Fenomenul Shakespeare şi mai
departe…
(Radu
Igna, Periplu european – Anglia, Suedia,
Turcia (note de călătorie),
Sibiu:
Editura CronoLogia, 2015)
Radu Igna,
romancier, abordează călătoriile într-un mod clasic: educaţie, personalităţi,
evenimente, modele de urmat, faptele oamenilor. Plecarea: Haţeg. Destinaţii: Anglia
(Marea Britanie), Suedia, Turcia. Repere pe harta Europei. Dacă vizita în
Anglia s-a petrecut înainte de 1989, dată reper pentru cultura română şi
societatea românească, călătoriile în Suedia şi Turcia s-au desfăşurat în
libertate, marcate de pasiune şi curiozitate.
Şocul vizitei în
Anglia a fost atenuat de fenomenul Shakespeare, de cultura anglo-saxonă, de
rigoare şi calendar. Curiozitatea a declanşat energii importante şi a legat
prietenii. Radu Igna a privit paradigma călătoriei prin ochii romancierului.
Omul este călător pe pământ, e în trecere, dar pot fi reţinute fapte care
rămân, care post schimba mentalităţi, destine, care au obligat să privească
lumea din altă perspectivă.
Destinul a făcut ca
destinaţiile să fie aparent lipsite de legătură, dar ceea ce leagă timpul
călătoriei de textul pus pe hârtie de scriitor sunt curiozitatea, pasiunea
pentru cultură, rigoarea profesorului în faţa crizei spirituale a omului
grăbit.
Iniţial cartea, Cultură şi civilizaţie suedeză, a fost lansată de Editura Signata, redactor
regretatul Ioan I. Iancu, Timişoara, 2002, aparţine
colecţiei Mileniul Trei şi are un cuvânt de prietenie din partea scriitorului
Eugen Evu, care notează: „Observaţiile sunt mereu calde, însă deloc exaltate de
acel impuls frecvent pentru noi, al turistului ocazional, cel <<de
consum>>”.
Regăsim şi un moto
interesant: „Nu există pe lume o ţară mai liniştită ca aceasta”. – Lars Gustafsson. Autorul
şi-a atins scopul cu vizita în Suedia, ne-a oferit un moment de civilizaţie şi
cultură. Cititorul poate găsi în notele de călătorie o
experienţă relevantă: călătoria ca mod de regenerare, şcoala este a copiilor,
casa noastră cea de toate zilele, bibliotecile, între suflet şi nori, şcoala
pentru adulţi! - biserica, evident “Volvo“, apoi limitele: “Welcome to Sweden !“ şi “Good - bye Partille”...
Cartea este o
lecţie discretă de civilizaţi suedeză, de răbdare şi bun simţ: „Când cineva are
un eveniment în familie, ziua de naştere, botez, ceva ce trebuie sărbătorit, se
aduce la cunoştinţa comunităţii prin arborarea steagului suedez, afară deasupra
uşii. Şi astfel fiecare îşi pune steagul afară pentru a
marca evenimentul, chiar dacă nu ştie de cine sau despre ce eveniment este
vorba”..., nota Radu Igna.
Profesorul şi
scriitorul Radu Igna reţine despre sistemul de învăţământ din Suedia: permite
abordarea simplă a procesului de asimilare a cunoştinţelor de către elev, dar
nu simplist, iar profesorul este în atenţia comunităţii, pe care o serveşte
decent şi de la care primeşte o răsplată normală, cu încărcătură etică evidentă.
Notele de
călătorie din Istanbul ne prezintă un oraş pe două continente, un adevărat
coridor cultural între Europa şi Asia, o cultură interesantă şi marcată de
schimbări profunde, pregătită să accepte valul de civilizaţie care vine din
vest. Cartea Istanbul, un oraş pe două
continente, a apărut la Editura
„David Press Print” – Timişoara, 2011 şi a fost repede epuizată, deoarece
Fundaţia Tuna şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, au fost
implicate într-un schimb de idei, de gânduri, obiceiuri. Domnul Ahmet Ecirli,
director al fundaţiei, s-a arătat entuziasmat de notele de călătorie, mai ales
că a fost un participant activ la eveniment.
Cartea are un
motto semnat de marele scriitor Orhan Pamuk, un citat din cartea Viaţa cea nouă: „Ai ajuns cât ai putut
de departe, călătorule, dar m-am gândit că ai putea merge şi mai departe…”. De
reţinut acest mesaj, ca mesaj iniţiatic despre călătoria spirituală a scribului
într-o lume diversă.
Scriitorul este
atent la istorie ca fenomen pertinent: „Am citit, prin cronica lui Evliya
Celebi, despre incursiunea turcilor, la care a fost participant direct, în Ţara
Haţegului, 1662, deci la câţiva ani de la vizita sa la Spitalul din Edirne.
Secvenţe din acel text au fost publicate în revista „Sargeţia” a Muzeului din
Deva, cu un comentariu semnat de Aurel Decei. Cumplite incursiuni. Era în
timpul domniei principelui Gheorghe Rakoczi al II-lea, când turcii au pustiit,
în repetate rânduri, judeţul Hunedoara”.
Voia bună şi
bucuria ocazionate de călătoria în Turcia sunt afectate de o întâmplare
neprevăzută, scriitorul se pierde de grupul din care a făcut parte, devine un
simplu cetăţean, în buzunar cu 100 de euro, mai nimic şi o carte despre viaţa
culturală a Haţegului. Cu o geantă pe umăr, plus câtva lucruri simple care,
brusc, au prins valoare de reper. Însă scriitorul în vârstă îşi găseşte un prieten
mai tânăr, în compensaţie, care îl readuce în coridorul cultural, un taximetrist plin de viaţă care vorbea limba
engleză şi conducea abil pe autostradă. Călătorul îşi are aventurile sale, ele
dau culoare momentelor şi schimbă ritmul călătoriei.
În Suedia călătorul
prinde culoarea vieţii sociale: familia este în centru atenţiei şi clasa de
mijloc este cea care dă tonul ritmului social. Poate suntem şocaţi de
schimbarea valorilor, de ţinta socială, dar experienţa descoperă o altă lume
care ne transmite un mesaj pe care merită să-l primim şi să reflectăm la
adevăratele valori.
La Istanbul se
impune Sfânta Sofia, monument
remarcabil, biserică, moschee, muzeu, e ca o piaţă rotundă înconjurată de
ziduri mari, o cupolă imensă, o minune arhitecturală, creştini, sultani,
ctitori, pictură cu scene din Biblie… istoria ca suferinţă. Lecţia supremă
pentru a învăţa eternitatea care se întinde spre două lumi, pe două continente…
În Sultanahmet,
Radu Igna îşi reaminteşte: „Pe aici îşi făcea probabil plimbarea de seară
prinţul Dimitrie Cantemir (1673-1723), fiu de domnitor moldovean, trimis de
copil ca ostatic. A stat 17 ani. Numit domn al Moldovei în 1710, s-a orientat
spre Rusia. În capitala acestei ţări a terminat, în 1716, „Istoria creşterii şi
descreşterii Imperiului Otoman” (în limba latină, Incrementa arque decremmenta aulae othomanicae), lucrare care a
stârnit interesul savanţilor din Europa”. Lucrurile se leagă, lumea pare mai
mică, mai accesibilă, istoria se modelează pe înţelesul nostru.
În Anglia,
scriitorul a întâlnit o altă civilizaţie, experienţa a lăsat urme, timpul
călătoriei se deschidea într-o Europă complicată, ruptă de zidul de fier al
celor două sisteme care, brusc, se legau prin vasele comunicante ale culturii. Notele
de călătorie în Marea Britanie nu au fost publicate până în prezent, apariţia
lor este rodul unor frământări de mai mulţi ani, evenimentul însă nu putea fi
ocolit, scriitorul ducea cu sine un miracol şi el trebuia mărturisit.
Călătoria? Un
eveniment spiritual produs de contactul cu
o altă civilizaţie, timpul dantelat de cuvinte simple, dar care ating
esenţa, contactul viu este mai important decât relaţiile virtuale atât de mult lăudate
în ultima vreme.
Să călătorim cu
Radu Igna, s-ar putea să ajungem mult mai departe decât ne închipuim… Lectura
este o aventură, o călătorie de la un sentiment la altul, de la un om la altul…
Constantin Stancu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu