LITERATURA - 2025: PREMIUL NOBEL

 

 

PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ, 2025

 

În data de 9 octombrie 2025 Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat oficial că Premiul Nobel pentru literatură, în anul 2025, este acordat scriitorului maghiar László Krasznahorkai: „pentru opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei” (site-ului nobelprize.org).

Conform datelor oficiale, Krasznahorkai s-a născut în 1954, în orașul Gyula din Ungaria, aproape de granița cu România și este autorul unor romane profunde precum „Sátántangó”, „Melancolia rezistenței” și „Întoarcerea acasă a baronului Wenckheim”. Stilul său este  cunoscut ca fiind magic, abisal, temele abordate sunt legate de căderea lumii moderne. De reținut că, în România, opera sa este publicată de Editura Trei / Anansi.

Academia a ținut să sublinieze: „László Krasznahorkai este un mare scriitor epic din tradiția Europei Centrale, care se întinde de la Kafka până la Thomas Bernhard și este caracterizat prin absurdism și exces grotesc. Dar paleta sa este mai largă, iar el privește de asemenea spre Est în adoptarea unui ton mai contemplativ și mai fin calibrat”.

Romanul de debut a fost „Sátántangó”, publicat în 1985 („Satantango”, 2012), care fost bine primit în Ungaria. Cartea prezintă, simbolic, o comunitate de locuitori săraci dintr-o cooperativă colectivă abandonată din zona rurală a Ungariei, înainte de căderea comunismului, timp la limită, între trecut și viitor. Tăcerea şi prorocirea domnesc în zonă. Apoi carismaticul Irimiás şi prietenul său Petrina, pe care toţi îi credeau morţi, apar brusc pe scenă. Pentru locuitorii care erau în așteptare, ei par mesageri ai speranţei și ai apocalipsei cu judecata de apoi, legendă bine întipărită în mentalul colectiv. Elementul negativ la care se referă titlul cărţii este prezent în conștiința lor de sclavi, dar şi în pretenţiile speculantului Irimiás. Acestea au un aer practic, dar sunt amăgitoare şi îi lasă pe toţi stingheriți în neputința lor. Personajele din roman aşteaptă să se întâmple un miracol, să intervină supranaturalul, dar absurdul își face efectul. De menționat că romanul a fost ecranizat într-un film special, în anul1994, în colaborare cu regizorul Béla Tarr, după cum arată presa culturală.

Un alt roman, binecunoscut în lumea literară, „Északról hegy, Délről tó, Nyugatról utak, Keletről folyó” („Un munte la nord, un lac la sud, căi spre vest, un râu la est”, 2022), este o  poveste a tainelor, cu secțiuni lirice puternice, care se desfășoară la sud-est de Kyoto. Este efectul călătoriilor sale în China și Japonia, călătorii care l-au impresionat și i-au oferit materialul romanului. Realitatea s-a convertit într-un text aparte.

Opera sa conține tablouri pertinente despre starea în care se află omenirea, orașe în care comunitatea este confuză, apariții insolite, dinamice, precum circul sau elemente simbol, prezența răului prin tot felul de semne, apoi violența, haosul social, care pot duce la dictatură.

Alte teme sunt cele ale călătoriei spre Centrul Lumii cunoscute, povestiri vechi despre luptele omului. Altele pun în lumină întoarcerea din exil, iubiri recuperate, jocuri de societate care au dus la ruină, haosul care este amplificat de apriga muzică maghiară, „ceardașul”, ca zgomot de fond a căderii universului.

László Krasznahorkai este cunoscut și ca un oponent al politicienilor de azi, care nu înțeleg că moartea bate la ușă, iar neutralitatea nu poate fi justificată de nici un motiv pertinent. Războiul din Ucraina, atât de aproape de Ungaria, este un motiv de reacție, de opoziție la agresiunea celor care nu înțeleg prețul libertății.

Prin operă și prin viața sa, scriitorul ne prezintă o fotografie a lumii de azi.

A consemnat C Stancu © 

Sursa: Presa