Aurelian Sârbu: Poem-lumină

 

RÂU  ÎN  OGLINDĂ

 

vocalele

       departe firave

       în mine aproape

       poem-lumină

       în care mă desfac precum o deltă

 

dialogul e o deprindere înaltă

       cuvintele către alții

       săgeți pe lângă țintă

       cascadă de tăceri fără să răspundă

       repetatului meu semn de întrebare

       petec de somn

       refuz de trezire

 

ci noi

       două râuri în oglindă --

             unul duce în sus

             celălalt coboară

 

Aurelian Sârbu