Și zeii plâng câteodată...

 

Zeu plângând

 

 

 

Ai o mie de chipuri, toate de aur,

ai o infinitate de braţe care mângâie destine,

 

tu, zeu, cu o infinitate de sexe,

tu, cel care ai scris imnul dragostei

chiar pe zidurile piramidei.

 

Te-ai închis într-un ou, în ochiul taurului,

într-o iubire, într-un cuvânt secret...

 

Stai la izvoarele fluviului,

priveşti apele care curg prin noi,

oriunde curge fluviul, spre  orice punct cardinal,

albii ale fluviului suntem...

 

...în deltă se pierd vameşii, generalii, conducătorii, în mâlul fertil.

 

Tu plângi,

fiecare lacrimă este o altă fiinţă necreată încă...

Constantin Stancu ©

 

 Foto: Hațeg, vechi