luni, 31 octombrie 2016

Adrian Botez: Metafizică



METAFIZICĂ GALBENĂ


mănunchiuri – galbenele frunze se pogor
din cer – dansând în roate lunecânde
precum un stol de balerine-agonizânde -
...spectacol pentru îngeri - ...şi-apoi mor...

prin parcuri – gârbovite – trec stafìi
oceanul galben – non-identitate
pe toate le îneacă-n calomnii:
c-un horcăit – au şi trecut în carte!

de moarte – chiar că astăzi nu-i nevoie
căci sufletele urcă spre delir:
în ceruri s-a mutat un cimitir

de flori – de oameni – de arzânde troie...
... „– e toamnă...” – zice-un înger străveziu
„-ba-i metafizică înaltă – asta ştiu”!
***

VIAŢĂ ŞI ROST

un zâmbet – două... – câteva suspine...
nimic sculptat – doar gesturi de adio
poate şi-o carte... – cam atât rămâne
...Eterna Mamă – cum n-am ferici-o?

sărace strune – stihuri verzi şi-uscate:
mulţi ascultând - sub bicele plecării
grăbiţi vor trece Lethe-apa-uitării
şi – resemnaţi – s-or îngropa-n muşcate...

de ce să cânţi – când cântu-ţi te trădează
de ce să spui – când vorba-ţi arde buza
când totul e cenuşă – nicio oază

doar te îngână-n veci Moartea - lehuza?
...eşti trist – dar viaţa toată nu se curmă
cât Armonia lasă-n tine-o urmă...
***


                                             Adrian Botez