Dumitru Hurubă, fișă de scriitor. Umorul bine temperat și Filiala Casei de Nebuni! Activitatea literară, premii, cărțile publicate

DUMITRU HURUBĂ

- membru al Uniunii Scriitorilor din România -

-legitimaţia nr.1042-

Data naşterii: 26 octombrie 1944 (reală); 22 noiembrie (oficială).

Localitatea: Comuna Subcetate-Mureş, sat Călnaci, Cătunul Şăştina, judeţul Harghita.

Domiciliul: Simeria, Aleea Primăverii nr.7,  judeţul Hunedoara.

Studii: liceale şi post liceale.

Telefon: 0254-261735; 0725/651807;

E-mail: d.huruba@yahoo.ro

ACTIVITATE LITERARĂ:

1990-1991, secretar literar-artistic în redacţia revistei satirico-umoristice Râsu’lumii (Deva);

1991-1992, redactor la ziarul Glasul Ardealului (Deva);

1992-2002, redactor şef al revistei Comerţul hunedorean, editată de Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Hunedoara. 

DEBUT ÎN PRESĂ: mai, 1967, în ziarul “Steaua Roşie” din Tg.-Mureş (versuri).

DEBUT ÎN PRESA LITERARĂ: iunie, 1977, în revista Vatra din Tg.-Mureş (proză scurtă – PROBLEME LA BLOCUL X7) şi în România literară, mai 1978, cu proza ION HĂLĂUCĂ ŞI CAPRELE.

COLABORĂRI DE-A LUNGUL ANILOR la revistele: Vatra şi Vatra veche (Tg.-Mureş), România literară şi Luceafărul (Bucureşti), Orizont şi Orient latin (Timişoara), Transilvania (Sibiu), Ateneu (Bacău), Tribuna (Cluj), Discobolul (Alba Iulia), Familia  şi Al cincilea anotimp (Oradea), Vox libri, Ardealul literar, Semne-Emia şi Arhipelag (Deva), Provincia Corvina (Hunedoara), Argeş (Piteşti) Oglinda literară (Focşani), Banat (Lugoj), Poesis (Satu Mare), Observatorul (Toronto – Canada), Asymetria (Paris, Franţa; red. şef. Dan Culcer), Agero (Germania), Opinii culturale (Deva), Şcoala noastră (Miercurea Ciuc), Paradigma (Drobeta Turnu Severin), Cenaclul de la Păltiniş (Sibiu), Saeculum (Focşani), Banchetul (Petroşani) etc.

COLABORĂRI LA REVISTE DE UMOR: Moftul român, Urzica şi Şopârla (Bucureşti); redactor la revista Râsu’ lumii (1990-1991, Deva).

ALTE COLABORĂRI: România literară (Cronica TV – rubrică săptămânală); timp de câţiva ani; rubrică permanentă de critică literară la ziarul Cuvântul liber (Deva); ziarul Adevărul Harghitei (Miercurea Ciuc); Mesagerul Transilvan (Cluj), redactor la ziarul Glasul Ardealului (Deva); Lumina (Deva); Week-magazin (Deva); Dava (Deva); Călăuza (Deva); Steagul roşu şi Matinal (Petroşani).

COLABORĂRI la: TVR Cluj, DEVASAT Deva, Radio Deva, Radio Cluj, Radio Timişoara, Radio Bucureşti.

FONDATOR ŞI REDACTOR ŞEF al revistei Opinii Culturale (Deva, 1995-1999).

REALIZATOR de emisiuni culturale la Radio-Deva, Antena 1 – Deva şi One Tv – Deva.

RADIO TIMIŞOARA, 2009: Interviu realizat de redactorul Veronica Bălaj;

RADIO ROMÂNIA CULTURAL: Interviu de Cristan Bleotu, realizatorul emisiunii Revista Literară Radio, şi Lectură din creaţia proprie – noiembrie, 2o11.

RADIO TIMIŞOARA, 2013: interviu realizat de redactorul Mihai Junea;

PREMII:

PREMIUL II, pentru proză, la Concursul  „Imn vârstelor de aur”, Tg. Jiu, 1981.

LOCUL I PE ŢARĂ (Proză scurtă) la Festivalul Naţional “Cântarea României”, ediţia 1984.

PREMIUL REVISTEI ATENEU (Bacău), (proză), în cadrul Zilelor  “Liviu Rebreanu” – Bistriţa, 1984; preşedintele juriului: Mihai Sin.

MENŢIUNE, la “Gala umorului”, Buşteni, judeţul Prahova (1987), gală organizată de Uniunea Scriitorilor din România.

LOCUL I la Concursul de creaţie literară satirico-umoristică “Mărul de aur”, Bistriţa, 1988; prşedintele juriului: Valentin Silvestru.

PREMIUL “CEA MAI BUNĂ CARTE DE UMOR A ANULUI” pentru volumul de proză scurtă satirico-umoristică Rezervaţia de zăpăciţi, în cadrul “Festivalului de umor “Ion Cănăvoiu”, Tg.-Jiu, 1995; preşedintele juriului: Artistul poporului, Radu Beligan.

DIPLOMĂ, pentru lansarea volumului CARTE DE COLORAT MINTEA, la Salonul editurilor hunedorene 28-29 aprilie 1998 (Inspectoratul pentru cultură al judeţului Hunedoara, Biblioteca „O.Densuşianu – Deva, Reţeaua librăriilor Deva.

DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, acordată de Consiliul Judeţean Hunedoara, 2004.

LOCUL I la Festivalul Internaţional de Satiră şi Umor “Mărul de aur”, Bistriţa, 2009, ediţia a XXV-a, preşedintele juriului: George Corbu, Secţiunea de concurs Creaţie literară – pentru  vol. O antologie de umor românesc, Ed. Eubeea, Timişoara, 2008.

DIPLOMA ŞI PREMIUL „LUDICA MAJOREM” pentru O antologie a Umorului Românesc în cadrul Festivalului Naţional de Umor „Liviu Oros”, Ediţia a IX-a, Deva, preşedinte Cornel Udrea, martie, 2009;

DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, acordată de Asociaţia culturală „Pro-Isis, Orăştie, 2009.

DIPLOMA „PRIETEN AL BIBLIOTECII”, acordată de Biblioteca judeţeană „Ovid Densuşianu” – Deva, la a 65-a aniversare a zilei de naştere;

PREMIUL DE EXCELENŢĂ, al revistei „Discobolul”, acordat de Consiliul judeţean Alba, 2009;

PREMIUL PENTRU PROZĂ, pentru romanul COBAII, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara şi Consiliul Judeţean Alba, 2010;

PREMIUL DE EXCELENŢĂ, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara şi Consiliul Judeţean Alba, 2011;

PREMIUL PENTRU DRAMATURGIE, acordat de Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul de teatru AL II-LEA ADAM, 2011;

PREMIUL PENTRU OPERA OMNIA, pentru întreaga activitate literară, acordat de Uniunea Scriitorilor, Filiala Alba-Hunedoara, 2013;

DIPLOMA DE MERIT CULTURAL, acordată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale – Deva, pentru participarea la “Festivalul Naţional de Umor Liviu Oros ediţia a XIV-a”, 2014;

Scriitorul umorist DUMITRU HURUBĂ, este cuprins în Dicţionarul General al Literaturii Române, (vol. 3, E-K, pp. 538-539), coordonat de Acad. Eugen Simion şi editat de Academia Română în anul 2005.  

DUMITRU HURUBĂ , este prezent în:

SCRIITORI AI TRANSILVANIEI, 1949-2014, Dicţionar critic ilustrat, publicat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014, p. 192;

Monografia Judeţului Hunedoara – PERSONALITĂŢI HUNEDORENE, vol. 5, Casa de Editură Emia, 2015, pp. 461-465;

SANGIDAVA, 3 (IX) serie nouă, Editura NICO, Tg.-Mureş, 2015, pp. 66-74, Editor: Fundaţia Culturală „Miron Cristea, sub egida Consiliului Judeţean Harghita;

REPERE IDENTITARE ROMÂNEŞTI din Judeţele Covasna şi Harghita, de Ioan LĂCĂTUŞU şi Erich-Mihail BROANĂR, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, p. 370;

ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ, vol. 3, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014, pp. 563-580.

31 mai – 1 iunie, 2013, Alba Iulia, participant la Colocviul romanului românesc contemporan condus de Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, cu comunicarea FICŢIUNE? EVAZIUNE? NUUUU: BLOG!  

VOLUME PUBLICATE:

 1.NOAPTEA UNUI MEDIC (proză scurtă), Comitetul de cultură şi educaţie socialistă a judeţului Hunedoara, Deva, 1979;

2.Debut’86, volum colectiv de debut la Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1986;

3.Iubita mea, e ora indexării (versuri), Edit. PC Graf, Deva, 1994;

4.Rezervaţia de zăpăciţi (proză satirico-umoristică), Editura Corvin, Deva, 1995;

5.Carte de colorat mintea (versuri social-satirico-umoristice), Editura Emia, Colecţia “Scorpion”, Deva, 1998;

6.Bună seara, Domnule Mann…(povestiri), Editura Eubeea, Timişoara, 1998;

7.Un scorpion pe contrasens (schiţe şi povestiri satirico-umoristice), Editura Corvin, Deva, 1999;

8.De vorbă cu… (interviuri), Editura Eubeea, Timişoara, 1999;

9.Insomnii binefăcătoare (critică literară), Editura Corvin, Deva, 2000;

10.Scuzaţi că ne-am cunoscut (schiţe şi povestiri satirico-umoristice), Editura SigNata, Timişoara, 2001;

11.Balamucul, dragostea mea… (roman umoristic), Editura Călăuza, Deva, 2002;

12.Cronici TV din vremea zăpăciţilor de tranziţie, Editura Călăuza, Deva, 2004;

13.Crime şi strălucire (microbiografii ale unor personalităţi istorice: Ahasverus, Apostolul Pavel, Maria Stuart…), Editura Călăuza, Deva, 2004;

14.Natură vie cu scorpion sentimental (microroman), Editura Emia, Deva, 2005;

15.Acolo şezum şi… râsem (Cronici TV publicate în România literară), Editura Corvin, Deva, 2006;

16.Amanţii gaiţelor cu cap de struţ (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2008;

17.Carte de colorat mintea (versuri, ediţie definitivă), Editura Corvin, Deva, 2008;

18.COBAII (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2009;

19.Cititorul de iluzii (cronici şi recenzii literare), Editura Eubeea, Timişoara, 2010;

20.Evadaţii din Clexane (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2010;

21.Scorpionisme (pamflete şi eseuri), Editura Eubeea, Timişoara, 2011;

22.Al II-lea Adam, teatru, Editura Eubeea, Timişoara, 2011;

Ca o fleandură, iubirea (proză scurtă), Editura Eubeea, Timişoara, 2011;

23.IAGO – sforărie de lux (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2011;

24.Aranka-néni, sau canapeaua cu scârţ, (roman), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012;

 25.SĂ VĂ SPUN CEVA… (eseuri), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012;

26.BATE VÂNTUL PRIN CĂMARĂ, (poezii patriotice), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012;

27.AŞA CRED EU… (interviuri), Editura Limes, Floreşti, 2013;

28.BIROUL DUŞILOR DE-ACASĂ, (roman), Editura Limes, Floreşti - Cluj, 2013;

29.SPERIAŢII DIN PĂDUREA CAILOR (roman), Editura Limes, Floreşti - Cluj, 2013;

30.LOVE STORIES – fără sentimente! (proză scurtă), Editura Cenaclul de la Păltiniş, Sibiu, 2013;

31.NEBUNATICII, col. OPERA OMNIA – ROMANUL DE AZI, Editura TIPOMOLDOVA, Iaşi, 2013;

32.FILIALA CASEI DE NEBUNI (roman), Editura Limes, Floreşti – Cluj, 2014;

33.ŞOFERI ÎN CAMPANIE comunisto-agricolă 1979, col. OPERA OMNIA – ROMANUL DE AZI, Editura TIPOMOLDOVA, Iaşi, 2014;

34.ÎNCĂ NU E PREA TÂRZIU, cronici literar-optimiste, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014;

35.SCRIITORI CONTEMPORANI DIN JUDEŢUL HUNEDOARA, Editura TipoMoldova, 2014;

36.POEZII CÂRCOTAŞE,  Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014;

37.MISOGINUL BINE TEMPERAT, proze, Editura Limes, Floreşti – Cluj, 2014;

38.SPONDILOZA LA ŞARPELE CU CLOPOŢEI,  (roman), Editura Limes, Floreşti, Cluj, 2015:

39.CIUMURLIA CU DRĂCUIELI, (roman), Editura Limes, Floreşti, Cluj, 2015:

40.ESEURI, CRONICI, CRONICHETE… LITERARE, Editura Limes, 2015;

41.LA BODEGA „TRI SCHELEŢI”, (roman), Editura „Limes”, 2016;

42. …da’ cine-a zis că suntem normali?, (proze), Editura Limes, 2016;

43. SCENARITA, eseu-fantezie, Editura Limes, 2016;

44.Să ne mai reamintim de… MICROBIOGRAFII (Coşbuc, Jerome, Seceleanu, Sin, Topârceanu), Editura Limes, 2016;

45.EMIGRAME ŞI… POEZIURI, editura Limes, 2016;

46.SCUZAŢI CĂ NE-AM CUNOSCUT… (proze), Editura Limes, 2017.

VOLUME COLECTIVE. În:

Cine ai fost dumneata, domnule Valentin Silvestru? (Editura Timpul, Reşiţa, 1997);

Antologia copilăriei (Editura Emia, Deva, 1998);

Antologia “Umorul Reformei, Reforma Umorului” (Editura Hiparion, Cluj-Napoca, 2001);

Ţiganiada, noi puncte de vedere (în colab. cu: Doina Bălţat şi Călina Gherga Ciochină), Editura Eubeea, 2008;

O antologie de umor românesc, (în colab. cu Doina Bălţat), Editura Eubeea, 2008;

Antologii publicate pe plan judeţean (proză, teatru şi versuri);

VOLUME ÎN CURS DE EDITARE:

JURNAL DE COBAI AL DESTINULUI, ROMANŢE PENTRU…, versuri, PĂREREA MEA…, teorie literară

REFERINŢE CRITICE în revistele: România literară (Bucureşti), Vatra (Tg.-Mureş), Orient latin (Timişoara), Tribuna (Cluj-Napoca), Ardealul literar (Deva), Orient latin (Timişoara), Arhipelag (Deva), Provincia corvina (Hunedoara), Transilvania (Sibiu), Agero (Germania), Discobolul (Alba Iulia) ş.a.

Adrian Botez: Tudor Arghezi, potret. 50 de ani de la dispariția poetului! Revin „cuvintele potrivite”

Sursa: Adrian Botez
Revista Contraatac, nr. 38/2017

Revista CONTRAATAC, NR. 38/2017. Adrian Botez și evenimentul literar

Lecturi la:

https://constantinstancuscrib.wordpress.com/reviste/contraatac/

Sursa: Adrian Botez

Ion Pachia-Tatomirescu: Decorticat de paradox

Sursa: Ion Pachia Tatomirescu
(De-a fotonii)

Din Canada: Culorile pașapoartelor

Sursa: Arh. Ion Constantinescu

Tragismul exilului românesc

Sensul suferinţei…

(Cornel Nistea, Tragismul exilului românesc, interviuri,

Sebeş: Emma Books, 2016)

Tragismul exilului românesc – interviuri –, mai mult decât o carte de aspre dialoguri, o carte de istorie literară, mărturii, vieţi de scriitori în timpul dintre vremuri, o carte eveniment. Cornel Nistea a pus în paginile cărţii texte publicate în revista „Discobolul” din Alba-Iulia. Anii au trecut, declaraţiile martorilor s-au estompat. Adunate în carte, toate cuvintele scriitorilor înseamnă mult mai mult. Epoca trecută, comunistă, epoca prezentă, care a început în decembrie 1989, sunt oglindite cu luciditate în răspunsurile date de cei disponibili la mărturie. O lume a scriitorilor care au suferit sau suferă. Cornel Nistea, prozator solid, stăpân pe mijloacele sale, a ştiut să pună întrebări. Ele au zguduit mintea celor care au răspuns. S-a desfăşurat un tablou real al vremii. Şocul a fost vizibil. A fost cerut de mulţi. Pe unii i-a surprins, pe alţii i-a făcut mai puternici.

Exilul a fost şi este o pedeapsă. Motivele au fost politice, economice, religioase. Scriitorul a simţit acut depărtarea de patrie, de prieteni, de familie, de locul unic, special, în care s-a născut. Înainte de 1989 motivele au fost politice sau religioase, ele au pus presiune pe viaţa creatorului. După această dată motivele sunt financiare, economice, sociale, psihologice şi religioase. Cartea se prezintă pe mai multe paliere: Exilul exterior, exilul interior şi are un capitol distinct, exilul de acasă, suferinţa ca unitate de măsură a epocii.

Cornel Nistea a realizat o carte necesară. Adevărul se lasă greu cucerit. După mulţi ani el răsare din pământ ca iarba.

Exilul de acasă este bine pus în lumină prin interviul realizat cu părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea. Aflat la mijloc, între cele două straturi ale exilului, cel exterior şi cel interior, acasă este exilul cel mai crunt, suferinţa care a schimbat un om după voia lui Dumnezeu. La alţii greutatea  s-a pus pe materializarea talentului primit, pe căutări, pe suferinţă specifică unui artist. Răspunsurile părintelui Iovan au o greutate aparte. Experienţa închisorilor comuniste a avut ca efect modelarea unui suflet după principii divine dure şi necesare.

Părintele mărturiseşte:

Securitatea m-a urmărit permanent. Am fost arestat şi condamnat din nou în trei rânduri: în 1966, în 1968 şi-n 1970. Ultima oară au găsit asupra mea drept corp delict patrafirul…

După treisprezece ani de puşcărie, de hărţuire de către securitate, uneori mergând pe străzile Bucureştiului şi amintindu-mi de acţiunile lor bestiale, mă întrebam dacă Securitatea nu-mi poate cunoaşte şi gândurile.   

Ura lor a fost fără margini. Ei mi-au propus să-i iert şi să-i iubesc, să mă rog pentru toţi torţionarii din puşcării şi nefericiţii lor informatori. Şi cred că am reuşit (părintele Ioan Iovan – În căutarea sensului suferinţei, p.108).

Lecţiile supreme: Iertarea, rugăciunea, răbdarea, rămânerea lângă Dumnezeu. Părintele nu a scris vreo carte în mod special, dacă nu ar fi fost interviul realizat de Cornel Nistea, răspunsurile ar fi fost cunoscute doar de Dumnezeu. Cuvintele aceste au fost publicate în cer, în Cartea Vieţii. Au dimensiunea eternităţii.

În exilul exterior, cei care au răspuns au reuşit să stabilească momentul când au intrat în exil, efectele izgonirii scriitorului din spaţiul său intim, energiile declanşate în acest exil, curajul, voinţa care s-au pus în mişcare, efectele asupra creaţiei literare, zbuciumul, furia. Răspunsurile trasează limitele, impulsurile necesare, instinctul supravieţuirii într-un nou mediu, străin, e ca o alungare din Rai, căpătarea unei alte identităţi, stabilirea relaţiilor dintre acasă şi acolo, creionarea pericolelor şi captarea libertăţii într-un mod special.

Exilul poate fi interior, exterior, voluntar, involuntar… Apare ca o boală, ca o moarte (Bujor Nedelcovici), ca o perioadă iniţiatică, urmată de înviere.

„Datorez exilului o cunoaştere a unei realităţi politice, culturale şi spirituale, dar îndeosebi dobândirea unei noi dimensiuni – revelaţie – a eului intim” (p.10 – Bujor Nedelcovici).

Dan Culcer mărturiseşte:

Nu ezit să reprecizez aici că nici într-un caz nu mă consider disident. Aş fi putut poate ajunge să joc acelaşi rol cu cei care se zvonea în 1990 că au fost aşa ceva. Ridicol. Eu voiam fie normalitate, adică respectul legilor, fie revolta imaginaţiei (p.36).  

Exilul interior, interviuri cu scriitori din ţară, pune accentul pe nevoia de adevăr. Există artişti exilaţi acasă, cei autoexilaţi, cei care şi-au impus o conduită care să ducă la integritate sau la asumarea responsabilităţilor spirituale într-o vreme când oamenii au devenit materialişti. Fantomele trecutului, tăcerile, eludările, lehamitea, alte păcate, mari sau mici, care bântuie în lumea literară, în viaţa socială, toate sunt scoase spre lumină de răspunsurile primite de Cornel Nistea. Se lămuresc cu multă claritate aspectele legate de condiţia scriitorului în timpul dictaturii comuniste, raporturile dintre posibilităţile de receptare a valorilor culturale şi posibilităţile reale de evocare a condiţiei umane. Sunt prezentate aspecte concrete ale relaţiei cu sistemul, cu oamenii cenzurii, cu dimensiunile suferinţei, cu mitul revoltei, efectele lipsei de libertate asupra operei scriitorilor. În final sunt puse în balanţă noile paradigme: Libertate sau angoasă, alienare sau optimism. Răspunsurile sunt cutremurătoare şi dau dimensiunea adevăratului mediul literar românesc. De aici se poate trece la o istorie literară concretă a vremii, la o critică serioasă şi corectă. Au fost experienţe traumatizante, s-a constatat lipsa solidarităţii dintre oamenii cu acelaşi destin, mascarada desfiinţării cenzurii, o altă lume în lumea cunoscută, diferenţele dintre cartea din dictatură şi cartea din democratură! Mărturiile arată că a existat un infern din care s-a evadat cumva, boli spirituale nevindecate, aventuri într-un sistem ostil, un adevăr care trece dincolo de optimism sau pesimism, singurătatea ca soluţie, scrisul fără noimă, teme interzise, trauma supravieţuirii, apoi variantele libertăţii – una originală, una „tradusă”… Obsesii şi noile realităţi obsesive.

Cum a fost în comunism?

Te ţineau tot timpul ocupat, să nu poţi scrie, să nu te poţi revolta, să nu-ţi poţi salva sufletul din prizonieratul lor ideologic. Doamne, cât de repede a uitat lumea infernul comunist din care am scăpat! (Ion Zubaşcu – Infernul din care am scăpat, p. 163).

Cum era scriitorul?

Şi totuşi, sub dictatură, am fost un scriitor liber. Nu mi-am permis nici cea mai măruntă concesie imperativelor ideologice ale vremii. Am plătit scump însă această libertate interioară prin marginalizare, mai exact prin excludere (Gabriela Creţan – Timpul acela  p. 175).

Care este paradigma literară în prezent?

Astăzi scriitorul român e într-adevăr liber să scrie ce vrea şi cum vrea. Nu mai există cenzură politică. Există însă o altfel de cenzură, la fel de draconică. Cenzura economică şi, de ce să n-o spun, de gaşcă. Poţi să scrii ce vrei şi cum vrei dar nu poţi să publici dacă nu ai bani. Şi, mai rău, dacă nu faci parte dintr-un grup sau altul. Dacă eşti independent, eşti ca şi cum n-ai exista (Constantin Cubleşan – Dovada că erai scriitor, p. 231).

Cornel Nistea a aruncat o privire peste graniţele nefireşti din ţară, a privit scriitorul în ochi, întrebările sale au avut menirea să limpezească viaţa din lumea literară pe o perioadă mai întinsă. La provocarea sa au răspuns mai mulţi scriitori, cartea de faţă trebuie citită mai ales de scriitori. Criticii literari au nevoie de aceste mărturii pentru a înţelege binele sau răul pe care îl pot face. Poziţia lor marchează lumea literară şi, mai dramatic, poate afecta viaţa unui om pe care Dumnezeu la trimis pe pământ, i-a dat talent şi pasiune, iar deciziile de o clipă schimbă perspectiva. Generaţiile mai tinere vor înţelege că este în joc şi viaţa lor, istoria se poate repeta. Are capcanele ei. De remarcat sinceritatea celor care au răspuns întrebărilor puse, conştienţi că rememorarea se încrustează în granitul vremurilor. Adevărul e valabil şi peste timp. El provoacă trecutul. Lămureşte viitorul. Echilibrează prezentul.

Cornel Nistea a realizat un lucru admirabil, fericirea poate intra în calculele fiecăruia. Nu este un joc superficial scrisul. E geneză. Este un mod de cunoaştere, de realizare, de bucurie. Autorul ne prezintă un model spiritual demn de urmat şi ţinut minte:

Părintele Ioan de Mănăstirea Naşterii Maicii Domnului de la Recea a intrat de mult în legendă. În cercurile ortodoxiei româneşti este un adevărat mit. De-o cuvioşie şi de-o modestie uneori stânjenitoare şi o sinceritate vecină cu inocenţa, părintele Ioan, ajuns la vârsta de 76 de ani (la momentul luării interviului, n.n.) respinge aura de martir ce i se face…(părintele Ioan Iovan – În căutarea sensului suferinţei, p. 99).

Cum se prefigurează viitorul?

Cred că ar trebui să spun ceva şi despre viitor. Născuţi în timpuri mai tolerante, tinerii scriitori de astăzi n-au motive să-şi pună problema libertăţii, a lipsei de libertate. Asta însă nu trebuie să însemne că nu au alte probleme, atâtea. Libertatea este totul şi, în acelaşi timp nimic, dacă nu ştim ce să facem cu ea (Serafim Saka – Cenzura, o obsesie…, p. 355).

Cornel Nistea, prin această carte de interviuri, a prezentat viziunea unui scriitor despre literatură. Din mai multe părţi a reuşit să formeze vitraliul prin care putem privi dincolo de aparenţe.

Constantin Stancu

   

Ion Pachia-Tatomirescu: Soarta poetului (fragment, De-a fotonii)

Sursa: Ion Pachia-Tatomirescu

Ioana Heidel: Dincolo de orizont... Întâlnire cu iubitorii de literatură - 18 mai 2017, ora 17

Biblioteca Judeteana „Ovid Densusianu“ Hunedoara-Deva, impreuna cu revista Ardealul literar, organizeaza intalnirea cu scriitoarea IOANA HEIDEL, care vine de la Wurzburg (Germania) pentru a se intalni cu cititorii si scriitorii hunedoreni si a-si prezenta trei carti de succes, bine primite de critica literara.

Intalnirea va avea loc joi - 18 mai, ora 17 la Sala de lectura a Bibliotecii Judetene. 

Veti avea bucuria sa cunoasteti o prozatoare cu o experienta de viata inedita, redata cu maiestrie in pagini de carte. 

Va asteptam cu prietenie,

Mariana Pandaru Bargau  

Bujorul rebel

Flori și poveste

Ion Pachia Tatomirescu: De-a fotonii (poeme), Timișoara: Waldpress, 2017. L a 70-a ocolire a soarelui

Lancrăm, intrarea în Casa Memorială „Lucian Blaga” - Sub ramură de cireș cu rod

Lancrăm, 2017 - Poetul Adrian Popescu, Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga”. Lecturi libere sub semnul poetului Lucian Blaga

Lancrăm, 2017 - Banca poeților, sub aripa lui Blaga

Domnul Nicolae Manolescu, președintele USR, prezintă epoca Lucian Blaga în literatura română

Poetul Aurel Pantea anunță deschiderea evenimentului PREMIUL NAȚIONAL PENTRU POEZIE „LUCIAN BLAGA”, EDIȚIA I, 2017 - ALBA IULIA - LANCRĂM

Voicu Lăzăruț: Lansare de carte, 16 mai 2017

Raul Constantinescu: Prezentul spart, poeme

Sursa: Geo Galetaru/ Raul Constantinescu

Ionunț Caragea: Umbră lucidă, versuri