Maria-Daniela Pănăzan și Monica Grosu
De vorbă cu scriitori de azi
Constantin Stancu
Maria-Daniela Pănăzan/ Monica Grosu:
1.
Primele rânduri scrise sunt unice. Când și unde
ați început sa scrieți?
Constantin Stancu:
Am
început să scriu prin clasa a VII-a, marcat de unele cărți citite în vacanța
mare și în restul timpului de elev. Am luat în serios lecturile sugerate de
profesori, am considerat că lista oferită este importantă. Era lista dascălului
de modă veche. În liceu această deprindere s-a consolidat datorită lecturilor
și a profesorului de limba și literatura română (Duică, pe numele lui, personaj
evocat de scriitorul Radu Igna în cartea sa despre cultura orașului Hațeg).
Șocul s-a produs în momentul în care am citit volumul Măreția frigului, semnat de Nichita Stănescu. Atunci am înțeles că
voi fi scriitor… Printre ultimele teme pe care trebuia să le tratăm în clasa a
XII-a, ultima din ciclul liceal, a fost o temă la alegere. Am ales poezia modernă și am scris despre poeții
„generației 70” (Nichita, Blandiana, Păunescu, Ioan Alexandru, Sorescu, Baltag
etc.), profesorul a spus că nu-i înțelege, era un profesor care prefera
literatura clasică, dar m-a lăsat să citesc materialul. Erau vreo doisprezece
pagini. Era foarte atent. A fost cea mai lungă expunere a mea despre literatura
română. A fost un moment special. Nu-l pot uita, priveam pe fereastra clasei și
vedeam Munții Retezat, erau zăpezi pe creste…
Maria-Daniela Pănăzan/ Monica Grosu:
2.
Orice început
este fascinant. Ce a păstrat memoria dumneavoastră despre momentul debutului
literar si contextul in care acesta s-a produs?
Constantin Stancu:
Am debutat în Revista „Brașovul literar și artistic” și
revista „Orizont” din Timișoara la propunerea lui Iv Martinovici, scriitor de
referință, care locuia în acea vreme la Hațeg. Apoi, am legat o anumită relație
cu domnul Ion Arieșanu, scriitor și redactor de revistă, care a și fost la
Hațeg cu ocazia unor evenimente culturale organizate de Casa de Cultură.
Scriitorul Radu Igna păstrează acele fotografii executate în momentele
respective.
La Editura Facla din Timișoara am publicat primul volum, Fructul din fruct, redactor de carte
Eugen Dorcescu. Era o antologie care includea mai mulți poeți. Am păstrat o
relație literară constantă cu dânsul. Relația aceasta mi-a impus un anumit drum
și m-a influențat în bine. Are o anumită taină, greu de explicat în cuvinte
potrivite…
