De curând a ieșit de sub tipar, în Iași, volumel Fețele durerii. Apel la memorie, vol. I, Personalități decedate în închisorile comuniste. Dicționar,
prefață de prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru. Cuvânt de întâmpinare,
coperta a IV-a, de acad. Dan Berindei și prof. univ. dr. Marian Cojoc.
Cartea este prima dintr-un proiect mai amplu. Proiect care are în vedere
studierea Holocaustului în România și pe teritoriul Basarabiei,
deportările pe criterii etnice, rezistența anticomunistă în perioada
1940 -1989 (România și Basarabia).
Primii „dușmani” în orice dictatură sunt, de cele mai multe ori, elitele, istoria a confirmat-o, și nu doar odată. Din acest sentiment am înțeles să încep proiectul cu ilustrarea personalităților care și-au găsit sfârșitul în timpul detenției.
Volumul II (în lucru) are ca tematică Orașul Călan sub totalitarism. Printre personalitățile arestate din Călan, unde au locuit, se află poetul Traian Dorz, poetul și pastorul Sigmund Herland, medicul Emil Rațiu, fratele lui Anton Rațiu, apropiat al lui Lucrețiu Pătrășcanu (nici el străin de orașul Călan) și mulți alții. De asemenea, tot aici a fost intens urmărit de securitate (cum indică mai multe note ale fostei securități) Radu Ciuceanu, președintele fondator al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului.
Primii „dușmani” în orice dictatură sunt, de cele mai multe ori, elitele, istoria a confirmat-o, și nu doar odată. Din acest sentiment am înțeles să încep proiectul cu ilustrarea personalităților care și-au găsit sfârșitul în timpul detenției.
Volumul II (în lucru) are ca tematică Orașul Călan sub totalitarism. Printre personalitățile arestate din Călan, unde au locuit, se află poetul Traian Dorz, poetul și pastorul Sigmund Herland, medicul Emil Rațiu, fratele lui Anton Rațiu, apropiat al lui Lucrețiu Pătrășcanu (nici el străin de orașul Călan) și mulți alții. De asemenea, tot aici a fost intens urmărit de securitate (cum indică mai multe note ale fostei securități) Radu Ciuceanu, președintele fondator al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului.
Acad. Dan Berindei:
Suntem lipsiți de un amplu dicționar biografic al României, în care să fie oglindite, prin persoane, etapele unei istorii complicate, pe un teritoriu binecuvântat de Dumnezeu, dar și așezat - după expresia cronicarului – „în calea răutăților”. Oricare lucrare care ar putea servi de temei în viitor pentru un astfel de dicționar general reprezintă o contribuție benefică.
Este cazul și în ceea ce privește efortul întreprins de domnul Daniel Lăcătuș pentru a alcătui acest dicționar al unei perioade de grele încercări prin care a trecut națiunea română în cursul celei de-a doua jumătăți a veacului trecut. Întemeiat pe surse bibliografice bogate, domnia sa a reușit să aducă o contribuție de seamă la cunoașterea, în tot tragismul ei, a etapei istorice menționate și mai ales al unui șir de personalități care aproape fiecare au dat o contribuție la construirea României moderne și contemporane.
Prin datele cuprinse în acest dicționar sunt clarificate și precizate parcursul și împrejurările unor vieți sfârșite tragic, dar totodată ne sunt rememorate și un șir de victime ale totalitarismului, mulți dintre cei în cauză fiind personalități de seamă ale procesului de construcție mai sus amintit. Este o lectură edificatoare.
Prof.univ.dr. Gheorghe Onișoru:
Tânărul scriitor Daniel Lăcătuș, născut în 1988, absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, unde a urmat jurnalismul, ne propune un demers istoric intitulat inspirat Fețele durerii. Apel la memorie, având subtitlul Personalități decedate în închisorile comuniste. În fapt, vorbim despre primul volum dintr-o serie mai amplă pe care domnul Lăcătuș își propune să o prezinte publicului.
Sigur, în ultimul sfert de veac, după căderea regimului comunist, a apărut o bogată literatură de specialitate, cu unele titluri remarcabile, rod al cercetărilor în arhivele fostelor organe represive, precum și o memorialistică care se constituie într-un izvor bogat pentru cercetători.
Pe lângă studiile monografice se remarcă și un număr important de dicționare, între care amintim aici doar pe cel coordonat de Floarea Dobre, în cadrul unui colectiv de cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Membrii C.C. al P.C.R., 1945 – 1989. Dicţionar, Bucureşti, 2004, și pe cel editat de aceeași Floarea Dobere, împreună cu Alessandru Duțu, Drama generalilor români, 1944 – 1964, Bucureşti, 1997.
Prin urmare, demersul științific al domnului Daniel Lăcătuș trebuie privit în contextul muncii de recuperare a trecutului recent, instituționalizat în România pentru prima dată prin proiectul Memorial Sighet, datorat soților Ana Blandiana și Romulus Rusan, ultimul părăsindu-ne chiar anul acesta. Un astfel de volum poartă în mod inevitabil pecetea autorului, care își asumă nu doar maniera în care redactează fișele individuale, dar mai ales selectarea personalităților ce urmează a fi incluse în volum.
Lucrarea pe care o prefațăm este rodul muncii de ani buni a autorului, fapt care poate fi lesne observat prin trimiterile bibliografice în cazul fiecărei personalități incluse în volum. Despre marea majoritate a acestora sursele folosite sunt extrem de generoase, după cum în alte cazuri informația este mai greu de identificat.
Prin caracterul aparte al unui dicționar, cititorii vor regăsi în paginile ce urmează informații despre eroi care au făcut parte din rezistența anticomunistă armată, cum ar fi Toma Arnăuțoiu sau Gheorghe Arsenescu, oameni politici exterminați mai ales în „închisoarea demnitarilor” de la Sighet, dar și membrii lotului Antonescu, executați în 1946 după procesul „Marii trădări naționale”.
Este o lectură care deschide apetitul pentru studierea regimului totalitar comunist, instaurat sub protecția Armatei Roșii și menținut apoi cu ajutorul organelor represive în frunte cu Securitatea, toate dirijate de conducerea Partidului Comunist.
Îl felicităm pe autor pentru acest demers și așteptăm continuarea promisă a proiectului.
Prof. univ. dr. Marian Cojoc:
„Numai suferința înnobilează”, scria cândva Alfred De Musset („La numit de mai”),în vreme ce Andre Malraux, în a sa „L'Espoir” considera, în „consonanță” deplină cu Musset că „moartea nu este un lucru atât de serios: durerea, da!”Așadar două concepte esențiale, în fapt, împreună, un nefericit binom ce marchează destinele implacabile ale personalităților ce și-au găsit sfârșitul în vastul univers concentraționar românesc.
In volumul de față, inspirat intitulat „Fetele Durerii.Apel la memorie”, tânărul cercetător Daniel Lăcătuș, poet, prozator și nu în ultimul rând un veritabil „passionaria”,slujitor al muzei „Clio”, printr-un remarcabil efort științific, reușește să ofere cititorului o valoroasă și documentată contribuție istoriografică, epuizând literele alfabetului cu numele celor „dați morții” pentru vină de a nu fi corespuns exigențelor politice ale timpului.
Autorul și-a propus și a dat astfel tiparului o radiografie aproape exhaustivă a personalităților pierite în spațiul „morții concentraționare” (Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Rahova, Targsor, Peninsula, Sighet, Râmnicu Sărat, Aiud, Jilava sau Văcărești și nu numai), proiectând o viziune amplă, enciclopedică,la nivelul României Mari, devoalând prigoana succesivă având ca efect tragic dispariția unor nume imense apartinatoare tuturor domeniilor consacrate ale civilizației românești,începând cu victimele regimului de autoritate monarhică a lui Carol al II-lea (1938-1940), ale regimului legionar și apoi doar Antonescu (1940-1944), cele din anii tranziției spre regimul socialist totalitar (1944-1947) și desigur cele ale regimului comunist (din Romania și Basarabia), din anii 1948-1989.
Avem in față un demers special centrat pe înregistrarea fidelă a tragediilor existențiale certe, dedicat celor care nu doar au trecut prin închisorile amintite, suportând ca mulți alții rigorile durei detenții ci, așa cum am precizat deja, a acelora care nu s-au mai întors vii din infernul totalitarism, oricum ar fi arătat acesta.
Am convingerea că rezultatul cercetării dlui Daniel Lăcătuș,concretizat în acest prim volum,căruia îi vor urma curând altele,astfel concretizat,va fi primit așa cum se cuvine de către cei interesați de acest important segment al istoriei contemporane a românilor.
--
Daniel Lăcătuș