Fragment din romanul „VADUL ARS”
Ioan se ridică
de pe scaun, deschise televizorul şi privi la ştiri, erau proaspete,
tensionate, cu impact. Reportera vorbea agitată, era în faţa unei vile, în
spate se vedeau alături autovehicule de poliţie, ambulanţe, mai multe persoane
care încercau să facă bine. El ascultă atent:
„...Decesul femeii a survenit dimineaţă, la ora şapte. Au găsit-o moartă în piscina goală, se pare că s-a sinucis. Acestea sunt primele concluzii ale anchetatorilor. Avea doar treizeci de ani, era tânără. Suferise de o boală incurabilă, abia de trei săptămâni aflase că avea cancer albastru, poate trei-patru cazuri pe întreg pământul, boala nu iartă şi se manifestă galopant. Moartea este sigură. Bianca este cunoscută în toată ţara pentru emisiunile de televiziune. A ascuns tuturor boala sa, dar a cedat nervos, ştia că mai sunt şanse. Singurul care mai avea cunoştinţă de boala ei se pare că a fost Bebe Apostol, celebru şi el în lumea modei. Probabil că toată afacerea va rămâne la el, cel care i-a fost îndrumător în complicata lume a modei. Rudele apropiate nu au ştiu nimic de eveniment. Cercetările continuă, sunt prezenţi poliţişti, criminalişti, medici legişti. Se face un raport, sperăm să avem detalii despre el. Suntem sigur că telespectatorii noştri o cunosc pe Bianca Drăguţ, sunt interesaţi de evoluţia evenimentelor... Ciudat, femeia s-a sinucis, se pare, în pielea goală, la fel ca Eva în rai!... Anca, poţi continua din studio!”
Ioan Jude mai
privi imaginile de pe ecran. Se prezenta vila, erau imagini cu Bianca de la
diferite evenimente, parada modei şi altele. Textul curgea pe ecran, erau ştiri
crude, făcute să impresioneze privitorii. Pentru el nu erau simple ştiri din
lumea modei. Era ceva mai mult. Înţelegea că împreună cu Bianca murea o lume.
Ea ştia cel mai bine ce se afla în spatele cortinei la Vadu Ars, a cunoscut
multă lume, a intrat în relaţii cu multe personalităţi ale zilei, cu potentaţi,
cu moguli, cu politicieni. Se mişca după o regie subtilă, poate i-a scăpat, dar
a intrat cu siguranţă în malaxorul vieţii. A strivit-o. Multe secrete se duceau
împreună cu ea. A cunoscut bărbaţi, destui bărbaţi din localitate, din zonă,
apoi bărbaţi de Capitală.
Ioan a devenit
trist. Nu se putea altfel. Cancerul era o boală nemiloasă, tumori maligne care
se înmulţeau excesiv, afectau ţesuturile vecine, totul devenea incontrolabil.
Pe dinafară Bianca arăta trăsnet, juca rolul ce i s-a dat de companiile de
media cu mult talent, ajunsese o vedetă, făcea rating, s-a lansat în lumea
modei.
Cuvintele erau fulgere într-o lume aproximativă. Cancer, deci... Migraţie, invazie, anomalii, mutaţie, ADN, tumori... Cuvinte pe care le folosesc oamenii politici, jurnaliştii, scriitorii când se refereau la societatea modernă. Cuvinte şi lacrimi. Moartea care vine prin catering, prin comandă online, prin nepăsare.
C Stancu ©
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu