Grupul cultural Inspirescu - Cervantes anunță premiile pentru concursul „DOR DE EMINESCU”!

 

 

 

 

Juriul concursului literar de mai jos:
Lucian Gruia membru USR, în conducerea secţiei de critică literară;
Ionel Necula filozof, critic literar, membru USR;
George Terziu, manager Grup cultural Inspirescu-Cervantes;



1.Premianţii concursului literar DIN DOR DE EMINESCU
şi premiile aferente, sunt:

POEZIE

1. SIMONA MIHUTIU sejur pensiune
2.Nicolae Crepcia, tablou de colecţie IARNA, autoare Parascan Maria
3. CONSTANTIN MIRONESCU, o apariţie gratuită într- o Antologie viitoare şi primeşte GRATUIT, 2 antologii

Menţiune CONSTANTIN Craifaleanu, publicare în revista Cervantes, primeşte revista unde apare gratuit

PROZA

1. GABRIELA LUNGEANU sejur pensiune
2. Lăcrămioara Stoenescu tablou Teiul lui Eminescu
autoare Bustea Mirela
3. MIHAI IUNIAN GÎNDU, o apariţie gratuită într- o Antologie viitoare şi primeşte GRATUIT, 2 antologii

MENŢIUNE- SILVIA CORNEA DUŢU, publicare în revista Cervantes, primeşte revista unde apare gratuit.


EVENIMENT CARITABIL !  

Cei care au luat locul 1, cu premiul constând într-un sejur la o pensiune, au cedat premiul, în favoarea unor autori fără posibilităţi !!!! Din motive lesne de înţeles nu putem face public aceste nume.
Le mulţumim bunilor autori şi creştini deopotrivă.
Menţionăm că din acest moment vom iniţia Fondul solidarităţii pentru scriitorii cu probleme de sănătate sau care sunt mai modeşti la sectorul nivel de trai. Dacă aveţi pe inima o astfel de iniţiativă să ne comunicaţi. Împreună vom putea ajuta pe colegii nostri care nu sunt aşa norocoşi ca şi noi,
 

Amin!

SURSA: G. TERZIU

EMINESCU ȘI TIMPURILE - DE IERI, DE AZI, MÂINE

 

Biopoeme crescute lent

 

 

Dragi poeți, lumea vă va urî cu stil pentru că și pe Eminescu l-au urât întâi. 

Voi nu mai sunteți băieții de gașcă,

lumea nu mai citește poeme cu ritm și rimă de import,

nu mai citește poeme în proză,

caută europoeme corecte estetic, politic,

biopoeme crescute lent.

 

Dacă pe Eminescu l-au otrăvit, 

vă va veni și vouă rândul,

dacă i-au trecut cuvintele prin mașina de tocat carne,

nu vor scăpa nici vorbele voastre.

 

Cum vă zic, lumea vă urăște, voi nu aveți telecomenzi în mâini, voi purtați în pumni cuvinte sângerânde.

 

Acolo unde locuiește un poet, el își scrie poemele pe zidurile apartamentului de la etajul zece,

sunt poeme cu balcon și aer condiționat.

 

Atât vă mai zic:

Nu pe voi vă urăște lumea, nici pe Eminescu,

sunteți cu toții mărci industriale precum numele sfinților din zilele de pe urmă.

Lumea urăște pe fabricantul de cuvinte,

pe angrosistul de vorbe, pe agentul de vânzări,

pe vindecătorul care are o ambulanță,

plină cu acele cuvinte de lux, cu diacritice,

industriașii de breaking news pentru absenți...

 

C Stancu ©

Foto: Statuia lui Eminescu la Deva. Sub ninsori

CONCURSUL NAȚIONAL „OCROTIȚI DE EMINESCU”, EDIȚIA A XXII-A, 5 IANUARIE - 13 FEBRUARIE 2022. REGULAMENT, DATE, ORGANIZATORI

 Sursa: Maria-Daniela Pănăzan Lorinczi

O antologie de proză scurtă: IUBIRI DE IPOCRIȚI... Dumitru Hurubă și tablourile sale de umor...

 

Cu mijloace simple, dar nu simpliste, scrierile lui „Hulubă” sunt legate strâns de realismul dur al vremii, plimbarea  prin viaţă pur şi simplu, pe care o propune scriitorul este însoţită de ironie, de sentimentalismul potrivit al iubitorului de frumos, al iubitorului de un gest plin de căldură. Dintr-o întâmplare simplă, scriitorul  pregăteşte un festival reuşit în care satira și umorul fac legea.

Scrierile lui se adresează în primul rând oamenilor simpli care supravieţuiesc cu greu dificultăţilor zilnice. El, omul simplu, trebuie să renunţe la multe pentru a rezista, iar Mitică dă reţeta fericirii: am putea omite clipa la cafea, iar iubita la... clipsuri.

Câteva din cărțile scrise de Dumitru Hurubă: Iubita mea, e ora indexării (1994); Rezervaţia de zăpăciţi (1995); Carte de colorat mintea (1998); Un scorpion pe contrasens (1999); Scuzaţi că ne-am cunoscut (2001); Balamucul, dragostea mea… (2002); Cronici TV din vremea zăpăciţilor de tranziţie, (2004); Cititorul de iluzii (2010); BATE VÂNTUL PRIN CĂMARĂ, (poezii patriotice) (2012); BIROUL DUŞILOR DE-ACASĂ, (2013); SPONDILOZA LA ŞARPELE CU CLOPOŢEI,  (2015); Să ne mai reamintim de… MICROBIOGRAFII (Coşbuc, Jerome, Seceleanu, Sin, Topârceanu), (2016); SCHEPSIS (2017); IUBIRI DE IPOCRIȚI (2019) etc.

** Vezi: Constantin Stancu, Dumitru Hurubă – Glumim, nu?, Florești, Cluj: Editura Limes, 2019.

C Stancu

Despre poet și memoria în cetate: Ionel Amăruței... „Fiind la modă privatizarea ca mod de incercare, poetul se vede un anticar bătrân, într-un oraş vechi, înconjurat de lumânări flămânde după lumina din vechi obiecte care mai păstrează căldura unor inşi neştiuţi”

 

IONEL AMĂRIUŢEI: ÎN CĂUTAREA VECHIULUI CASTEL

 

 

Ionel Amăriuţei este pregătit în orice moment să planeze cu zepelinul deasupra Europei, să privească lumea de la înălţimi si să aterizeze în curtea vreunui castel vechi unde este asteptat de tandre iluzii, de anotimpuri uitate. El va încerca armuri, va căuta în camerele castelului instrumente muzicale pierdute în sunete gri sau mov, instrumente vulnerabile, dar care pot produce sunte mirifice, gata să dărâme ziduri.

Profesia de bază a poetului a fost singurătatea fertilă.

Discret el a inventat un imperiu într-un apartament de bloc, risipit printre discuri vechi, gramofoane, picturi imposibile, fantome de praf aurifer, hărţi pe care sunt înscrise  locuri pline de comori. Din când în când, pentru a-şi apropia lumea, Ionel Amăriuţei priveşte printr-un ochean întors şi se miră cât de clar este sfârşitul de secol.

Cred că poetul a inventat bicileta. Cred că el s-a reîncarnat în inventatorul bicicletei. De fapt, poetul a intrat şi va intra în poesie pedalând pe o bicicletă de ceaţă. Ionel Amăriuţei are cultul prieteniei, cu o singură condiţie - prietenii să-l viziteze la un veac o dată, iar veacul poate fi şi mâine.

Poetul este pregătit să încerce orbirea, pentru a vedea mai bine în Odissea, pe Valea Mureşului, în Ţara Haţegului, la Panciu. Poate că experienţele lirice i-au oferit o imagine din Atlantida, poate acolo l-a văzut pe Homer, pe când lucra la avionul cu elice şi aripi de pânză, la locomotiva cu aburi.

Uneori Ionel Amăriuţei îşi toarnă câte un pahar cu vin sperând că în tristeţea alcoolului să zărească o zână, un chip iubit, priveşte licoarea fără să bea, vinul e oglinda sa în singurătate de la Haţeg. E o beţie rară, o iluzie de mare îndrăgostit.

Poetul şi-a dorit un destin de artist, dar umbra artistului îl ameninţă în fiecare seară, în clipa când ideea începe să danseze prin cameră, în căutarea unei coli albe.

Fiind la modă privatizarea ca mod de incercare, poetul se vede un anticar bătrân, într-un oraş vechi, înconjurat de lumânări  flămânde după lumina din vechi obiecte care mai păstrează căldura unor inşi neştiuţi.

Cea mai tainică excursie, cea mai reuşită călătorie poetul o face într-o oglindă uitată de bunul Dumnezeu  în colţul dinspre nord a planetei. E o lecţie perfectă a iluziei fertile, e o repetiţie înaintea reîncarnării.

Ionel Amăriuţei este pregătit să te invite la o cafea tare, cu aromă de eternitate, să-ţi ghicească în ceaşca fierbinte care este cuvântul din care te-ai născut. Iar cea mai reuşită poveste a sa este tăcerea. ...şi totuşi poetul comunică intens, te inveleşte în iluzii reale, în armuri de argint. El mai speră că într-o zi o piatră va zbura dacă o va privi intens. Poate da, poate nu, sigur că nisip...

Despre Ionel Amar a scris  Radu Stanca mai demult : „Aici am ctitorit o mânăstire/Pentru că aici săgeata s-a înfipt/şi cu odoare scumpe din Egipt/Am târnosit cucernica zidire//... / şi-acum stau şi mă uit şi-mi vine parcă/Biserica să mi-o blestem cu foc,/Căci adunându-mi ţara-ntreagă -n arcă/ Uitai să ţin şi pentru mine-un loc.../”.

Într-o seară am fost în vizită la poet, e mult de atunci, dar mi s-a părut că din apartamentul său de la etajul doi ieşise un scriitor adevărat, poate să fi fost J.L. Borges, poate să fi fost Baudelaire, poate să fi fost un scrib fugit de la Roma acum mai bine de două mii de ani, poate să fi fost o umbră...Poetul are musafiri neştiuţi, musafiri tainici, poate mai comunică în secret cu Emil Cioran. Nu am să ştiu niciodată, dar în apartamentul său de la etajul doi, dintr-un bloc din Ţara Haţegului mai repetă Mozart o piesă discretă, la un pian demodat, cu sunete divine. Am greşit, era Chopin, era sunetul unei balade... a unei nocturne...

 

Ei, pentru Ionel Amar caleaşca stă, câmpia aleargă, orbii văd, cei puternici se tem, Don  Quijote are suliţi ascuţite şi mori de vânt, mar cât o bancă intercontinentală...

Despre Homer numai de bine: „ ... din ochii bătrânului orb/ izvorăşte o lumină amară.” PUNCT.

 

 

 

Constantin Stancu

Haţeg, iarna 2000

 

Fragment din cartea Arhivele de la Hațeg (2010).

Revista „BOEMA”, nr. 1 (155)/2022. Semnal, sumar, redacția, date de contact. Revistă de literatură și artă...

 

DICȚIONARUL ORTOGRAFIC, ORTOEPIC ȘI MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE - 2022. Noutăți, dinamică, influențe, limba română ca fenomen social

 

Anul 2022 vine cu noutăți în domeniul lingvistic.

Academia Română a încredinţat Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” responsabilitatea actualizării normelor limbii române, pe care Secţia de specialitate le-a avizat, iar instituţiile publice au obligaţia legală de a le aplica. Normele de bază nu au fost modificate, dar s-au făcut peste 3.000 de recomandări punctuale noi, care ţin seama de dinamica limbii și a societăţii, de sugestiile şi observaţiile privind DOOM II, de raporturile dintre normă şi uz.

Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al limbii române este destinat tuturor celor interesaţi să scrie şi să vorbească corect.

Consultarea şi respectarea DOOM III sunt în măsură să contribuie la îmbunătăţirea utilizării limbii române, conform editorilor.

 A fost lansată a treia variantă a DOOM, de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române. Ediția a III-a  are cam 3.000 de modificări, majoritatea fiind noile forme morfologice ale unor cuvinte care circulau în limba română, dar și unele cuvinte uzuale din limba engleză, ca efect al influenței globalismului agresiv din societate.

Unele forme de plural ale cuvintelor s-au schimbat la forma cel mai des utilizată zilnic de români. De exemplu, forma de plural a cuvântului „ecler” va fi doar „eclere” și nu „ecleruri” așa cum era până acum, conform DOOM II, conform presei de la noi.

Ediţia a treia a Dicţionarului Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române (DOOM) al Academiei Române, apărut la editura Univers Enciclopedic, poate fi comandată online, la preţul de 83,85 de lei (la data de azi). Volumul are 1.152 de pagini, este o ediţie nouă, integral verificată şi substanţial îmbogăţită, incluzând cam  64.500 de cuvinte, dintre care, aproximativ, 3.600 sunt nou acceptate.

Exemplele cel mai citate de presă: „Afterschool”, „breaking news” şi „all-inclusive”, „izoletă”, „selfie”, „oregano”, „chili”, „coronavirus”, „coronasceptic”, „șarorma”, „pizza” etc. se numără printre noile cuvinte incluse și în ediţia a III-a a Dicţionarului Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române (DOOM). 

Ediţia a treia urmează în linii mari opţiunile studiilor tradiţionale privitoare la limba română, cu modernizările reflectate în învăţământ.

 

Sursa: Editura, presa, 

FULG ÎNGENUNCHIAT - ȚARA SUB ZĂPEZILE ISTORIEI

 

Fulg îngenunchiat

 

 

Nu poţi iubi crezând în cuvinte spuse într-o limbă străină,

în tăcerea din ţipăt, în sensurile interzise,

ţara o aperi singur, cu trupul tău,

nu poţi trimite părinţii sau copiii să o facă în locul tău...

 

Dacă zăpada te acoperă în tranşee,

rămâi puţin înfrigurat de teamă să n-o topeşti,

sub pleoapa iernii se prelinge un copac fără frunze,

aleargă cerbul, pe spinarea lui se leagănă săgeata,

pare o rază de lună din alt veac...

 

Îţi mai aminteşti: copiii înalţă zmeul de hârtie,

funia lui umedă trece prin tine ca o aortă,

toamna a prădat toate oglinzile din oraş,

ceilalţi se fac mai tineri,

primul fulg de zăpadă din ziua aceasta

îngenunchează în cuibul gol din care au zburat orele...

c STANCU ©

Foto: Imagine din Alba Iulia

 

EMINESCIANA, EDIȚIA A XIII-A, DEVA - 14 IANUARIE 2022. Program, invitație, trebuiau să poarte un nume. Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara -Deva și marile evenimente culturale...

 

CE O FI ZIS ADAM – CÂND A VĂZUT PRIMA ZĂPADĂ?

 

CE O FI ZIS ADAM – CÂND A VĂZUT PRIMA ZĂPADĂ ?

...ce o fi zis ADAM – când a căzut PRIMA ZĂPADĂ ?
”iar – DOAMNE ?  -  și AICI ? – vii  peste min' – GRĂMADĂ ?

văd  – hmmm... - ...cum ești TU  – GRANDOMAN !  –  te-ai preschimbat în  MII  SCÂNTEI  !

...ca să-ți înțepenești – pe-un SOCLU – CAP'DOPERA – de tot – în STEI...”

 

...și – amărât – s-a așezat pe jos – S-A LĂSAT NINS :

parcă la FURT DE MERE ALBE – TOT CEL NEIERTĂTOR – DIN NOU - l-a prins...

ADAM a devenit o GALAXIE DE ZĂPADĂ :

astfel  – a dat-o naibii și pe EVA - și-a ei PRADĂ !

 

...acolo – JOS – a învățat SĂ SCRIE – cu DEGET ÎNSÂNGERAT – PE ALB...

PRIMA  LUI  FRAZĂ suna a RĂZBUNARE : ”ORICARE DUMNEZEU E CALP !”

apoi – a șters - și-a scris o EPOPEE

 

în care BLESTEMA :  și MERE - și FEMEIE...

...ADAM - ȘI NUMAI EL ! – scrie și-acum :

AȘTEAPTĂ  NEAUA – SĂ  SE  FACĂ  SCRUM...

***

Prof. dr. Adrian Botez

Revista „Algoritm literar”, nr. 3,4 (35,36)/2021. Semnal, sumar, premii literare. Director Ioan Barb; senior editor: Silviu Guga. Călan, județul Hunedoara: revistă de literatură și artă

 Sursa> Ioan Barb/ Algoritm literar

LITERATURA DUPĂ DOSAR: GALA POEZIEI ROMÂNE CONTEMPORANE, 2021

 Sursa: 

Revista „Discobolul”, oct.-nov.-dec./2021

Revista „DISCOBOLUL”, nr. 286-287-288 (oct.-nov.-dec.)/ 2021. Semnal, semn, sumar, redacția, date de contact... Gala Poeziei Române Contemporane; Al. Cistelecan -70; Piața cărților; proza; poezia, cronici de întâmpinare... Literatura română și lumea de azi...

 

Adrian Botez despre FASCINANTA CURTEZANĂ...

 

FASCINANTA CURTEZANĂ

 

MOTTO :

 

”Misteriile din Eleusis comportau trei grade de inițiere : MICILE MISTERII (care constituiau niște ceremonii preliminare) ; MARILE MISTERII (sau TELETE, care înseamnă <<A FACE PERFECT>>); EPOPTEIA (gradul cel mai înalt). La rândul ei, inițierea TELETE poate fi divizată în trei faze: DROMENA (lucruri făcute), LEGOMENA (lucruri spuse) și DEKNYMENA (lucruri arătate). Theo Smyrnaios descrie aceste stadii de inițiere ca pe un proces de înțelegere filosofică, în cinci pași: 1) PURIFICARE INIȚIALĂ; 2) COMUNIUNE MISTICĂ; 3) EPOPTEIA : revelarea obiectelor sacre și transmiterea TELETE ; 4) încununarea cu ghirlande, ca un simbol al inițierii în MISTERII; 5) STAREA DE BEATITUDINE, CE REZULTA DIN COMUNIUNEA CU ZEUL”.

(G. E. Mylonas, Eleusis and the Eleusinian Mysteries)

*

”Dintre numeroasele instituții minunate și cu adevărat divine, pe care le‑au creat atenienii voștri și care au îmbogățit viața omenească, niciuna nu este mai bună, după părerea mea, decât aceste MISTERII. Căci, cu ajutorul lor, am scăpat de modul nostru de viață barbar și sălbatic și am fost educați și aduși la o stare rafinată de civilizație ; și, nu întâmplător, riturile sunt numite <<INIȚIERI>>, căci, într‑adevăr, prin ele am învățat începuturile vieții și am dobândit nu numai puterea de a trăi fericiți, ci și pe aceea de a muri cu o speranță mai bună”.

(Cicero, Legi II, xiv, 36)

*

”Alături de rolul central, pe care MISTERIILE DIN ELEUSIS l‑au jucat, în istoria religiozității grecești - ele au adus, indirect, o contribuție semnificativă la istoria culturii europene și, în special, la interpretările SECRETULUI INIȚIATIC. Prestigiul său unic a sfârșit prin a face, din Eleusis, UN SIMBOL AL RELIGIOZITĂȚII PĂGÂNE”.

(Mircea Eliade - Istoria credințelor și ideilor religioase, vol.I)

 

FASCINANTA CURTEZANĂ

 

dintre MARCHIZI - și DUCI - și PRINȚI – EA-l vede doar pe REGE :

de când se pogorî-n CASTEL –  EA-mplântă  – MISTIC : LEGE !

EA – CURTEZANA GALAXIEI – dansează în MII FELURI :

toți – fascinați – privesc CUVÂNTU-i – drept DEMIURG-DE-ȚELURI !

 

EA – CURTEZANA - -n MIEZ DE NOAPTE – respiră-n fiecare

și fiecăruia – LA CEASU-i ! – îi dă o SĂRUTARE :

pe loc – CEL SĂRUTAT  – 'ngenunchie – în UMBRELE DE FLORI

și-nțepenește - -n JILȚ-EXTAZĂ : -i vâslesc – prin TRUP – FIORI...

 

...când TOȚI s-au prosternat pe MESE – EA – CURTEZANA CRINĂ

EA-și pune BOAREA MÂINII – FULGER ! – pe-a REGELUI GREA MÂNĂ :

CEI DOI se-ARÌPĂ – MIRI AI FIRII - și DEZMĂȚAȚI  ÎN  STELE :

 

nimic nu-i SFÂNT – dar nu-i ajunge NICIUNA DINTRE RELE !

...EI zboar' deasupra de LUMINE – de TREPTE – de CASTELE...!

...s-a întrupat – iar – DIMINEAȚA – peste CASTELUL-GURĂ :

 

din BAL – MESENI... – ...n-a mai rămas decât CENUȘĂ SURĂ...

Prof. dr. Adrian Botez

Nicolae Crepcia, poeme din lacrima neplânsă... Când aerul începe să cânte!

 

Nicolae Crepcia, SUFLET PICTAT PE LACRIMĂ, poeme, Editura Ecreator, 2021... Poezia: iubire cu asupra de măsură... Semn și treaptă în scara luminii