Po(e)mul... Frate ne ești, simbol și prezență

 

Pomul

 

 

Tu, pom puternic, înalt,

Cu vârful ramurilor atingi

Cerul albastru, cu adevărat,

Pomule, tu ştii să plângi?

 

Lumina e la tine-n ramuri,

Mierla poate cuibul să-şi facă,

Eşti semn pentru neamuri,

O, greierii nu vor să tacă...

 

Pomule, tu ne eşti simbol,

Pomule, chiar frate ne eşti,

Te-ai născut, în ger, viu şi gol

Cum se nasc și cele cereşti!...

 

Pomule, tu trebuie să ştii,

Iată, o secure ai în rădăcini,

E semnul aspru a celor vii,

Învăluit în, triste, albe minuni...

 

Fără roadă vei îmbrăţişa

Focul precum un anotimp,

Moartea, da, se va-înfăţişa,

Nu vei avea iubire, timp...

 

Ar trebui să ai o roadă bună,

O naştere în Duhul Sfânt,

Cineva o să-ţi și spună -

Luminat eşti prin Cuvânt...

 

Omule, tu eşti acel pom

Şi Patria este aproape,

Omule, tu ai un Domn -

Iisus venind pe timp şi ape...

C Stancu

Foto: I. Badiu - Imagine din Retezat