile Netea), de Florin Bengean/44
Poeme de Marin Moscu/44
Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/45
Chișinăul interbelic, de Raia Rogac/46
Istorii uitate. Radu Cosmin, de Constant Călinescu/47
Românii din Michigan sărbătoresc mărita Unire, de Silvia Urdea/48
Starea prozei. În ajun de Centenar, de Nicolae Suciu/50
Raft. Câmpia Transilvaniei, de Vasile Lechințan/52
Ochean întors. Războiul româno-român, de Valeriu Tănasă/54
Convorbiri duhovniceşti cu Î.P. S. Ioan, de Luminiţa Cornea/55
Buna folosință a postului, de pr. dr. Gheorghe Nicolae Şincan/56
A tămâia înaintea ta (Radu Botiș), de Constantin Marin/57
Poeme de Angela Melania Cristea/58
Starea prozei. Dodii, de Virgil Rațiu/59
Starea prozei. Nu cred că ești de pe pământ, de Emilia Amariei/60
Poeme de Iuliu Ionaș/61
Ilie Hoza, poezii de gheață/62
Poeme de Atila Racz/63
Biblioteca Babel. Jorge Semprún și Primo Levi, de G. Constantinescu /64
Întâlnirea Gabrielei Adameșteanu în germană, de Mircea M. Pop/67
Florin Lăzărescu în germană, de Mircea M. Pop/67
O antologie de poezie tânără româneaască, de Mircea M. Pop/68
Soarta scriitorului ca rebus (Matei Vișniec), de Krum Gherghițov/69
Receptarea culturii române în Slovacia, de Daniela Sitar-Tăut/70
Asterisc. Lanțul invizibil, de Ben Todică/71
Despre francmasonerie, de Eugen Mera/72
Mapamond. Japonia, note de călătorie, de Mihai Posada/73
Poeme de Ribana Pascu/74
Starea prozei. O iarnă de coșmar, de Camelia Ardelean/75
Poeme de George Anca/77
Poeme de Andrei Caucar/78
Șevalet. Singurătatea monseniorului Ghika, de Nicolae Dan Fruntelată/79
Vatra veche dialog cu Paul Chiribuță, de Tamara Constantinescu/80
Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/81
Râsul ne salvează (Lidia Bora) de Mihaela Malea Stroe/82
Lumea lui Larco, de Vasile Larco/83
De la un clasic citire. V. D. Vasiliu/83
Fente evanescente, de Nicolae Mătcaş/84
Curier/85
Literatură și film. Războiul rece și puterea absenței, de Alexandru Jucan/85
Codrii mei, de Decebal Alexandru Seul/83
 
Număr ilustrat cu fotografii din activitatea redactorilor și colaboratorilor revistei „Vatra veche”

Lecturi:

https://constantinstancuscrib.wordpress.com/reviste/vatra-veche/

O urare de la prof. dr. Adrian Botez... „LA MULŢI ANI! – cu împliniri frumoase, bune şi trainice, precum şi întru desăvârşite deplinătăţi de Lumină, ale fiinţei noastre, Cea Dinlăuntru!”

…A venit, din nou – vine, MEREU! -  VESTEA LUMINII NAŞTERII DOMNULUI! Această Veste vine în fiecare ceas al vieţii noastre, dar Duhul nostru a adormit (şi încă doarme!) somn greu şi otrăvit (…otrăvit de slăbiciunile noastre, tot mai mari şi mai grave, în faţa asaltului demonic!) …prin ne-ascultarea Vocii Lui Suprem-Convingătoare, tocmai prin blândeţe şi insistenţa Pedagogiei Dumnezeieşti!

S-o primim, cu inima smerită, întru adâncă rugăciune, această VESTIRE IMPERIOASĂ, DE NOAPTE! – şi CU TOATE CELE ALE PÂNTECELUI (adică, ale HOITULUI!), silite să tacă! În Noaptea Aceasta Sfântă, numai Îngerii să cânte, prevestind (…şi dând Înaltă Mărturie despre…!) MÂNTUIREA noastră, întru Duh Dumnezeiesc…adică, dacă El a devenit PRUNCUL COSMIC, să devenim, şi noi, prin Duhul nostru (Duh din Duhul Sfânt, Lumină din Lumină!) - PRUNCI ÎMPĂRĂTEŞTI, fraţi mai mici şi prieteni ai Dumnezeului nostru-UNU, IISUS HRISTOS (“De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi fraţi şi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu, vi le-am făcut cunoscute” (cf. In. 15, 14-15)!

“Dar de ce s-a născut Iisus Hristos într-o peşteră? De ce? Pentru că ea e simbolul întunericului. El a venit să aducă lumi­nă şi în temniţa iadului şi în lumea care era într-o noap­te, că zice marele apostol Pavel: <<întunericul veacu­lui a­ces­tuia>>. Veacul de acum şi mai ales cel până la Hristos, era o noapte lungă, în care lumea era oarbă, stă­tea în în­tunericul slujirii de idoli şi al păcatului. Şi s-a născut Hristos noaptea, la miezul nopţii şi în peşteră, ca să arate că El a venit să aducă lumina, să risipească întu­ne­ri­cul. De unde? De la peşterile de care a spus Isaia. Căci zice: <<Peşterile lor – vorbeşte de peşterile iadu­lui – în veci cu întuneric sunt făcute>>. Şi a venit să risipească întu­ne­ri­cul şi peşterile iadului şi întunericul păcatului de pe faţa pământului.

Dar de ce s-a născut Iisus Hristos la miezul nopţii? Tot pentru aceasta: <<Şi iată, Mirele vine la miezul nopţii>>. Aşa va fi şi Judecata, tot la miezul nopţii. A venit Hristos să lumineze peşterile întunericului veacului aceluia de atâ­tea mii de ani întunecat, pentru că El era Lumina cea adevărată, Care luminează pe tot omul care va să vină în lume. El era Lumina lumii şi de la început a venit să lu­mi­ne­ze întunericul şi să strălucească în toate părţile cu ra­zele soarelui Dumnezeirii Sale (…).

Să ştiţi, fraţilor, că Hristos S-a născut cu trupul numai o dată, la Betleem, DAR DUHOVNICEŞTE SE NAŞTE, PERMANENT IN INIMILE ŞI SUFLETELE NOASTRE, PRIN BISERICĂ, PRIN RUGĂCIUNE, PRIN SFÂNTA LITURGHIE ŞI PRIN SFINTELE TAINE. Căci peştera din Betleem s-a transformat în nenumărate biserici creştine, răspândite, astăzi, în toată lumea. Ieslea în care S-a culcat Hristos este înlocuită, astăzi, cu Sfintele Altare, în care se săvârşeşte Sfânta Liturghie şi se sfinţeste Trupul şi Sângele Domnului. Fecioara Maria închipuieşte Biserica Legii harului, întemeiată de Hristos, <<pe care nici porţile iadului nu pot s-o biruiască>> (Matei 16, 18).

Iosif închipuieşte Legea Veche, CARE NU POATE MÂNTUI NICI PE OAMENI, NICI PE NIMENI.

STEAUA DE LA RĂSĂRIT, CARE CĂLĂUZEA PE MAGI, ESTE ÎNVĂŢĂTURA SFINTEI EVANGHELII, CARE CĂLĂUZEŞTE PE TOATĂ LUMEA, SPRE DUMNEZEU, PE CALEA MÂNTUIRII. Magii închipuiesc toate neamurile pământului, chemate la credinţa creştină. Păstorii oilor de la Betleem închipuiesc pe toţi păstorii Bisericii Ortodoxe - episcopi, preoţi şi diaconi - care păstoresc turma lui Hristos, spre mântuire. Iar darurile aduse de magi închipuiesc toate faptele bune, pe care trebuie să le facem şi să le închinăm lui Hristos”- cf. Părintele ILIE CLEOPA - Naşterea Domnului.

…Să ne împărtăşim, dimpreună, din Mistica Lumină a CRĂCIUNULUI, care prevesteşte MÂNTUIREA!

Un CRĂCIUN LUMINAT şi SENIN, ADÂNC MEDITATIV şi RODNIC, întru DUH!

LA MULŢI ANI! – cu împliniri frumoase, bune şi trainice, precum şi întru desăvârşite deplinătăţi de Lumină, ale fiinţei noastre, Cea Dinlăuntru!

vă urează, cu toată dragostea şi preţuirea, frăţia întru Duh,

Adrian Botez

Sărbători cu fericire!...

Calendar 2019. La mulți ani buni!

Alianta Familiilor din Romania: Felicitare de sărbători

Ultima parte a lunii decembrie la romani si in tot crestinismul este o vreme nu doar pentru comemorarea Nasterii Mantuitorului, dar si pentru familie. 

 

Un timp pe care il petrecem mai mult in casa, la o ceasca de ceai, cafea, si o felie de cozonac. In jurul mesei, impreuna cu toti cei dragi. La discutii. Asta e traditia romanesca. O traditie buna si frumoasa care imbogateste tezaurul nostru spiritual ca romani. Sarbatorim nu doar Nasterea Mantuitorului ci si familia, incepind cu cel inca nenascut pina la bunicul ori bunica care se aproprie de plecarea spre cele vesnice. 

 

Va uram tuturor un timp placut cu cei dragi din casele voastre. 

Dorim pacea si binecuvintarile lui Dumnezeu peste orice familie si casa din Romania, fie mica fie mare, fie saraca fie instarita, fie sanatoasa, fie cu oameni suferinzi in casa. 

 

Va uram un Craciun Fericit si un An Nou Fericit! 

 

Nadajduim sa ne auzim, in pace si sanatate, dupa Anul Nou.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Uniunea Scriitorilor din România - Felicitare de sărbători

Vă urez Sărbători Fericite și un 

An Nou cu bucurii!

Nicolae Manolescu

Președintele 

Uniunii Scriitorilor din România

Ilustrația: Mihaela Schiopu

Maria-Daneila Pănăzan despre cartea de interviuri publicată de Mariana Pândaru: Interviuri fără frontiere... „Un volum ce mustește de viață, un volum al mărturisirilor de dincolo de universul ficțiunilor artistice, un volum fără frontiere, în care sinceritatea și bucuria și durerea și suferințele se dezvăluie cititorilor într-o manieră debordantă”

Interviuri fără frontiere

Și cât de frumoasă este Cartea,dacă știi să pătrunzi dincolo, fără frontiere, în universul miraculos al Cuvântului ce definește concepția autorului despre lume, despre rolul și

rostul și rostuirea lui printre cititori!

Ce poate fi mai frumos decât să-l citești, să afli totul despre viață, despre naștere a poveștii, să-l descoperi mereu plin de surprize pe autorul pe care-l credeai de nepătruns? Ființa

autorului, cea fără frontiere, este ființa care se mărturisește pe sine,deschis, sincer, fără nicio rezervă.

Este ființa care se confesează 
cititorului, oferindu-i acesta crâmpeie din viața sa, din întâmplările pe care

cărările inimii le-a trăit. Timp al mărturisirii, timp al scriiturii, interviurile sunt câteva dintre cele mai interesante pagini de istorie literară.

Și cât de interesante sunt paginile

acestui volum care se deschid

cititorilor dornici de a cunoaște pagini

de viață reală, de viață trăită așa cum a fost, cu bune sau mai puțin bune!

Așezate în ordine alfabetică, după numele autorilor, interviurile din cartea de față reconstituie câteva

decenii de activitate publicistică, editorială și culturală a scriitoarei

Mariana Pândaru, contribuind la conturarea unei imagini de ansamblu asupra unei perioade de mari transformări în toate sferele societății contemporane. Sunt cuprinse, în peste

400 de pagini, aspecte diverse din ceea ce înseamnă viața unui scriitor, a unui preot, a unui artist, a unui om politic, a unui intelectual. Și, fiind alfabetic, stârnesc mereu curiozitatea cititorului, care se reîntâlnește cu

personalități din diferite domenii  artistice, politice, culturale.

Autoarea Mariana Pândaru are meritul de a strânge, în aceste pagini cu valoare de document memorialistic, numeroase aspecte de interes pentru cititorul de azi. De exemplu,

interviul cu Horia Bădescu, director adjunct al Centrului Cultural Român din Paris (în anul realizării interviului,

1997). Descoperim, pe de o parte, speranța și bucuria poetului de a împărtăși cititorilor aspecte din viața

sa de scriitor, dar pe de altă parte, dorința de a informa asupra activităților deosebite organizate de Centrul

Cultural pe care l-a condus, Horia Bădescu atrângând atenția mai ales cu referirile la organizarea Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, a relațiilor cu Biblioteca Națională Franceză

și a posibilității extraordinare de a aduce la Paris cele mai cunoscute Teatre Naționale din România. Remarc, fără a fi deloc patetică sau nostalgică, observația poetului că nu ar

deloc rău „ca lumea culturală românească să fie – hai să folosesc un termen bătrânesc, dar frumos – mai răbdurie, mai înțeleaptă, mai blândă cu sine însăși. Vinile reale și închipuite ale culturii românești nu sunt chiar atât de mari încât ea să nu-și poată găsi un echilibru”. Suntem deja

în 2018... Și încă mai căutăm echilibrul culturii  contemporane...

Un alt aspect demn de reținut, problematizant pentru cultura noastră, valabil și anul centenar, este legat de prieteniile literare. Consider că poveștile fascinante ale relațiilor

scriitoricești vor rămâne mereu un tărâm al scrierilor fără de sfârșit...

Scriitorul Ion Beldeanu amintește de prietenia cu „uriașul Sântimbreanu”, dar și despre vremurile „anpoda” pe

care le trăim „la douăzeci de ani de la ceea ce s-a întâmplat în 1989”, pentru că azi aproape că nu se mai poate vorbi despre solidaritate în breasla scriitorilor. Care să fie cauza? Îngrijorarea scriitorului, redactor-șef la revista „Bucovina literară” nu e o explicație, poate doar o resemnare tristă:

Mă tem că situația literaturii române nu-i deloc grozavă și cred că nu mă înșel. Câtă vreme se aleg capriciile formale numai și numai pentru a ritma cu experiențele aiuritoare

(venite de oriunde), șansele normalității se află în pericol.”

Alte teme interesante, de actualitate, sunt legate de soarta

omului pe pământ, de destinul nostru (nu noi alegem, ci suntem aleși, spune medicul cardiolog Dan Cioată, al

cărui interviu este excepțional, prin felul cum spune lucrurilor pe nume și prin atitudinea, voit creștină, în fața

vieții și a morții), de rostul și necesitatea existenței unei prese literare cu priză la public, dar și cu acces al valorilor în paginile revistelor mari, de prestigiu. Ne întâlnim cu o problemă constantă, cea a sărăcirii revistelor literare, mai ales în ceea ce privește conținutul ideatic. O „mare suferință”

a acestora, și în fond a scriitorilor de azi, a oamenilor de cultură valoroși, este tirajul care, din păcate, nu permite ca în mâna cititorilor să ajungă opere importante. 
Scriitorul Mircea Ciobanu crede că această suferință duce la „crimă”. Este ucisă, încet-încet, cultura română... Și poate

acesta este și unul dintre motivele pentru care sunt utile asemenea cărți, antologii de interviuri, precum volumul de față, realizat și editat de distinsa scriitoare Mariana Pândaru,

suflet sensibil, poet renumit, editor cu dragoste de carte și de valori ale spiritului contemporan, ce trebuie promovate nu doar la nivel național, ci și internațional. La polul opus ideii

exprimate anterior se situează, fără dar și poate, scriitorul Pavel Coruț, autor a peste 35 de cărți, tipărite și vândute în peste 3 milioane și jumătate de exemplare, lucru extrem

de rar în anii 2000...

Probleme ale scriitorilor sau ale intelectualilor de dincolo de granițele țării revin mereu printre întrebările, uneori deloc incomode, ale Doamnei Mariana Pândaru. Fie că este vorba

despre autori din Europa Occidentală, din Republica Moldova, din Ucraina, din Transnistria, din Serbia sau de

peste Ocean, problemele sunt aceleași: e o adevărată luptă de supraviețuire a culturii române. Greutăți sunt peste tot. Temeri există. Dar speranța și credința rămân temelia adevărului celor care cred în scrisul lor, în ceea ce fac, în munca lor de fiecare zi.

Ioan Curtean de Hondol vorbește despre cei 35 de ani petrecuți în afara spațiului românesc și despre problemele

pe care le vede greu rezolvabile aici, după Revoluție. Theodor

Damian povestește despre adaptarea în SUA, dar și despre patriotismul, fiindcă dorul de țară și dragostea de patria Mamă rămân în inima omului pentru totdeauna. Ce greu este să înțelegem cu adevărat, la 100 de ani de la Marea Unire, rostul nostru în lume! Oare câte se vor mai petrece cu acest popor demn, dar nesigur și împovărat de „teroarea istorică”?

Unul dintre cele mai vechi interviuri este cel cu poetul Valeriu Bârgău dintr-un „frumos septembrie 1980”.

Remarc farmecul exprimării lirice și motivația lăuntrică a volumului de față: „unele cărți trăiesc prin ideile

lor, altele prin autorii lor”. De ce? Fiindcă „un scriitor (și nu numai el), înainte de a fi în dialog cu ceilalți, e în dialog cu sine”. Așa este și cartea pe care, sper, cât mai mulți cititori să o lectureze cu plăcere: un dialog al sinelui cu sine. Citind despre ceilalți te regăsești pe tine, te întorci înspre tine, te întâlnești cu tine însuți.

Personalități, ambasadori, poeți, politicieni, medici, ziariști, preoți, toți alcătuiesc un corpus vivendi de răspunsuri la întrebările inspirate ale autoarei. Un volum ce mustește de

viață, un volum al mărturisirilor de dincolo de universul ficțiunilor artistice, un volum fără frontiere, în care sinceritatea și bucuria și durerea și suferințele se dezvăluie cititorilor într-o manieră debordantă. Îmi revine plăcerea de a o felicita călduros pe autoarea volumului, Doamna Mariana

Pândaru, o scriitoare aparte în peisajul publicistic contemporan, pe care o admir pentru puterea de a duce

la bun sfârșit proiecte editoriale mari, dar și de suflet. O carte este asemenea unei inimi: pulsează viață. Interviurile

sunt asemenea pionilor de pe tabla de șah. Fiecare mutare conferă un plus valoare volumului. Îi dă forță și îl invită pe cititor să parcurgă următoarea poveste de viață.

Scriere aparținând literaturii de graniță, cartea de interviuri a Marianei Pândaru își află rostuirea în redarea, fidelă și sinceră, a unor crampeie de istorie contemporană de care

noi, cei ce mai credem în salvarea identității noastre, în puterea de a merge mai departe cu demnitate în istoria lumii, să fim mândri. La 100 de ani de la Marea Unire, iată, dragi

cititori, o antologie necesară pentru o reconstituire fidelă a ultimelor decenii din cultura noastră. 
Citiți, răsfoiți, bucurați-vă!

Și ce poate fi mai frumos decât să citești frânturi mărturisite de viață în care te vezi pe tine ca într-o oglindă, care te îndreaptă înspre bucuria de a fi tu însuți în cartea de

istorie a lumii?

MARIA-DANIELA PĂNĂZAN

Sursa: Vatra veche, nr. 11/2018, pp. 37-38

CONTEMPORARY LITERATURE PRESS - Felicitare de sărbători 2018-2019... Merry Christmas and A Happy New Year

Antologie bilingvă de proză scurtă românească - Semnal de la Lidia Vianu

2018
Romanian Short Fiction. An Anthology
Antologie bilingvă de proză scurtă românească
Edited by Lidia Vianu

Virgil Todeasă, Omul presupus, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017. Semnal, câteva date despre autor, exerciții de autodefinire - note literare de la Aurel Pantea...

Revista „Vatra veche”, nr. 11/2018. Sumar, lecturi, semne în pădurea de texte. Oameni și cărți, călătorii și dialog, proza de azi, poezia eternă și puțin prezent în ninsorile anului

 Vatra veche, 11/2018.
Număr ilustrat cu lucrări de Suzana Fântânariu, Marele Premiu UAP
 

Din sumar:
Vatra veche dialog cu Radu Deac, de Nicolae Băciuț/3
Suzana Fântânariu, Marele Premiu al Uniunii Arttiștilor Plastici din România/5
Mihai Eminescu sau noua ipostază a geniului (Mihai Cimpoi), de Florian Copcea/7
Să ne (re)amintim de A.E.Baconsky, de Dumitru Hurubă/9
Discursul subversiv în poezia lui Nicolae Labiș, de Ioan Gheorghișor/11
Zece ani fără marele poet (Grigore Vieru), de Ognean Stambnoliev/12
Poartă spre sufletul nostru, de Dan Puric/13
Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău/14
Să ne (re)amintim de Ion Minulescu, de Dumitru Hurubă/15
Mihai Diaconescu, tendinţa actuală..., de R. Subţirelu/16
Cartea inimii. Virtuțile inimii, de Nicolae Băciuţ/17
(In)actualități. Spațiul ca text (Adrian Grănescu), de Ioan Marcoș/18
Jocul de-a viața, poem de Victoria Milescu/19
Vitrina. Dereglări și degradări (Dumitru Hurubă), de Livia Fumurescu /20
Poeme de Ana Podaru/21
Cronica literară. O voce de mare acuratețe lirică (Maria Cernegura), de Ion Roșioru/22
Jumătate umbră, jumătate cuvânt (Valentina Becart), de Adrian Erbiceanu/23
Revelații, resuscitări, regrete (Daniel Marian), de Ioan Evu/24
Vis și abis(Mihai Merticaru), de Constantin Mănuță/25
Ochii leului berber (Gabriela Ana Bălan), de Daniel Marian/26
Cu nostalgii la vedere (Carmen Tania Grigore), de Mircea Doreanu/27
Drumul descoperirii de sine (Ela Iakab), de Daniel Luca/28
Alfabetul și abecedarul elevului poznaș (Cătălina Orșivski), de Vasile Larco/29
Povestiri vlăscene (Marin Cristian), de Aureliu Goci/30
Zarea de cenușă a speranței (Gheorghe Filip), de Iulian Chivu/31
Tema omului fără soartă (Tudor Cicu), de Diana Dobrița Bâlea/32
Oameni cu raita-n sus (Nicolae Suciu), de Lorincz Francisc/33
Omul simplu face parte din decor (Adrian Botez), de Constantin Stancu/34
Să fii român (Dan Puric), de Răzvan Ducan/36
Interviuri fără frontiere (Mariana Pândaru), de Maria Daniela Pănăzan/37
Oameni. Repere. Mărturii în arta dialogului literar (N. Băciuț/Veronica Pavel Lerner), de Mircea Daroși/39
Doi artiști români. Adolphe A. Chevallier, Stere Gulea, de Rodica Lăzărescu/40
Petru maior și prietenii, de Florin Bengean/41
Poeme de Laurian Lodoabă/42
Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe,
de Ioan-Aurel Pop/43
Românii-americani și Marea Unire din 1918, de Dorin Nădrău/44
Cărțile care ne-au unit întotdeauna, de Mircea Daroși/47
Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/48
Asterisc. O mărturisire de credință despre familie, istorie, neam, de Silvia Urdea/49
Memorandistul Nicolae Cristea, de Anca Sîrghie/52
Un român adevărat despre un român adevărat (Răzvan Ducan/Gheorghe Oprean), de Nicolae Suciu/54
Schiță mnografică. Liviu Dragomir, de Maria Toma-Damșa/56
Convorbiri duhovniceşti cu Î.P. S. Ioan, de Luminiţa Cornea/57
Nu am timp…, poate mâine, de pr. dr. Gheorghe Nicolae Şincan/58
Ochean întors. De pe zidul Mănăstirii Agapia, de Valeriu Tănasă/58
Poeme de Emilia Amariei/59
Starea prozei. Dodii, de Virgil Rațiu/60
Starea prozei. Florile, de George Terziu/61
Starea prozei. Oul de zăpadă, de Gheorghe Andrei Neagu/62
Poeme de Dumitru Băluță/63
Starea prozei. Lutarii, de Ștefan Aurel Drăgan/64
Poeme de Doina Cherecheș, Veronica Bălaj/67
Produse noi pe piața comunicării, de Dumitru Hurubă/68
Biblioteca Babel. Jana Palenikova, de Daniela Sitar-Tăut/69
Blocnotes. Alba literă H, pe fond albastru, de Nicolae Diaconescu/72
Poeme de Dumitru D. Silitră/72
Despre francmasonerie, de Eugen Mera/73
Poeme de Anișoara Mătăsaru/74
Mapamond. Japonia, note de călătorie, de Mihai Posada/75
Sindromul de exaltare în sud-estul noii Europe (Rodian Drăgoi), de Gheorghe Sarău/76
Șevalet. Florea Gușă, de Maxim Dumitraș/77
Vatra veche dialog cu Paul Chiribuță, de Tamara Constantinescu/78
Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/80
Lumea lui Larco, de Vasile Larco/81
De la un clasic citire. Dimitrie Jega/81
Fente evanescente, de Nicolae Mătcaş/82
Porți deschise spre cultură și spiritualitate, de Sorina Bloj/83
Scrisori deschise/84
Curier/85

Lecturi:
https://constantinstancuscrib.wordpress.com/reviste/vatra-veche/