Împărăția
Dincolo de continente şi zidiri,
Mai sus de nori şi peste glie,
E o ţară veşnică de miri,
Cetatea sfântă și o Împărăţie…
Şi Împărăţia nu stă-n vorbe,
E putere pură, venită de Sus,
Iar peste vremuri tot mai oarbe,
Domneşte Tu, Bunule Iisus…
Să lăsăm îndoiala şi uitarea,
Ochii să-i înălţăm spre Cer,
Să ne lumineze-n inimi lucrarea,
Prin minunile care nu pier…
Împărăţia-i neprihănire, bucurie,
E şi pace prin Duhul Sfânt,
Şi viaţa, omule, adânc ţi-o scrie
În inimă, în cuget, prin Cuvânt…
E harul care înnobilează fiinţa,
E harul de început şi Cuvântul,
Primeşti răspunsul: Doar credinţa
Te duce-n Împărăţie, precum gândul…
C Stancu ©
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu